8,717 matches
-
de deplasare; a evoluției): „ca vântul și ca gândul”; „alesul” crește într-o zi cât alții întrun an; etc. Timpul cunoaște dilatări și comprimări; - este vag exprimat: „pe la prânz”; „tare demult” etc.; Spațiul, este la fel ca și timpul; - în basm se anulează timpul, spațiul (ca și numele, dimensiunile); - deci, tot ceea ce coordonează realitatea. Existența unor obiecte de luptă (paloș, buzdugan, sabie, spadă etc.) în care, de regulă, se ascunde și o putere magică; - alte obiecte fermecate: măr, ușă, fluier, heie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sărman cu duhul;aspectul material este extrapolat: a. unii sunt bogați, trăiesc în lux, chiar huzuresc (într-un „dolce far’niente”); b. alții sunt săraci (nu pot lăsa moștenire copiilor decât tot sărăcia); c. (!!) clase de mijloc nu există. - sfârșitul basmului este marcat de o mare petrecere (la care, uneori, și naratorul își imaginează că a participat);limbajul, stilistica se caracterizează prin simplitate; - arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
imaginează că a participat);limbajul, stilistica se caracterizează prin simplitate; - arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
caracterizează prin simplitate; - arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu, „A fost odat
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu, „A fost odat” de Șt. O. Iosif. Motive: 1. al elementului care-l ajută pe
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a luptei de clasă; - de cele mai multe ori situațiile se rezolvă la modul sângeros; - momentul limită este adus în dezbatere pe calea unei parabole, nu a unei predici la modul poetic (nu discursiv); adeseori note elegiace; - visul se alătură fabulosului din basme;credința în blesteme; blestemele se îndeplinesc, indiferent de la cine provin; - dragostea se manifestă ca o criză erotică de mare forță și profunzime; este o adevărată boală care, de cele mai multe ori, duce la dramă; - dragostea are puterea de a învinge moartea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
întruchipează un anumit ideal uman; deci, el este semnificativ și exemplar, exponențial; - se raportează totdeauna la o situație de exemplaritate; - constituie un element de transfigurare a realității (din cum este, în cum ar putea să fie); - au atribute excepționale, de basm; - frumusețea fizică presupune și frumusețea morală; - haiducul dă lovituri, de obicei Ț împotriva boierilor, a bogătașilor, a popilor, a ciocoilor; sau împotriva fostului stăpân care l-a umilit și chinuit; - până la urmă, haiducul moare, copleșit de forțele împotriva cărora luptă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
nu evoluează, nu se nuanțează); - personajele sunt caracterizate prin câteva trăsături comune;simple notații caracterizatoare; - diverse nuanțe apreciative. (!!) dar în așa fel, încât devin inconfundabile;haiducul nu acționează dintr-un exces de forță sau disponibilitate eroică (așa cum face eroul din basm); ci dintr-un noncomformism social integral, sau din necesitatea de a face dreptate socială sau națională; (!!) de remarcat: umanismul și patriotismul său; - primește ajutor de la natură, în special de la animalele credincioase (calul, câinele său, etc.); - recurge la anumite stratageme: se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
principal. FABULA DEFINIȚIA: scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor și lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este o scurtă narațiune alegorică; - definește situații și pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu proverbele); fabula generează proverbul, dar și invers; - are un caracter social
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
derulare a evenimentelor, un conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și legăturile acestuia cu romantismul, considerîndu-l în esență o "inadecvare estetică"" (V.N.). Deși inadecvate estetic, aceste forme neoromantice sînt foarte răspîndite, asigurînd o hrană narativă larg degustată de o mare parte a populației, bun surogat de substituire a nevoii de basm sau a altor forme literare tradiționale. Toate acestea lucrează în favoarea faptului că romantismul însuși, încarnare a schimbării, experimentului și relativității, funcționează indubitabil, în istoria literaturii și în gîndire, ca un element de durabilă identitate și continuitate. Ernst Jünger constituie pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cariera academică germană. Revenit în Bucovina natală, chemat la arme de izbucnirea primei conflagrații mondiale, îl aflăm la sfîrșitul anului 1914, ca "dezertor" austriac, cum spune Ion Filipciuc în prefața la culegerea lui Ilie E. Torouțiu Frunză verde. Cîntece și basme poporale din Bucovina (ediție princeps, 1914, actuala apare la Biblioteca "Miorița", Cîmpulung Bucovina, 2003), încă în uniformă militară, prin București, unde se va stabili pentru toată viața. Debutează, citim în Dicționarul general al literaturii române (vol. VI, 2007), cu traduceri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nuvelele Nume cabalin și Moartea unui slujbaș de Cehov, fragmente din scrisorile acestuia, reunite sub titlul Cehov despre artă, precum și ciclul Serile de la Dicanca din Groaznica răzbunare de Gogol. În 1945, Emilia Wanda Levițchi tradusese în versuri toate cele șapte basme ale lui Pușkin și, la îndemnul profesorului Petru Caraman care aprecia traducerea drept excepțională, a trimis manuscrisul spre publicare unei comisii de concurs din București, prezidată de Mihail Sadoveanu. Dosarul s-a pierdut însă pe drum, astfel că publicarea lor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
însușite în activitatea matematică. Datorită focalizării în jurul unei teme oferite de mediul social, în cadrul căruia acumulează experiență, acțiunile lucide capătă coeziune, fluență, inventivitate (se realizează o adevărată invenție prin adăugire, prin analogie, prin asociere). Jocul de creație cu subiect din basme și povești aduce și el modificări, adăugiri, combinări de replici, de acțiuni. Preșcolarul modifică, în funcție de trăirile sale emoționale față de personaj, evoluția acestuia, destinul, relațiile lui cu celelalte personaje. Manifestă independență în alegere și spontaneitate în interpretarea rolului asumat. Este capabil
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
asumat. Este capabil chiar să interpreteze toate rolurile din aceeași poveste, fără a imita cadrul didactic sau colegul care l-a precedat. Utilizează o pantomimică socială, dar în același timp și una personală. Prin jocul de creație cu subiect din basme și povești, copilul se transpune într-o lume mirifică, a tuturor posibilităților, conștietizând caracterul ei nereal (știu că nu este așa, dar așa aș vrea să fie). Prin desen și pictură preșcolarul asimilează realitatea la propriul eu, echilibrează și armonizează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
surse. Utilizând acest limbaj, copilul recreează un univers care l-a impresionat (un obiect, un personaj, un animal), se contopește cu acest univers. Desenul și pictura reprezintă rezonanța lumii în preșcolar și vibrația acesteia în lumea sa. Literatura pentru copii (basmul, povestea) îl introduce într-o atmosferă de sărbătoare a limbajului, îl inițiază în viața colectivității, îl ajută să descopere și să înțeleagă legile elementare ale vieții sociale și, mai ales, să construiască un univers în care irealul devine real, imposibilul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
structură a structurilor. Formaliștii ruși siv-analiștii germani ai formei, ca Dibelius, numesc elementele din care se compune intriga "motive'' (fr. motif, germ. Motiv) *10. Cuvântul "motiv", în sensul folosit de istoricii literari, este împrumutat de la folcloriștii finlandezi care au analizat basmele si povestirile populare în elementele lor componente. 288 Exemple de motive din literatura scrisă sânt confuzia asupra identității (Comedia erorilor); căsătoria dintre o tânără și un bătrân (January and May - Ianuarie și Mai de Alexander Pope); ingratitudinea filială față de tată
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ambelor cu rezumatul narativ. Motivele și procedeele diferă de la o epocă la alta. Romanul gotic le are pe ale lui ; romanul realist, la fel. în mod repetat, Dibelius vorbește de faptul că "realismul" lui Dickens este realismul din Märchen, din basme, nu realismul romanului naturalist, procedeele folosite ducând la motive melodramatice demodate : omul considerat mort care învie, sau copilul a cărui paternitate 'adevărată este, în fine, stabilită sau misteriosul binefăcător care se dovedește a fi un fost condamnat. *14 Intr-o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
din unități mai simple. Genurile primitive sau elementare, prin compunerea cărora se poate ajunge la toate celelalte, sunt , după părerea lui Jolies, următoarele: Legende, Sage, Mythe, Rätsel, Spruch, Kasus, Memorabile, Märchen, Witz, (legenda, saga, mitul, ghicitoarea, zicala, anecdota, fapta memorabilă, basmul, gluma). *31 Istoria romanului ilustrează acest tip de dezvoltare: la baza maturității atinse în Pamela lui Richardson, în Tom Jones, al lui Fielding și în Tristram. Shandy al lui Steme se află anumite einfache Formen (forme simple), cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
volumul acesteia (nu de puține ori suntem surprinși să constatăm că micii actori au memorat și rolurile celorlalte personaje). O dată memorate versurile sau textul epic, acești actori se adaptează ușor expresivității și jocului de scenă care se impun [4]. Lumea basmelor oferă copiilor o complexitate de personaje, de aceea poveștile lui Ion Creangă, aduc în limbajul său specific, exemple concrete de manifestare a minciunii, necinstei, a falsității, a îngâmfării. Copiii reușesc în conversație să facă distincție între „bine” și „rău”. Dramatizarea
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]