7,208 matches
-
românești ar fi raționalizat benzina în ’79 și ar fi deschis lucrările Congresului „a douăsprăzecelea“. Apoi Nicolae Iorga, Amza Pellea, Toma Caragiu. În fine, Ion Oblemenco, sculptat și cumpărat de miliardarul oltean odată cu fiarele vechi ale unei întreprinderi. Dacă are chef să capteze vizitatori pentru muzeul epocii care i-a dat liceu și grad, fostul milițian Dinel ar face bine să nu ia în calcul numele lui Oblemenco. Nu există nici o asociere între fostul golgheter și comunism, în afara aceleia că, pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
acolo se ia cu mîinile de păr. Vor fugi sponsorii, nu vor mai fi bani și așa mai departe. Firmele vînd publicitate acolo unde imaginea e nepătată. Dacă ești slab și n-ai valoare, mai merge, dar nimeni n-are chef să-și lipească brandul de chipul trișorilor. Nemții au avut și ei cazul arbitrului Hoyzer, care s a lăsat cu anchete și întemnițări. Italia a acționat și ea la timp și fără pierderi, anulînd promovarea în Serie A pentru că fusese
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
silabe cuvintele: agățători oprit trandafiri vrăbiuță gând pansament 5) Rescrie corect enunțurile de mai jos: * Laprobadeevaluareamrezolvatunexercițiufoartedifici l. * Ceicareiubescanimalelesuntoamenibunișigeneroși. 6) Alcătuiește propoziții, folosind cuvintele: descoperă, cercetează, pericol, gând, s-a, i-a. O întâmplare neobișnuită Ioana aruncă supărată caietul. Nu are chef să-și facă temele. Afară e soare. Adie un vânticel călduț, care a reușit să topească și ultimele pete de zăpadă. Pe bolta senină a cerului se alintă câțiva norișori pufoși. Ioana se ridică de la masa de scris.Deschide fereastra
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
v-o povestesc și vouă. Tocmai îmi terminasem temele și ca de obicei, bunica mi-a spus să mai citesc o poveste din cartea pe care mi-o cumpărase cu o zi în urmă. Iarăși să citesc! Nu aveam nici un chef. Afară era cald și mă gândeam să ies la joacă. Trebuia însă, mai întâi, s-o înduplec pe bunica.Cum să fac? Mi-am sprijinit capul în palmă și am început să mă gândesc, să găsesc o soluție. Dintr-o dată
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când îi băteau cu biciușcele ei se rugau să-i împungă". Cu doamna lui Duca "și-au făcut cheful" turcii. Când Duca e mazilit, Niculce parodiază vorbirea munteană a doamnei, fata Brîncoveanului: "Aolio! Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la transformarea funcției eligibile într-una ereditară cu implicații majore asupra factorilor de putere din societate. Prin galatul Ilie, istoria ne aduce dovada că nu toți galii au fost păruiți de boero Biseto și alungați, ci unii mai liniștiți la chefuri, au rămas în continuare pe plaiurile mioritice atît în vest cît și în est cum vom constata mai încolo. Bigero - mato , conducător al geților(tăblița 35 necitită) înainte de boero Bisto dar după boero Biseto l, povestește o polojenie din viața
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o vară a început să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat faliment pentru că nu s-a ținut de treabă. A avut cinci copii când i-a murit soția. L-au ajuns zile grele. Istovit, supărat, fără chef de muncă, venea la bunica și se plângea. Bunica îi aducea aminte că n-a vrut să învețe carte, ca ceilalți frați ai lui. îi reproșa bunicii: De ce nu m-ai dat și pe mine la școală? Bunica-i răspundea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu miliția, trebuia să fiu luat în primire de „ofițerul de servici” al miliției, care mă introducea într-o cameră în care mă încuia și-l că uta pe tov. colonel, care uneori nu era la birou (sau nu avea chef să vorbească cu mineă iar eu ră mâneam închis trei-patru ore. Într-un astfel de caz, fiind închis, milițianul a mai adus un om în camera în care eram eu reținut și după un timp acesta a fost scos. Din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
chiar dacă este șocant, nu face rău celorlalți. Și în acest sens, Mill imagina libertatea în esență ca posibilitatea, legitimitatea individului de a trăi după cum îi place, destrăbălat dacă vrea, avar dacă dorește, odios cu cei apropiați dacă așa are el chef; astfel de conduite reclamă cenzura morală, însă nu o intervenție a autorităților publice. Astăzi, libertatea se definește în societățile noastre prin refularea principiului de realitate și eliberarea principiului de plăcere, eliberarea eros-ului. De unde, mi se pare, ceea ce numim criza
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
fiu sănătos; dar nu, mulțumesc. (Acceptă adevărul. ) GALE: Ce vrei să spui cu "Nu, mulțumesc"? Ești ocupat? îmi miroase gura? Sau ce? BOB: Pur și simplu, nu, mulțumesc. Dacă cealaltă persoană încearcă să ne manipuleze, dacă într-adevăr n-avem chef să explicăm motivele, sau dacă motivele noastre se bazează pe stări fizice sau emoționale, s-ar putea eventual să urmăm exemplul Iui Jan: să acceptăm ce ni se spune și să ne dezvăluim • sentimentele. Dezvăluirea sentimentelor este o strategie excelentă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
obligatoriu să participați. De la intrare, vedeți chipuri vesele, auziți muzică antrenantă, râsete. Pentru a vă a alătura celorlalți, de la bun început zâmbiți și dumneavoastră, intrați în vorbă cu unii sau alții, participați cu o glumă, etc., cu toate că nu prea aveți chef. Continuați să vorbiți, să zâmbiți, să dansați, și - ușor, ușor - simțiți că intrați în atmosfera petrecerii. După vreo oră veți avea o altă stare de spirit decât la început. Pentru a te vizualiza ca persoană creativă, afirmă ceea ce crezi tu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ascunde de tine însuți. Nu te ascunde sub mantia iluziilor. 2. Fii spontan! adică spune ceea ce simți, ceea ce gândești; manifestă-te așa cum simți, fără inhibiție: fii furios dacă ești furios, râzi din toată inima dacă ești amuzat, refuză dacă ai chef să refuzi, acceptă dacă ai chef să accepți, etc. 3. Destinde-te! uită presiunea situațiilor închipuite sau reale, regăsește-ți râsul, umorul. Bucură-te cât mai mult alături de cei apropiați. 4. Afirmă-te! învață să-ți exprimi ideile chiar dacă ți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ascunde sub mantia iluziilor. 2. Fii spontan! adică spune ceea ce simți, ceea ce gândești; manifestă-te așa cum simți, fără inhibiție: fii furios dacă ești furios, râzi din toată inima dacă ești amuzat, refuză dacă ai chef să refuzi, acceptă dacă ai chef să accepți, etc. 3. Destinde-te! uită presiunea situațiilor închipuite sau reale, regăsește-ți râsul, umorul. Bucură-te cât mai mult alături de cei apropiați. 4. Afirmă-te! învață să-ți exprimi ideile chiar dacă ți se par neînsemnate, caraghioase, încearcă să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mari ai României. Costachi Negri, București, 1909; Epigrame și proză umoristică, București, [1909]; Eugeniu Carada (1836-1910), București, 1910; Mobilizarea, București, 1913; Titi Coțofeanca și alte schițe, București, 1914; O nuntă, București, 1914; Figuri mari, București, 1915; O poezie la un chef... (în colaborare cu I. L. Caragiale), București, 1915; Cucoana Obedeanca. C. A. Rosetti poet. Sonete partiarhale, București, 1916; Sonete patriarhale. Scene și portrete, îngr. și pref. Leon Volovici, București, 1981. Repere bibliografice: Constantin Mille, „Scene și portrete” de Dumitru Teleor. Nuvelele
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-era drag când îl vedeam așa, cu mare coraj. Nu-I putea sta nimeni împotrivă... De hoți nu se temea, avea mare stăpânire asupra lor” * “Vitoria îl judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe. I le
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu și Zoe: O scrisoare! Cetățeanul: Da. (cătră Tipătescu.) A d-tale cătră coana Joițica... Am găsit-o alaltăieri seara pe drum, când ieșeam de la întrunire... Fă-ți idee (sughiță) de alaltăieri seara până azidimineață s-o duci într-un chef!... Tipătescu: (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) Mizerabile! Cetățeanul: Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Șos. Ștefan cel Mare. Dar moravurile noi au desființat o întreagă și depărtată tradiție. Petrecerile bucureștene erau nedespărțite de lăutari. Lăutarii înveselesc și au înveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lăutarii bucureșteni erau oaspeți iubiți ai tuturor chefurilor. Cel mai bătrân lăutar pe care l-am cunoscut încă din casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când l-am văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un bătrân cu barba albă, foarte mic de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au fost prea mari, iar baraca de pânză n-a suferit decât neînsemnate stricăciuni.4 (Id., ibid., nr. 11579, 1 ianuarie 1922, pp. 1-2.) Pagina 140 * Fiindcă să nu uităm că una din gloriile bucureșteanului este că știe să facă chef. (Id., ibid., nr. 11573, 25 decembrie 1921, pp. 1-2.) Pagina 141 * Nicăieri nu-mi plăcea atât cât la Bordei. La Paște ori la Sfântul Gheorghe ne angajam ceata: opt până la zece, cu cântăreții Mugur Costache, Bărcănescu, Mitică Herescu, cu Caragiale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cumpăra pâinea, cașcavalul și ridichile. Alții cumpărau câte o oală nouă care costa 10 bani, apoi se duceau la butoiul cu vin unde cereau să fie umplute, fiecare oală era de un litru. Tradiția locului voia ca aceste oale - odată cheful sfârșit - să fie trântite și sparte. Era și o petrecere, era și o precauțiune igienică. Să nu bea nimeni a doua zi din oale trecute prin alte guri. Și cu toate acestea la masă pe iarbă verde oalele treceau din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
petrecea pe scenă. Aveau numai mângâierea că au putut găsi un loc la Union După sfârșitul reprezentației în toate serile un lung șir de trăsuri lungeau Podul Mogoșoaiei până la Herăstrăul vechi. Aceasta era grădina la modă unde se petreceau toate chefurile cele mari ale bucureștenilor. În capul convoiului era I.D. Ionescu cu amanta lui, apoi în celelalte 4-5 trăsuri toți prietenii (?) de vreme bună ai artistului, cari beau și mâncau pe socoteala lui. În fiecare noapte Ionescu cheltuia la Herăstrău 3-400
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mină de mofluzi. *„Vom ajunge ziua cînd oameni ca Aurel-Ilie Calimandric vor fi regretați”, profetizează Genoiu. Cel citat de el e - se spune - „bolnav de-a binelea”. „știi, dragă, - i-a mărturisit lui Bălăiță - mă simt ca după un chef din alea rele”. Prezent în redacție în momentul în care avea loc această discuție, Ernest Gavrilovici jubila fără pic de reținere. Culmea, și el e bolnav! Chipul lui strălucea însă de ceea ce se cheamă „satisfacție răutăcioasă”! *O „istorie” de mahala
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
discuți, tu, ore întregi, pe un frig ca ăsta?”, m-am interesat. „Despre ce-o să facem la vară. La ștrand, el o să se dezbrace chiar la margine, iar eu ceva mai în spate. Apoi am să-l împing în apă!” * Chef prelungit, greoi, de slugi fără stăpîn, cu bătrîni moțăind la marginea mesei, între pahare, cu false intelectuale și poeți gata să moară pe versul lor, cu retorică sentimentală și declarații amoroase, cu plecări și bîrfe, cu muzică, dans, transpirație, fum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o fac din modestie ori că aș fi uitat. De la o vreme, mi-am dat seama că e inutil să combați asemenea inadvertențe. E ca și cum ai pune note de subsol la fiecare paragraf dintr-un basm. Ar însemna să spargi cheful, care cere complicitate. Poveștile sînt canavaua necesară. Fără ele s-ar cădea în plictiseală și melancolie sau, mai rău, în mizantropie. Tanța Rusu și Măgirescu au lucrat, cîndva, la Bază (BJATM). El a plecat de-acolo mai de demult. Ea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
băieții”), într-unul din primii ani ai revistei, Radu Cârneci i-a cerut lui Sergiu Adam să recenzeze un volum de versuri, atunci apărut, al poetului clujean Negoiță Irimie: Dor de infinit, dacă-mi amintesc bine. Fie că n-avea chef, fie că nu voia „să schimbe genul”, poet el însuși, S.A. a reacționat într-un fel care, ulterior, i-a devenit caracteristic: „Da’ de ce să scriu eu și să nu scrie Vasile, căci recenziile intră la secția lui? ș-apoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]