7,201 matches
-
avem să vedem/ Urechi avem s-auzim...", fixând condiția de intrare în lumea literaturii mult mai jos, la limita fiziologiei umane. Cine poate să scrie poezie? Cine vede, cine aude. Mumuleanu a descoperit că se poate face vers prin abilități banale, pe care oricine le posedă. Și pe ele le numește geniul: "fieșcare ceea ce scrie scrie după genia și ideile lui". Nu pentru capacitatea extraordinară a lui Homer importă cuvântul, ci pentru capacitatea banală a concetățenilor săi. E destinat viitorilor poeți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că se poate face vers prin abilități banale, pe care oricine le posedă. Și pe ele le numește geniul: "fieșcare ceea ce scrie scrie după genia și ideile lui". Nu pentru capacitatea extraordinară a lui Homer importă cuvântul, ci pentru capacitatea banală a concetățenilor săi. E destinat viitorilor poeți care se vor face din oameni de rând. Mediocrilor. Geniul intervine acolo unde resursele sunt puține, ca o garanție universală, acordată tuturor. Misiunea sa e să deschidă nelimitat câmpul literaturii, printr-o cuprindere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
contează dacă alții îl au pe Homer, pe Virgiliu sau pe Racine. Geniul asigură existența valorilor literare chiar și în culturile abia intrate pe piață. Nu trebuie recuperat un decalaj pentru că literatura există deja. Unde? De exemplu, în practicile lingvistice banale. Genialitatea arată cum se poate face literatură din articularea spontană a limbajului în comunicare, cum se poate remonta vorbirea, conversația, cuvintele de zi cu zi în așa fel încât să se obțină opere. Poți face literatură așa cum vorbești și, chiar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Molière făcând același lucru obține proză, asta se datorează unei condiționări istorice a proiectului genialității. Însă dincolo de variațiile culturale și contextuale, în esență, aceste imagini vor să transmită aceeași idee: că o bogăție literară zace neștiută în cele mai banale dintre practicile și gesturile umane. Că lucrurile cele mai puțin spectaculoase pe care le face zi de zi țăranul (sau burghezul) ascund o capacitate prețioasă pentru o nouă literatură, resursa în măsură să o susțină în competiția cu marile literaturi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politice și sociale, nu e proprietatea exclusivă a biografiei câtorva aleși. Ocazia reprezintă ceea ce se poate întâmpla în cursul oricărei vieți, în orice moment și în dispoziția specifică a oricărui loc. E o simplă problemă de sincronizare a unor disponibilități banale. "Ceea ce ocazia oferă astfel cauzei în suferință, cauzei pneumatice și dezîncarnate, sunt cele două coordonate ale datei și ale locului" observa Vladimir Jankelevitch într-un eseu despre Manieră și ocazie 70. Nu există spații sau momente mai adecvate decât altele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suferință, cauzei pneumatice și dezîncarnate, sunt cele două coordonate ale datei și ale locului" observa Vladimir Jankelevitch într-un eseu despre Manieră și ocazie 70. Nu există spații sau momente mai adecvate decât altele și numai intersecția lor cu traseul banal al unei biografii le conferă caracterul excepțional al întâmplării. Și în acest sens, ocazia e expresia nevoii de a mobiliza orice aspect al lumii în producția de literatură. A fi la tine acasă sau a fi în exil, a trăi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
secolul al XIX-lea au putut să creadă, la o asemenea scară, în genialitate, trebuie să ținem cont de calitatea acestei utopii de a articula excepționalitatea cu gestiunea curentă a domeniilor vieții: "lumina" sau "profetismul" au fost implicate în formele banale de orientare a acțiunii umane. Dacă ei au crezut că era nevoie de "inspirație" ca să conduci o țară, un guvern, un spital sau o școală, și inspirația s-a trivializat la rândul ei, devenind o facultate administrativă comună, o capacitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ei e latentă, determinată de episoade de uitare sau de ignorare. De aceea, această "avere" se găsește și în posesia săracului, cel care o deține fără să fie conștient de existența ei: e o bogăție care se rătăcește între lucrurile banale, se dispersează și se pierde în materia lumii. Revin la situația fericită în care se găsește personajul jucat de Audrey Hepburn. Nimeni nu o poate acuza pentru că a ignorat bogăția care era în posesia ei. Într-un fel, nu prea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în mod direct admirația. Asta se vede și în povestirea lui Voiculescu. În punctul ei culminant, această dramă filatelică relatează recăderea obiectului prețios în insignifianță. Capul de bour se pierde pentru câteva momente, lipit de fundul unei farfurii, ca o banală bucată de hârtie. O "scârbă de hârtiuță", spune generalul, reamintind natura reală a acestei valori. Pentru că diferența dintre sărăcie și bogăție e numai provizorie și în mod hotărât reversibilă. Avem aici, concentrat, întregul univers al acestei forme de calificare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poeților și artiștilor dreptul la o viață dedicată, faptul că realitatea vocației a fost identificată în mod restrictiv cu un model al inspirațiilor excepționale 11, a obscurizat natura democratică a chemării și capacitatea ei de funcționa ca orizont al existențelor banale. Cum se naște vocația literară într-o cultură emergentă? Nici modelul weberian al capitalismului incipient, nici modelul modernității occidentale analizat de Judith Schlanger nu ne vor da soluții care să poată fi aplicate direct. Dintr-un motiv evident: pentru că structura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei noi literaturi, în căutare de căi de înființare în realitate a obiectelor și a experiențelor sale. E un fel de accelerare artificială a unui proces îndelungat și pretențios: ceea ce prima generație visează ca o utopie îndepărtată devine prin intermediul unor banale instrumente didactice mediul de formare al următoarei generații, matricea realității lor spirituale, locul în care ei vor gândi, vor simți și vor acționa. Să ne imaginăm un școlar pe la 1862, cam pe vremea când apărea primul volum din Lepturariu. La
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nescrise, care se stabilesc cu acordul tacit al cetățenilor. Toți prietenii șoferi cu care am vorbit mi-au spus că au încălcat măcar o dată regulile de circulație oficiale. Traversarea intersecției pe roșu nici nu se ia în calcul. E ceva banal și aproape obligatoriu. Aproape toți au făcut câte un accident - uneori grav -, din vina lor sau a altor șoferi. Toți au parcat ilegal, au ocupat trotuarele cu mașina, au mai băut la volan una mică... Și toți se plâng de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
țin de un aspect neliniștitor al unui simptom: "Flaubert construiește neobișnuitul discret al detaliilor sale pe o manipulare erudită a referințelor culturale pe care le asociază, le condensează, deplasează, încrucișând cele mai savante aluzii cu generalitatea inutilă cu cele mai banale idei primite și toate acestea în scopul de a atinge un alt fel de pertinență, cea a indecidabilului" (Pierre- Marc Biasi). Astfel Orientul, în profuziunea sa simbolică este asociat cu un proces general de desimbolizare. Folosirea mitului ca și a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ce le datorează lor, o datorie originară despre care vom mai vorbi. Să trăiești la părinți înseamnă să trăiești întrucâtva ca oaspete, ca să nu spunem ca ostatic, după cum o exprimă uneori un sentiment dureros al lui Kafka. Această experiență e banală și diferitele crize ale adolescenței nu fac decât să întețească și mai mult acest conflict de spațiu și de viață comună marcată de o fundamentală disimetrie care se poate citi și în termeni de ospitalitate. Kafka îi scrie Milenei, într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
demersului, nu putea fi excesiv de îndrăzneață. Și, în orice caz, procedeul prin care izvoarele erau lecturate, procesate, inserate și transformate într-un text coerent nu putea primi numele de „interpretare,” ci pe acela de “înțelegere” a epocii. Explicația cea mai banală pentru această lipsă de popularitate a hermeneuticii istorice era că interpretarea, în care apăreau stilul personal al autorului și libertatea sa nelimitată, se sustrăgea „adevărului” istoric și submina caracterul științific conferit istoriei. Hermeneutica istorică și revalorizarea teoretică a narațiunii au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Să știți că eu sunt complet alt gen. îs alt gen de om, îs mai veselă, îs complet altfel. Suntem două surori, semănăm și nu semănăm. - E foarte interesant că v-ați riscat viața întorcându-vă după niște lucruri absolut banale, niște haine, și de fapt ați salvat această carte, atât de unică. - A fost și asta. Ce lucruri? Nimicuri. Niște nimicuri, v-am spus. Dar aceste nimicuri atunci aveau o însemnătate”. După ce a ajuns în România, Sisi a hotărât să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej, lider PCR (erau vizibile rigiditatea și viclenia personajului); Mihai Ralea (inteligent și oportunist, tocmai de aceea nu putea fi dogmatic); Teohari Georgescu (dispus spre comunicare, rostindu-și bine „poezia”); generalul Rășcanu (oportunist, lăudându-i pe comuniști); Ștefan Voitec (banal); Lucrețiu Pătrășcanu (inteligent, capabil să discute, dar prizonierul propriei orientări politice); Ana Pauker (l-a apreciat pe Ethridge ca „persoană periculoasă”, reprezentând „o dublă amenințare”; comparativ cu alte convorbiri cu membri ai guvernului, cea cu Pauker a fost foarte lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
penală privind martorii asistenți. Ei trebuie să cunoască responsabilitatea pe care și-o asumă în ce privește corectitudinea conținutului documentului respectiv și să pretindă celui care îl întocmește ca el să reflecte întocmai adevărul. La întocmirea oricăror documente, pornind de la cea mai banală rețetă și până la întocmirea foilor de observație pot fi incidente art.89-91 Cod procedură penală privind înscrisurile, iar întocmirea corectă și cât mai completă a acestora este pe de o parte garanția aflării adevărului dar și, pe de altă parte
MEDICUL DE URGENTA FATA ÎN FATA CU LEGISLATIA ROMÂNIEI. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irinel Rotariu, () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1077]
-
alineatul dinainte!” “Atenție la forma literelor!” “Scrisul nu este îngrijit !” f. Calitatea și corectitudinea vocabularului folosit se referă la utilizarea de cuvinte și expresii deosebite, corectitudinea construcțiilor sintactice (propoziții fraze), originalitatea celui care scrie. Am întâlnit în lucrările elevilor propoziții banale, fără logică, vocabular sărac, repetiții supărătoare, fraze aglomerate, încâlcite. Asemenea greșeli se corectează în timp, prin copieri zilnice din texte adecvate, compuneri model, lectură suplimentară intensă, printr-o susținută activitate educativă în comportamentul exprimării. Referitor la toate aspectele pe care
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
colegul fiind nevoit să o scape! BOMBOANĂ ”PERICULOASĂ” Acest experiment se dorește a fi un multiplu semnal de alarmă privind importantă cunoașterii substanțelor chimice, a modului în care acestea interacționează, a normelor de protecție, dar și a faptului că o banală bomboană înmagazinează destulă energie, iar prin consumul exagerat de dulciuri organismul uman este supus unui dezechilibru și se poate îmbolnăvi, diabetul zaharat fiind una din maladii. Pe stativ, cu ajutorul mufei și clemei se fixează în poziție înclinată o eprubeta termorezistenta
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
nu a îndrăznit prea mult. Fără să vreau. Acum, revăzând pe ecran imaginile cu lucrările mele, eu cunoscându-le, este și mult joc, multă ironie, satiră poate. Chiar în cele cu măști înșirate, tema este un punct de plecare foarte banal, sunt niște prepeleci. La țară, gospodinele spălau oalele sau ulcelele și le puneau pe ulucii gardului la uscat. Simplu. Dar eu am prelucrat această temă în foarte multe variante. De ce? M-am simțit bine abordând tema asta, am simțit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înțelegeau funcționarii, și-atunci le interziceau ca să n-aibă probleme! Pentru că era un sistem ierarhic: funcționarul interzicea ca să n-aibă probleme de sus. "Prea mic..." a fost un film mult mai poetic, și-atunci l-au schimbat, cerîndu-mi niște scene banale, de război, a trebuit să le bag. Când au văzut filmul, au vrut să mi-l ia, dar din fericire pentru mine, a fost o doamnă, Ecaterina Oproiu, care ținea cu tineretul atunci, căreia îi datorez tot respectul, și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
traduce, pe plan estetic, aceeași ambiție“, scrie Camus în Omul revoltat. Trecerea lui Matei Vișniec de la poezie la roman se datorează poate tocmai acestui „spirit de revoltă“? Revolta mea, în 1983, când am scris acest roman, a fost mult mai banală. Îmi amintesc de naveta pe care o făceam ca profesor de istorie și geografie în comuna Dorobanțu-Plătărești. Plecam cu noaptea în cap din Drumul Taberei, chiar de la capătul autobuzului 368, luam un metrou de la Stația Eroilor până la Uzinele 23 August
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
s-ar fi sinucis, ba că ar fi aterizat, asemenea pilotului din Micul prinț, pe o planetă necunoscută (nu știu ce ne-ar face să credem că nu e așa). Adevărul însă, după spusele celor doi amintiți mai sus, e mult mai banal: Lockheed-ul (pe care scriitorului i s-a permis să-l piloteze datorită celebrității lui) a fost doborât de un avion german, mai exact de un Messerschmitt 109. Horst Rippert, fost pilot al Luftwaffe, a recunoscut recent că el se afla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cu minuție apariția, în ultimul capitol, a uimitoarei mașini de produs fulgere pe care micul Cazane - probabil genial, bănuim, dacă nu chiar vrăjitor - a construit-o. Probă ultimă a forței de sugestie a povestirii, mașina de făcut fulgere este un banal pac-pac construit de un copil fără acces la filme americane. Dar demonstrația a fost făcută: Răzvan Rădulescu și-a dovedit puterea de a mesmeriza cititorul. Narațiunea se naște din digresiune Metoda epică a lui Răzvan Rădulescu este spectaculoasă, deși nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]