7,261 matches
-
1903, în urma răscoalei izbucnite în acel an în Macedonia și a intensificării antagonismului din această zonă. În acest moment, populația albaneză a simțit că se afla realmente în pericol. Ca musulmani, albanezii erau tot timpul ținta atacurilor grupurilor de teroriști bulgari, sîrbi și greci. Permanenta agitație și intervenția marilor puteri au dus la apariția amenințării ca albanezii macedoneni să devină cetățeni ai diferitelor state balcanice în cadrul unui alt plan de împărțire. Fiind nevoiți să se apere, albanezii și-au format propriile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
scrisă care să ajute la stabilirea naționalității. Deoarece nu existase în trecut nici un stat slav macedonean, nu se putea apela la documente istorice pentru găsirea unui răspuns corect. Așa cum am văzut, regiunea aceasta fusese parte integrantă a imperiilor medievale sîrb, bulgar și grec. Pretențiile de odinioară și-au făcut așadar din nou apariția pe scena modernă. Din cauza acestei situații confuze, era totodată posibil să fie invocat argumentul că slavii din Macedonia nu erau nici sîrbi, nici bulgari, formînd o naționalitate aparte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
perioadei nu fac nici o mențiune clară în legătură cu o națiune macedoneană distinctă. În timpul conferinței de la Constantinopol din 1876 și al Congresului de la Berlin, după cum am menționat deja, reprezentanții marilor puteri considerau regiunea ca avînd o compoziție etnică extrem de eterogenă, dar predominant bulgară. Cea de a doua pretendentă majoră era după părerea lor Grecia, Serbia ocupînd un destul de slab loc trei. La sfîrșitul secolului, guvernul român a început să manifeste un mare interes față de populația vlahă, care vorbea o limbă romanică și era
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
optsprezecelea a autonomiei religioase de la Peć și Ohrida, le oferise grecilor controlul asupra problemelor culturale și religioase. Ulterior, ei au manifestat tendința de a-i considera pe toți ortodocșii aflați sub controlul Patriarhiei drept greci. După cum am văzut, înființarea Exarhiei bulgare a fost primită cu multă amărăciune, deoarece ea punea capăt avantajelor deținute pînă atunci de bisericile grecești. Chiar și după ce a devenit evident că majoritatea populațiilor creștine erau slave, liderii greci au continuat să revendice zona din motive naționale; ei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
religioase. În anii nouăzeci, Exarhia a reușit să-și aproprieze mai multe districte. La sfîrșitul secolului, dacă naționalitatea urma să fie folosită drept bază a stabilirii apartenenței unui teritoriu, Bulgaria se afla în avantaj. Cea mai mare parte a liderilor bulgari și întregul popor bulgar erau profund convinși că Macedonia era cu adevărat și de drept a lor. Printre rivalele importante, Serbia ocupa poziția cea mai slabă. Pînă în 1878, atenția sa fusese îndreptată mai ales spre Bosnia, Herțegovina și spre
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Exarhia a reușit să-și aproprieze mai multe districte. La sfîrșitul secolului, dacă naționalitatea urma să fie folosită drept bază a stabilirii apartenenței unui teritoriu, Bulgaria se afla în avantaj. Cea mai mare parte a liderilor bulgari și întregul popor bulgar erau profund convinși că Macedonia era cu adevărat și de drept a lor. Printre rivalele importante, Serbia ocupa poziția cea mai slabă. Pînă în 1878, atenția sa fusese îndreptată mai ales spre Bosnia, Herțegovina și spre Vechea Serbie, care acoperea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
macedoneni", unii dintre membrii ei au avut uneori legături strînse cu bulgarii. ORMI era extrem de eficientă în ceea ce privește recrutarea de noi aderenți. Activitatea de bază era pregătirea unei mari rebeliuni macedonene, organizația fiind un fel de stat în cadrul statului macedonean. Guvernul bulgar nu putea controla efectiv activitățile ei, din cauză că în mișcare erau implicați foarte mulți cetățeni. Aceștia influențau guvernul și sprijineau conspirațiile din Macedonia. Unele detașamente înarmate foloseau teritoriul bulgar drept bază a operațiunilor lor de pe teritoriul macedonean. Principala rivală a ORMI
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rebeliuni macedonene, organizația fiind un fel de stat în cadrul statului macedonean. Guvernul bulgar nu putea controla efectiv activitățile ei, din cauză că în mișcare erau implicați foarte mulți cetățeni. Aceștia influențau guvernul și sprijineau conspirațiile din Macedonia. Unele detașamente înarmate foloseau teritoriul bulgar drept bază a operațiunilor lor de pe teritoriul macedonean. Principala rivală a ORMI era Organizația Macedoneană Externă, cunoscută și sub numele de Comitetul Suprem, sau Supremii, care a fost organizată în 1895. Societatea aceasta era deschis și pe față în favoarea anexării
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de Comitetul Suprem, sau Supremii, care a fost organizată în 1895. Societatea aceasta era deschis și pe față în favoarea anexării Macedoniei la Bulgaria. Printre membrii ei se numărau mulți refugiați macedoneni, ea beneficiind și de sprijinul armatei și al guvernului bulgar. Chestiunea macedoneană a constituit principala problemă a politicii Bulgariei înaintea primului război mondial. Ea determina orientarea politicii externe și influența profund conflictele interne. Situația haotică și violentă provocată de acțiunile bandelor și de tulburările din rîndul populației depășea capacitatea de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tensiunilor erau condițiile economice și politice. Agitatorii nu urmăreau însă instituirea unei administrații mai bune; de fapt, ei aveau interesul ca situația să devină cît mai greu de stăpînit. Statele balcanice erau și ele deranjate de cursul evenimentelor. Evident, guvernul bulgar beneficia de anumite avantaje în această competiție pentru obținerea supremației. Văzînd în Sofia cel mai redutabil inamic, guvernele sîrb și grec au încercat în anii '90 să ajungă la o înțelegere. Incapacitatea lor de a împărți între ele teritoriile respective
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puțin timp sub controlul revoluționarilor. După aceea situația s-a inversat, iar prin decembrie armata otomană a înăbușit mișcarea. O parte dintre lideri interpretaseră în mod greșit situația internațională și nu prevăzuseră ezitarea marilor puteri de a se implica. Guvernul bulgar fusese și el luat pe neașteptate, nefiind gata să acționeze. După acest eșec, ORMI s-a divizat în două facțiuni rivale. Speranța ORMI într-o intervenție din afară avea să se împlinească totuși într-o oarecare măsură. Franz Joseph și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Primul acord a fost semnat între Bulgaria și Serbia în martie 1912. Relațiile dintre cele două guverne se îmbunătățiseră după 1903, dar acestora le era totuși foarte greu să ajungă la o înțelegere referitor la împărțirea teritorială a Macedoniei. Reprezentanții bulgari la aceste negocieri susțineau întemeierea unui stat macedonean autonom, sperînd că acesta se va uni în cele din urmă cu Bulgaria. În schimb, Serbia voia stabilirea unui aranjament în privința împărțirii. Tratatul semnat în acest moment era aparent un pact defensiv
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să intre într-un conflict armat. Cu toate că în anii anteriori armatele otomane reușiseră de obicei să învingă forțele militare balcanice, de data aceasta combinația era prea puternică. De partea statelor balcanice, cele mai importante lupte au fost purtate de armata bulgară, care era nevoită să țină piept principalelor forțe otomane din Tracia. Comandamentul militar bulgar a fost obligat să-și concentreze trupele și eforturile aici. Între timp, aliații sîrbi și greci înaintau în controversatele teritorii albaneze și macedonene. Muntenegru avea drept
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
obicei să învingă forțele militare balcanice, de data aceasta combinația era prea puternică. De partea statelor balcanice, cele mai importante lupte au fost purtate de armata bulgară, care era nevoită să țină piept principalelor forțe otomane din Tracia. Comandamentul militar bulgar a fost obligat să-și concentreze trupele și eforturile aici. Între timp, aliații sîrbi și greci înaintau în controversatele teritorii albaneze și macedonene. Muntenegru avea drept țintă orașul Shkodër, în timp ce armata grecească încerca să cucerească Janina. Armatele grecească și bulgară
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bulgar a fost obligat să-și concentreze trupele și eforturile aici. Între timp, aliații sîrbi și greci înaintau în controversatele teritorii albaneze și macedonene. Muntenegru avea drept țintă orașul Shkodër, în timp ce armata grecească încerca să cucerească Janina. Armatele grecească și bulgară au pornit apoi în marș forțat spre Salonic, dar grecii au ajuns primii, în ziua de 8 noiembrie, privîndu-i astfel pe bulgari de ocuparea celui mai mare oraș al Macedoniei. După această prăbușire evidentă a stăpînirii otomane, marile puteri europene
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
evenimente erau tot mai evidente la Sofia. Nu numai că Bulgaria provocase gelozia și dușmănia foștilor ei aliați, dar ea nu avea nici suporteri în rîndul marilor puteri. Judecînd greșit situația și convins că va obține o victorie militară, guvernul bulgar a ordonat în noaptea de 29/30 iunie declanșarea unui atac asupra Greciei și a Serbiei. Acțiunea a constituit o greșeală dezastruoasă. Trupele române, muntenegrene și otomane s-au alăturat grecilor și sîrbilor în lupta împotriva armatei bulgare. Cel de-
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
militară, guvernul bulgar a ordonat în noaptea de 29/30 iunie declanșarea unui atac asupra Greciei și a Serbiei. Acțiunea a constituit o greșeală dezastruoasă. Trupele române, muntenegrene și otomane s-au alăturat grecilor și sîrbilor în lupta împotriva armatei bulgare. Cel de-al doilea război balcanic a avut drept rezultat înfrîngerea completă a Bulgariei; la 31 iulie a fost semnat un armistițiu. Tratatul de la București din august 1913 a stabilit împărțirea Macedoniei și instituirea unei Albanii independente. Marii învingători erau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
justificate printr-o retorică extrem-romantică, au jucat un rol foarte important în atingerea obiectivelor propuse. Existau de asemenea foarte multe societăți secrete, care aveau simboluri, stindarde și jurăminte distincte, precum și ceremonii sofisticate. Unele dintre acestea, cum erau Filiki Etairia, comitetele bulgare și ORMI, fuseseră extrem de active în organizarea unor conspirații încununate de succes, care au avut consecințe importante pentru mișcările naționale din zonele respective. Această tradiție dăinuia încă și era foarte răspîndită în Balcani la sfîrșitul secolului. Mai mult, tineretul intelectual
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1915 un acord prin care i se promitea Macedonia și i se dădeau totodată asigurări și în legătură cu alte achiziții teritoriale în caz că Grecia și România se alăturau Aliaților. Această acțiune avea să pecetluiască soarta Serbiei. În octombrie, armatele germană, habsburgică și bulgară au lansat o ofensivă decisivă. În aceeași lună, cu aprobarea premierului Venizelos, dar nu și a regelui Constantin, Aliații au debarcat patru divizii la Salonic, care nu au reușit însă să înainteze spre nord. Prinsă între forțele invadatoare, armata sîrbă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai puteau opune o rezistență eficientă. Firește, moralul bulgarilor era extrem de scăzut. Între 1912 și 1918, armata lor suferise pierderi enorme 160 000 de morți și 300 000 de răniți la o populație de 5 milioane. La 29 septembrie, guvernul bulgar a capitulat; restul trupelor germane și habsburgice s-au retras cît au putut de repede spre nord. Belgradul a fost cucerit în noiembrie, iar trupele sîrbești au ocupat Bosnia-Herțegovina și Vojvodina. România a reintrat în război la 10 noiembrie, trupele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
partidul trebuie să se bazeze numai pe muncitori și susținea un program mai radical, în care era inclusă confiscarea proprietății private. Partidele socialiste, a căror forță depindea în fond de voturile țăranilor, au reușit să aibă membri aleși în adunarea bulgară. Poziția lor era slăbită de Uniunea Agrară, care îi priva de o parte a sprijinului țărănimii. În 1913, "Cei cu vederi largi" și "Cei cu vederi înguste" au cîștigat totuși împreună treizeci și șapte de locuri în adunare. Victoria lor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un "bastion" împotriva comunismului. După ce Kominternul a cerut separarea Transilvaniei, Dobrogei, Basarabiei și Bucovinei, partidul a devenit ținta atacurilor înverșunate ale naționaliștilor români. Pe viitor, conducerea Partidului Comunist avea să fie recrutată nu dintre români, ci din rîndul minorităților maghiară, bulgară și evreiască, ai căror reprezentanți erau extrem de nemulțumiți de poziția lor în stat. În noiembrie 1918, cînd victoria Aliaților devenise clară, Ion C. Brătianu l-a înlocuit pe Alexandru Marghiloman în postul de prim-ministru. În septembrie 1919 el a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Schimbări majore au apărut imediat după încheierea războiului. În mai 1918, guvernul Radoslavov fusese înlocuit de un alt cabinet, condus de Alexandru Malinov. Prin septembrie era limpede că Puterile Centrale vor pierde războiul; pe măsură ce armata aliată înainta dinspre Salonic, armata bulgară s-a dispersat. În ciuda faptulului că revoltele și dezertările îi diminuaseră capacitatea de luptă, ea a devenit un real pericol pentru guvern. La 29 septembrie a fost semnat un armistițiu, iar la 4 octombrie Ferdinand a abdicat în favoarea fiului său
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
august 1919 au înregistrat o victorie clară a partidelor de stînga: Uniunea Agrară a obținut 28 % din voturi, Partidul Comunist 18 %, iar socialiștii 13 %. Stamboliski a ajuns astfel în fruntea coaliției guvernamentale care a semnat tratatul de pace. Partidul Comunist Bulgar, care, așa cum știm deja, a fost constituit în 1919 din facțiunea Celor cu vederi înguste a socialiștilor, nu numai că a refuzat să participe la guvernare, dar a intrat curînd în conflict cu Uniunea Agrară. Liderii comuniști erau foarte activi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a Macedoniei și ORMI continuau să constituie o barieră între cele două țări. Politica de asimilare a guvernului de la Belgrad din ținuturile macedonene aflate sub controlul lui și insistența asupra caracterului sîrbesc al populației înflăcăra și mai mult opinia publică bulgară. Chestiunea nu era ușor de rezolvat; în anii de după război, ca și în cei de dinaintea lui, macedonenii au avut o influență foarte mare asupra Bulgariei. Practica organizării de raiduri de pe teritoriul Bulgariei a continuat, deși ținta atacurilor era acum teritoriul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]