7,041 matches
-
în manuscris"" la Concursul de poezie "George Coșbuc" (Bistrița, 1994). În 2008, e nominalizată la cea de a XVI-a ediție a "Festival di Poesia Erotica Baffo", de la Veneția, președinte Albert Gardin. La Bacău, a frecventat, de-a lungul anilor, cenaclurile "George Bacovia" (al revistei "Ateneu"), "Eșarfe de mătase" (haiku - cenaclu pe care l-a înființat împreună cu dr. Dumitru Radu, în 1990), "Boema" (cenaclu pe care l-a înființat alături de jurnalistul și scriitorul Claudiu Târziu, în 1993) și "Avangarda XXI". A
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
În 2008, e nominalizată la cea de a XVI-a ediție a "Festival di Poesia Erotica Baffo", de la Veneția, președinte Albert Gardin. La Bacău, a frecventat, de-a lungul anilor, cenaclurile "George Bacovia" (al revistei "Ateneu"), "Eșarfe de mătase" (haiku - cenaclu pe care l-a înființat împreună cu dr. Dumitru Radu, în 1990), "Boema" (cenaclu pe care l-a înființat alături de jurnalistul și scriitorul Claudiu Târziu, în 1993) și "Avangarda XXI". A debutat în volum în anul 1996, cu "Somnul grifonului" (versuri
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
di Poesia Erotica Baffo", de la Veneția, președinte Albert Gardin. La Bacău, a frecventat, de-a lungul anilor, cenaclurile "George Bacovia" (al revistei "Ateneu"), "Eșarfe de mătase" (haiku - cenaclu pe care l-a înființat împreună cu dr. Dumitru Radu, în 1990), "Boema" (cenaclu pe care l-a înființat alături de jurnalistul și scriitorul Claudiu Târziu, în 1993) și "Avangarda XXI". A debutat în volum în anul 1996, cu "Somnul grifonului" (versuri), editura " Deșteptarea", Bacău, cu o "Precuvântare" de Cezar Ivănescu. Au urmat volumele de
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
ținuturilor pierdute, Sud, p. 5; Nicolae Oprea: Romanul familial, Ziua literară, 29 sept. 2003, p. II; Marcel Duță: De la realitate la ficțiune, R.R. Cultural; - Mara Magda Maftei: Memorii ne-uitate, Viața Românească. Nr 3-4/ 2003, pag. 233-236; - Marian Drăghici: Cronica cenaclului Euridice, Ziua literară, 22.06.2004; Interviu în Ziua literară; interviu la televiziunea Alfa. - Petre Cichiordan: Paralele cu punct comun, Infoplus, anul VI, nr.142/ 7 oct. 2003, pag.5; - Victor Rusu: Un venetic la Slatina, Oltpress, pag. 2/ 3
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
-l ierte) și Nelu Dumitrescu. Încercau să mă convingă să îi pot coopta în trupa IRIS. Era ceva penibil și simțeam că parcă nu aveam dreptul să nu-i primesc pe Olteanu și Dumitrescu. Ei făcuseră trupa.” Începe colaborarea cu Cenaclul Flacăra condus de Adrian Păunescu, dar formulă Criști Minculescu - Adi Ilie - Marți Popescu - Nuțu Olteanu - Nelu Dumitrescu, considerată formulă de aur IRIS, nu avea să dureze prea mult, primii doi plecând pentru a forma Voltaj (împreună cu Dan Cimpoeru, Nikki Dinescu
Ion Olteanu () [Corola-website/Science/315148_a_316477]
-
Minculescu - Nuțu Olteanu - Florin Ochescu - Marți Popescu - Nelu Dumitrescu, IRIS lansează în 1984 primul lor LP, intitulat „Iris”, la casa de discuri Electrecord. În perioada următoare se produce plecarea lui Ochescu și din nou a lui Criști Minculescu, atras de Cenaclul Fla-că-ra și de trupă Totuși. După câteva luni de pauză, Nuțu, Nelu și Marți îl conving pe Adrian Ilie să revină la IRIS. Mai era nevoie și de un solist vocal: acesta va fi Dan Bittman, pe atunci student. În
Ion Olteanu () [Corola-website/Science/315148_a_316477]
-
planul evoluției poetice), dar îi amână prima carte de autor până în 1983 ("Borgum centenarium", Ed. Albatros). Receptarea - și evoluția - poeziei sale va cunoaște toate meandrele străbătute de "un poet stabilit în provincie": depărtarea de presa scrisă, de edituri și de cenaclurile care "lansau" autori sub patronajul unor personalități literare [...] Dar, ca și orașul, provincia poate fi aidoma unei mlaștini care înghite sau poate fi aidoma unei mlaștini care înghite sau poate întări printr-o asumare a singurătăți până la capăt." - George Vulturescu
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
Netălmăcit. Așteptările, Editura Eminescu, 1996; Păzitorul de cântece Editura Eminescu, 2001-Colecția Poeți români contemporani, Există un loc. Editura Mesagerul, 2008, Colina de aer”, antologie, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011 Prezent în antologii: 9 dimineți; Suverana clipă; Patruzeci. Poeți bistrițeni contemporani; Cenaclul literar George Coșbuc - 30, Editura Aletheia, 2001; Poeții revistei Echinox, Editura Dacia, 2004; Poem pentru orașul natal, Editura George Coșbuc, 2005; Un copac de sunete, Editura Eikon, 2006, ediție bilingvă; Rodica Botezatu-Poetree (Antologie de poezie în română și engleză), Editura
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Patrula 0", unde îl cunoaște pe Bobi Dumitraș, viitorul coleg din Fără Zahăr. Între 1999 și 2004 activează în trupa de teatru "Ludic" la Casa de Cultură a Studenților din Iași. În 2001 formează trupa Fără Zahăr și debutează în cenaclul folk "Moldavia". Primul album apare în 2003 și se numește "Episodu' unu: Amenințarea faitonului". Urmează albumele "Episodu' 2 de la Dorohoi" și "Neamul lui Peneș Curcanul". Între 2004 și 2012 semnează, alături de Bobi, rubrica " Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă
Bobo Burlăcianu () [Corola-website/Science/320004_a_321333]
-
Dan Deșliu), Traian Șelmaru („Mitrea Cocor“ de Mihail Sadoveanu ) și Ion Vitner (Poezia lui A. Toma). În octombrie 1951 a fost fondată revista "Tînărul scriitor", un organ intern al Uniunii Scriitorilor, folosită ca buletin de îndrumare și sprijin al activității cenaclurilor și tribună de afirmare a elevilor Școlii de Literatură. A fost desființată în decembrie 1957, transformându-se în revista Miorița și apoi în Luceafărul. La scurt timp după ce au reușit să facă ordine în cultura considerată nocivă pentru omul de
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
de vagă activitate a virtualilor studenți pe tărâmul literaturii. Era de ajuns să fi afișat câteva versuri la gazeta de perete. Pentru că toate uzinele, toate șantierele și toate gospodăriile agricole colective care începuseră să se înfiripe, aveau cercuri literare și cenacluri, cei care se remarcau în vreun fel în aceste organizații - chiar dacă scrierea lor era complet agramată - aveau în principiu posibilitatea de a fi recomandați pentru școala de literatură. Cei ce făceau aceste recomandări erau membri ai comitetului de partid, în
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
comitetului de partid, în regiuni - responsabili cu propaganda și agitația, care includeau și îndrumarea culturii. Între profesorii Școlii de Literatură s-au numărat Mihai Gafița, profesor de istoria literaturii române la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a condus și cenaclul literar, Mihu Dragomir, care a predat lecții de poezie. Între elevii care au absolvit această școală s-au numărat Marin Ioniță, Ion Acsan, Hans Liebhardt, Adela Popescu, Ion Apetroaie, Ana Ioniță, Florian Grecea, Dumitru Carabăț, Gloria Barna (Alexandra Indrieș, după
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
a primit o bursă pe film la New York, în cadrul programului Fulbright. A colaborat în decursul anului 2002 cu publicația românească de limba engleză "Romanian Review". A debutat publicistic în 2003 cu o nuvelă în revista "Viața românească". A participat la cenaclul literar „Formarea ideilor” (condus de prozatorul Constantin Stan) și la întâlnirile Uniunii Scriitorilor din România. A colaborat la "Ziua literară" și Revista Tomis din Constanța. În 2005 a câștigat concursul de proză „Tomiseisme”, organizat de revista constănțeană. În 2006 a
Luca Dinulescu () [Corola-website/Science/321517_a_322846]
-
ziarul ""Zori Noi"": Culoarea este unul din elementele constructive esențiale la Mărioara Pruteanu, devenind când elegantă și solemnă, când aprinsă și fremătătoare, în funcție de sentimentul care a generat tablourile și a rămas înscris pe suprafața lor"". Participă, din 1971, la manifestările "Cenaclului U.A.P. Suceava", la expoziții festive și personale: 1973, 1975, 1978 etc. În 1981 este distinsă cu "Marele premiu "Voroneț" la Festivalul-concurs "Voronețiana""- grafică. Ulterior optează pentru tehnica combinată acuarelă - pictură, care-i oferă multiple posibilități de exprimare, dând la
Marioara Pruteanu-Corduban () [Corola-website/Science/321592_a_322921]
-
pentru artă plastică, Dimitrie Loghin adună în jurul său pe artiștii amatori din Suceava și împrejurimi, organizează cu ei expoziții, publică articole în presa locală.In paralel conduce și secția de artă plastică a Școlii populare de artă (1958-1966).După înființarea "Cenaclului U.A.P. Suceava", deține timp de cinci ani, funcția de secretar. Întreprinde călătorii de documentare în U.R.S.S. - 1974 și în Ungaria - 1975.Prima sa apariție publică se consemnează în 1937, în Botoșani.Ca plastician lucrează mult și cu patimă
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
și zborul cu motor. În 22 august 1962 figuram printre ucenicii de la stungărie, maistru Ion Cotoran. Învățând cu temeinicie strungăria, în 6 luni am ajuns șeful cursului și inspector de protecția muncii. La Vatră Dornei am frecventat cu regularitate ședințele "Cenaclului Ion Luca" unde maestrul retras își continuă opera. În 1955 îl găsim strungar la Institutul Politehnic din Iași, catedră de mașini unelte a prof.univ.dr.Gh.Casler și corespondent regional al ziarului “Sportul Popular”. Colaborând la ziarul “Flacăra Iașului”, a devenit și
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
de Dor” , ediția a IV-a, Medgidia, 2009. ● Premiul I (secțiunea proză) la Concursul de Creație ,Dumitru Mitrana”,ediția a V-a, Călimănești, 2009. ● Premiul Societății Scriitorilor ,Costache Negri”, Premiul pentru promovarea poeziei creștine, Premiul Revistei , Dunărea de Jos”, Premiul Cenaclului literar ,Calistrat Hogaș”-Tecuci, Diploma de onoare ,Tecuciul Literar Artistic”, la Festivalul Național de Poezie ,Costache Conachi”, ediția a XVII-a, Tecuci, 2009. ● Premiul , Mircea Horia Simionescu” al Societății Scriitorilor Târgovișteni, (secțiunea proză) la Concursul Național de Literatură , Moștenirea Văcăreștilor
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Național de Proză , Liviu Rebreanu”, ediția a XXVIII-a, Bistrița, 2010. ● Mențiune, la Concursul Național de Creație Literară , Pavel Dan”, ediția a - XIII-a, Timișoara, 2010. ● Mențiune, la Concursul Național de Proză , Mihail Sadoveanu”, ediția I, Iași, 2010. ● Premiul Revistei , Cenaclul de la Păltiniș”, la Concursul Național de Literatură ,Student Creation”, ediția a II-a, Sibiu, 2010. ● Premiul de merit (Merit prize), la ,Naji Naaman’s Literary Prizes 2011”, Liban, 2011. ● Premiul II și Premiul Revistei ,Sud", la Concursul Național de Proză
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Revista Amfiteatru a fost înființată la București la 1 ianuarie 1966. A apărut lunar, cu mențiunea "Revistă literară și artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studențești din Republica Socialistă România", fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivașcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 și 1968, când la conducere se afla Ion Băieșu, secondat de Adrian Păunescu și Fănuș Neagu. În perioada 1967-1970, Ana Blandiana a scris lunar
Amfiteatru (revistă) () [Corola-website/Science/320804_a_322133]
-
-director-fondator; Editura George Coșbuc - director-fondator. România literară, 1980, cu povestirea „Scaunul” și o prezentare de George Ivașcu. Editura Cartea Românească, București, 1986, volumul colectiv „Debut '86” , cu o postfață de Mircea Ciobanu și prezentare de Ion Dodu Bălan. Membru al cenaclului literar „G. Coșbuc”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Bistrița; Societatea Scriitorilor Bistrițeni, vicepreședinte; Membru al Societății Scriitorilor din Județul Bistrița-Năsăud; Membru al Cenaclul CONEXIUNI de pe lângă Centrul Cultural Municipal "George Coșbuc" Bistrița; Membru al Asociației Ziariștilor Profesioniști din România; Membru
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
Debut '86” , cu o postfață de Mircea Ciobanu și prezentare de Ion Dodu Bălan. Membru al cenaclului literar „G. Coșbuc”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Bistrița; Societatea Scriitorilor Bistrițeni, vicepreședinte; Membru al Societății Scriitorilor din Județul Bistrița-Năsăud; Membru al Cenaclul CONEXIUNI de pe lângă Centrul Cultural Municipal "George Coșbuc" Bistrița; Membru al Asociației Ziariștilor Profesioniști din România; Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre cărțile sale au scris: George Ivașcu, Ion Dodu Bălan, Constantin Cubleșan, Ioan Buzași, Ion Moise, Tit Liviu Pop
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
organele politice județene îmi cereau să mă declar vinovat de instigare la “tulburarea ordinei publice”, lucru pe care, la fel de constant l-am refuzat, totul sfârșindu-se cu Revoluția din 1989. În plan literar am fost “sfătuit” să nu mai frecventez Cenaclul George Coșbuc, o vreme (lungă). Așa cum nu am renunțat atunci la principiile și adevărurile mele nu pot să renunț nici acum și nu voi renunța niciodată. Și cum nu țin neapărat (așa cum ați văzut prin cele patru demisii de mai
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
stilul 1900. A fost o apropiată a mișcării de emancipare a femeii din perioada interbelică, precum și o colaboratoare a revistei Drepturile Femeii, condusă de prietena sa Eugenia de Reuss -Ianculescu. A fost soția pictorului acuarelist Ignat Bednarik și membră a Cenaclului Idealist.
Elena Alexandrina Bednarik () [Corola-website/Science/315327_a_316656]
-
februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajată la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajată la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: "Măști de priveghi" (1968
Florența Albu () [Corola-website/Science/315407_a_316736]
-
(latină: "Coenaculum" sau "Cenaculum", adică „sala de mese”, engleză: The Upper Room (camera de sus), sau the Room (camera), sau Hall of the Last Supper (sala cu Cina cea de taină), franceză: Cenacle) Este „odaia de sus” (anagaion -Luca 22.12,Marc 14,15, sau hyperoon în Fapte 1,13 - , traduse amândouă în latină prin coenaculum de către Sf.Ieronim) din „foișorul”, în care s-a defășurat în ziua numită a Joii Sfinte Cina
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]