7,400 matches
-
această dată, a ales o unire ciudată. Noua lui soție, Pompeia, era nepoata lui Sulla și fiica lui Quintus Pompei. Deși părea a se fi alăturat senatorilor "optimați", celelalte acțiuni ale lui Cezar aveau puțin de-a face cu politica conservatoare și și-a continuat drumul spre sprijinirea politicii grupului numit "populares". Caesar a sprijinit "Lex Gabinia", care îi oferea lui Pompei puteri nelimitate în soluționarea problemelor cu pirații cilicieni. Mai târziu, în fața asprei rezistențe a "optimaților", Caesar a sprijinit "Lex
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
a format o nouă coaliție de guvernare, constituită din componentele Alianței D.A., respectiv Partidul Național Liberal și [Partidul Democrat (România)|[Partidul Democrat]], din UDMR și din Partidul Umanist Român, care în cursul anului 2005 și-a schimabt denumirea în Partidul Conservator. Partidul Social Democrat și Partidul România Mare au rămas în opoziție. Conform legislației actuale. Notă: Pot interveni modificări în caz de alegeri anticipate.
Alegeri în România () [Corola-website/Science/297111_a_298440]
-
oamenii de știință care în majoritate pe la finele deceniului 7 al secolului al XIX-lea îmbrățișaseră deja o formă de evoluție biologică (cum spune Jacques Godbout, "trebuie amintit elevilor că dușmanii credincioșilor sunt în primul rând microscopul și telescopul"). Creștinii conservatori, pe de altă parte, au rămas atașați ideii de creație. Creaționismul este credința că universul și toate formele de viață au fost create de Dumnezeu sau de o altă formă de inteligență extraterestră. Creaționiștii biblici acceptă relatarea din "Cartea Facerii
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
proces de afirmare a scriitorului, Junimea însăși a fost, până prin 1884 - 1885, ținta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Mai multe dintre adversitățile îndreptate împotriva lui Caragiale au fost cauzate și de calitatea sa de junimist și de redactor la ziarul conservator și junimist, "Timpul" (1878 - 1881). Prima piesă a dramaturgului, "O noapte furtunoasă", bine primită de Junimea și publicată în 1879 în Convorbiri literare (în care au fost publicate toate piesele sale), a beneficiat, la premieră, de atacuri deloc neglijabile. După
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
a fost ales ca primul și singurul președinte al Uniunii Sovietice de Sovietul Suprem, la rândul lui alegându-și un consiliu prezidențial format din 15 politicieni. El încerca astfel să-și creeze propria lui bază politică, separată de cea a conservatorilor comuniști sau a reformatorilor radicali. Noul executiv trebuia să ghideze țara prin hățișurile reformelor economice, pentru aceasta Sovietul Suprem oferindu-i lui Gorbaciov noi puteri în februarie, spre nemulțumirea reformatorilor. În ciuda aparentei creșteri a puterii personale, Gorbaciov nu a fost
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
o declarație. Între timp, Boris Elțin a fost ales președinte al Federației Ruse cu 57,3% din voturi, (cu o prezență la urne de 74% din populația cu drept de vot). În contrast cu poziția ambivalentă a reformatorilor față de noul tratat, apparatcikii conservatori, încă puternici în partidul comunist și în ierarhia armatei, se opuneau cu vehemență oricăror măsuri care ar fi schimbat caracterul și integritatea Uniunii Sovietice. În ajunul semnării tratatului unional, conservatorii au trecut la atac. Conservatorii din conducerea sovietică, autointitulându-se "Comitetul
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
și până la pedeapsa cu închisoare sau chiar cu moartea, în țările din Europa de Nord, de la sfârșitul Evului Mediu până în secolul al XX-lea. Atitudinea de astăzi a religiilor asupra conceptului de homosexualitate variază. Doctrinele religiilor abrahamice sunt interpretate de grupurile mai conservatoare ca văzând toate aceste relații un păcat. În acele societăți guvernate de interpretări fundamentaliste ale religiilor, aceste relații sunt considerate perversiuni și sunt ilegale. În unele jurisdicții, precum în Arabia Saudită și alte țări musulmane ele sunt încă pedepsite cu moartea
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
În același timp, se extinde în teritoriile sudice ale araucanilor, populând coloniile Llanquihue, Osorno, Valdivia cu etnici Germani. "Regiunea Magellan a fost incorporată, în 1843, cu etnici croați. Și zona Antofagasta a devenit populată." După 30 ani (1831-1861) de guvernare conservatoare, balanța politică a înclinat spre liberali (stânga politică, în accepție anglofonă). În acest timp creșterea economică a fost foarte puternică, datorită exploatărilor de salpetru, în regiunea Antofagasta. Aceste resurse au provocat gelozia boliviană, care a revendicat posesiunea teritoriului. Chiar după
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
exp: "vos hablás," în loc de "tú hablas"). Vocabularul argentinian include, de asemenea, regionalisme, argouri, dar și cuvinte împrumutate din alte limbi (de exemplu: engleza). Din punct de vedere istoric, Argentina este o țară romano-catolică, Biserica acționând, de obicei, ca o forță conservatoare. Cardinalul Antonio Quarracino (1923-1998) a fost un susținător fervent al dictaturii dintre anii 1976 și 1983, care a condus „ Războiul Murdar” și opozant al homosexualității. În 2005, episcopul militar Antonio Baseotto a spus despre ministrul Sănătății, Ginés Gonzáles García, că
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
pentru a evita penuriile și foametea. Nici Brejnev și nici colegii săi nu erau persoane cu popularitate, iar noul guvern s-a bazat pe puterea autoritară pentru a-și asigura continuarea. KGB și Armata Roșie au primit puteri crescute. Tendințele conservatoare ale guvernului aveau să ducă la înăbușirea „Primăverii de la Praga” din 1968. Deși strategia lui Hrușciov a eșuat în îndeplinirea obiectivelor sale principale, Aleksandr Fursenko, care a scris o carte în care analiza politicile externă și militară ale lui Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
de britanici. Odată cu inagurarea canalului Suez, în 1869, Yemen a căpătat o mare importanță strategică. În anul 1918, a devenit regat independent. În următoarele decenii, au avut loc confruntări repetate între Adenul sunnit, antiregalist și prooccidental, și Sanna șiită și conservatoare. După moartea imamului Ahmed, în anul 1962, un grup de ofițeri au abolit monarhia și au proclamat "Republica Arabă Yemen". Războiul de opt ani despre susținătorii monarhiei și republicani s-a încheiat cu victoria celor din urmă. În 1967, "Frontul
Yemen () [Corola-website/Science/298156_a_299485]
-
eliminați de la putere prin lovituri de stat. Stânga condusă de fostul episcop Fernando Lugo a repurtat o victorie istorică în alegerile prezidențiale din Paraguay în aprilie 2008, învingând candidatul partidului de guvernământ și se încheie astfel 61 ani de guvernare conservatoare. Lugo a câștigat cu aproape 41 % din voturi, comparativ cu aproape 31% pentru Blanca Ovelar, candidat al partidului Colorado. În industria extractivă (petrol, cărbune, caolin, ghips), energetică (două mari hidrocentrale pe Parana), de prelucrare a lemnului și a produselor agricole
Paraguay () [Corola-website/Science/298136_a_299465]
-
-lea, o mișcare puternică de independență a lovit Africa, Nigeria devenind astfel un stat independent în anul 1960. Pe data de 1 octombrie 1960, Nigeria a câștigat independența față de Marea Britanie. La conducerea guvernul nigerian a ajuns o coaliție de partide conservatoare: Partidul National Nigerian, un partid dominat de locuitorii din nord și cei afiliați credinței islamice, precum și Consiliul Național al Nigeriei și Camerunului condus de Nnamdi Azikiwe, un partid afiliat etniei Igbo și credinței creștine. Azikiwe a devenit guvernator-general al Nigeriei
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
are loc în 1898 celebrul incident între forțele expediționare franceze și engleze, care aduce cele două puteri coloniale în pragul războiului. Administrația britanică izolează sudul (treimea meridională a Sudanului), populat de triburi africane (încurajând totodată aici răspândirea creștinismului), de nordul conservator, arab și islamic, adâncind astfel prăpastia dintre cele două părți ale țării. După ce un plebiscit respinge în 1955 unirea cu Egiptul vecin, Sudanul își proclamă la 1 ianuarie 1956 independența. Devine membru ONU din 12 noiembrie 1956. Opoziția dintre nordul
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
din Shanghai, al XIX-lea și al XX-lea cele mai tranzitate din lume, cu 45,04 și respectiv 41,44 de milioane de pasageri. Din cele mai vechi timpuri, cultura chineză a fost puternic influențată de confucianism și filosofii conservatoare. Pentru o mare parte din epoca dinastică, posibilitatea de a urca pe scara socială consta în obținerea unei bune performanțe la prestigioasa Examinare Imperială, ale cărei origini datau din timpu Dinastiei Han. Accentul literar al examinării afecta percepția generală a
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
și Uniunea Democrată pentru Integrare au format o coaliție de guvernare în Macedonia. În aprilie 2009, alegerile prezidențiale și locale din țară s-au desfășurat în mod pașnic, ceea ce a fost crucial pentru aspirațiile Macedoniei de aderare la UE. Partidul conservator de guvernământ VMRO-DPMNE a câștigat alegerile locale și candidatul susținut de acesta, Gjorgi Ivanov, a fost ales președinte. Parlamentul, sau "Sobranie" (), este legislativul unicameral al țării. El redactează, propune și adoptă legi. Cei 120 de membri sunt aleși pentru un
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
vreme după moartea lui Konstantin Cernenko. Gorbaciov a instituit o serie de reforme politice cunoscute sub numele de "glasnost"; acestea includeau democratizarea, relaxarea cenzurii și a represiunii politice, reducând puterile KGB-ului. Reformele au fost gândite să doboare rezistența elementelor conservatoare din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice la inițiativele economice novatoare ale lui Gorbaciov. Ca urmare a acestor reforme, multe alarmante pentru conservatorii partidului, au fost introduse alegeri competitive pentru posturile de conducere (pentru oamenii din interiorul Partidului Comunist). Dar relaxarea
Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991) () [Corola-website/Science/298213_a_299542]
-
Sovietică încă de la înființarea ei, a fost desființată, iar discursul politic liber și criticile aduse guvernării au devenit din nou posibile. Perestroika trebuia să asigure descentralizarea planificării rigide a economiei sovietice. Aceste reforme au trezit însă resentimente puternice printre elementele conservatoare ale regimului, ducând în cele din urmă la o tentativă de lovitură militară de stat, prin care s-a încercat îndepărtarea lui Gorbaciov, dar care a dus, în schimb, la prăbușirea Uniunii Sovietice. Boris Elțîn a fost personajul care a
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
Emanoil (Manolache) Costache Epureanu (n. 22 august 1820, Bârlad - d. 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania) a fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri: în 1870 (1 mai - 26 decembrie) și în 1876 (6 mai - 5 august). a studiat în Germania, la Heidelberg, Berlin, Gottingen și Jena. La această ultimă universiate și-a susținut, în 1839, doctoratul în drept. Întors în
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]
-
1859 - 1861 a fost principalul colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza, el s-a îndepărtat treptat de acesta, apropiindu-se de conservatori. Dupa detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866, el a devenit unul dintre principalii lideri ai acestora. Majoritatea conservatoare din Adunarea Constituantă convocată în 1866 pentru a adopta prima constituție internă a țării l-a ales, astfel, președinte al acesteia. În 1870, el a devenit prim ministru, neputând însă a se menține din pricina tulburărilor interne cu care s-a
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]
-
1873), ministru al justiției, funcție din care s-a retras după ce Adunarea Deputaților și Senatul au votat înființarea unui Institut de Credit Funciar cu capital autohton (Manolache Costache susținea înființarea acestuia cu sprijinul capitalului străin). Conflictul cu mai mulți lideri conservatori, inclusiv cu primul ministru Lascăr Catargiu, l-a făcut pe Epureanu să se întoarcă spre liberali. În 1876, el a devenit, astfel, primul șef de guvern reprezentând Partidul Național Liberal, înființat în 1875. S-a retras însă repede din această
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]
-
întoarcă spre liberali. În 1876, el a devenit, astfel, primul șef de guvern reprezentând Partidul Național Liberal, înființat în 1875. S-a retras însă repede din această funcție, dezaprobând punerea sub acuzare de către Camera Deputaților a majorității miniștrilor fostului cabinet conservator. Din 1878. Manoalche Costache a început să se apropie, din nou, de conservatori. Această apropiere a fost nu doar reușită, dar politicianul a căpătat suficientă autoritate în rândul lor ca, la 3 februarie 1880, el să devină primul lider al
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]
-
1878. Manoalche Costache a început să se apropie, din nou, de conservatori. Această apropiere a fost nu doar reușită, dar politicianul a căpătat suficientă autoritate în rândul lor ca, la 3 februarie 1880, el să devină primul lider al Partidului Conservator și autorul primului program politic al acestuia.
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]
-
de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România. Domnia lui Cuza Vodă a fost caracterizată de o nerăbdătoare dorință de a ajunge din urmă Occidentul, dar efortul domnului și al sprijinitorilor săi întâmpină rezistența forțelor conservatoare și a inerțiilor colective. Mai grav, el stă sub semnul provizoratului, căci domnia lui Cuza este percepută ca pasageră; țara a vrut un domn străin, l-a acceptat însă pe cel autohton, dar n-a renunțat la vechea doleanță; în
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
consilier la legațiile române din Constantinopol, Roma, Viena, Paris. A fost, de asemenea, șeful delegației române la preliminariile de pace de la Buftea, din 1918, la sfârșitul primului Război Mondial. Constantin Argetoianu își începe cariera politică în 1913, intrând în Partidul Conservator, al cărui membru de vază era și tatăl său, generalul Ion Argetoianu. În timpul Primului Război Mondial, Partidul Conservator, care fusese după 1880 una dintre principalele două forțe politice din România, se fracționalizează, motive de conflict fiind, printre alele, intrarea României în război
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]