11,041 matches
-
naționale, izolarea vieții cotidiene a început să fie distrusă. Au început să se prăbușească obstacolele între categoriile sociale, să se nască viața socială în adevăratul sens al cuvântului. Oamenii apar mai des unul în fața celuilalt. Vizibilitatea realității duce la teatralizarea cotidianului [v.Goffman]. 152 Alternarea stereotipului și a evenimențialului apare că una dintre structurile textului literar. "Le "stéréotypé" se situe à l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène innatendu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
l'argent" [Haidberg, p.143]. 387 "Modă este și un nou limbaj, menit să descalifice pe cel vechi, o modalitate a fiecărei generații de a o renega pe cea precedentă și de a se deosebi de ea" [Fernand Braudel, Structurile cotidianului, vol.II, p. 73]. La începutul secolului al XIX-lea tot ce este la modă poartă amprenta Londrei: elegantă, seratele, dandysmul, confortul, trăsăturile, caii de rasă și de vânătoare. Treptat însă, anglomania este înlocuită cu modă franceză. Dacă modă engleză
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în mijlocul lumii". "Monahismul medieval, ascetic în afara lumii, avea deja o organizare rațională a vieții, dar această organizare era exterioară vieții cotidiene și chiar i se opunea. În asceza în mijlocul lumii, organizarea rațională a vieții are drept scop pătrunderea în lumea cotidianului, și nu constituirea unei enclave în cadrul ei. De aceea, ea se exprimă ca virtute în profesie și reprezintă o trăsătură esențială a spiritului capitalist. De asemenea, Weber trebuie să explice cum asceza este cauza unei forme economice tipice capitalismului, reinvestirea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în Analele Universității din Oradea, seria Psihologie-Pedagogie-Metodică, tom I, 1997. Clement, O., "Creștinătate, secularizare și Europa", în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Codorean, I., "Apologia identității creștine a Europei", în cotidianul Crișana, miercuri, 26 ianuarie 2011, editat de Casa de presă și Editura Anotimp SA Oradea, 2011. Coman, G., "Constituția UE fără creștinism a pornit la drum", în ziarul Ziua, 30 octombrie 2004. Costea, M.; Costea, S. (coord.), Integrarea României în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Sagebiel, J. (2007), Practici în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2007. Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Neamțu, G.; Stan, D., Asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicolae, L., "Adevărata europenizare a României", în ziarul Cotidianul, sâmbătă, 11 noiembrie 2006. Otovescu, D., "Caracteristici sociale ale emigrației din România", în Iliuț, P.; Nistor, L.; Rotariu, T. (coord.), România socială /drumul schimbării și al integrării europene, vol. I, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005. Paleologu, A., Moștenirea creștină a Europei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
romana.html http://www.europeana.ro/comunitar/tratate/tratatul%20cee%20partea%206.htm http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act text?idt=1412 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/26 1997.php http://www.sejm.gov.pl/english/konstytucja/kon1.htm. http://old.cotidianul.ro/editorial adevarata europenizare a romaniei-17889.html http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/sinoade-ecumenice/sinodul-v-ecumenic-la-constantinopol-553-70572.html http://www.vipnet.ro/albina/roman.html http://europaindirect.ecosv.ro/download/ConstitutiaEU RO.pdf http://www.crisana.ro/stiri/religie-19/apologia-identitatii-crestine-a-europei-ii--69868.html http://www.patriarhia.ro/ upload/documente/statutul bor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
promovarea drepturilor copilului, pp. 6-11. 34 Aceste date pot fi găsite în manualul, Rolul preoților în protecția și promovarea drepturilor copilului, 2006, p. 7. 35 A se vedea în întregime articolul: "Adevărata europenizare a României", de Laurențiu Nicolae, în ziarul Cotidianul, sâmbătă, 11 noiembrie 2006. Disponibil pe: http://old.cotidianul.ro/editorial adevarata europenizare a romaniei-17889.html 36 Sondajul făcut în cadrul țărilor din Uniunea Europeană prin Eurobarometrul din 2005 a constatat că, în medie, 52% din cetățenii statelor membre UE precizează că ei cred în Dumnezeu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fi găsite în manualul, Rolul preoților în protecția și promovarea drepturilor copilului, 2006, p. 7. 35 A se vedea în întregime articolul: "Adevărata europenizare a României", de Laurențiu Nicolae, în ziarul Cotidianul, sâmbătă, 11 noiembrie 2006. Disponibil pe: http://old.cotidianul.ro/editorial adevarata europenizare a romaniei-17889.html 36 Sondajul făcut în cadrul țărilor din Uniunea Europeană prin Eurobarometrul din 2005 a constatat că, în medie, 52% din cetățenii statelor membre UE precizează că ei cred în Dumnezeu, 27% cred că există un fel de spirit sau
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care, mie unuia, mi-a marcat definitiv destinul jurnalistic și cărturăresc. Cum întâmplarea a făcut ca întrega mea copilărie să se fi petrecut sub semnul tipografiei (părinții mei fiind absolvenți de ziaristică, iar tatăl meu conducând, până la prematura lui moarte, cotidienele din Suceava și Botoșani între 1961 și 1974) am fost imediat desemnat drept secretar general de redacție, funcționând ca atare între 1983 și 1986 (abia în 1988 interzicându-se această titulatură pentru că, deh, "secretar general" nu putea fi decât Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în această direcție nu ar fi decât de salutat. 14 ianuarie 2009 Marea bombă, imi scria pe e-mail, la alegerile din toamnă, un prieten, este că la Iași "Pupu a mâncat Meluțul". Dincolo de formularea ireverențioasă, mai potrivită pastilelor satirice din cotidiene, este, aici, o realitate surprinzătoare ce merită a fi disecată. În ultimele trei săptămâni de campanie, fiind la Universitatea din Chicago (la capătul străzii unde locuiește președintele ales al Americii - prilej de nesfârșite controale polițienești și restricții de mișcare neobișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și sofisticat, al tradiției talmudice, alături de misterul efervescent, formator și nemuritor, al învierii christice. Însă o chestiune atât de complicată, și, într-un fel, gingașă, nu poate fi decât enunțată, nu și detaliată cum se cuvine, într-o coloană de cotidian. Dimensiunea creștină este însă, evident și fără echivoc, prezentă în paradigma europeană, cu toate coordonatele ei: înălțimea majestuoasă a catedralelor romano-catolice, profunzimea tulburătoare a liturghiei ortodoxe, cumpătarea și corectitudinea protestanților, insurgența justițiară a reformaților, abilititatea socială a evangheliștilor, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
societală și toleranța artificială din America, e mai interesant. Sensul superior, ținta mai presus de meschinăria lumii materiale, mesajul integrator și misiunea salvării - dimensiuni creștine prin excelență - pot face din modelul european unul de succes. Unul care să susțină în cotidian rostul și semnificația profundă a jertfei, miza atemporală, în veac, a patimilor Mântuitorului, pentru ca generațiile ce vor să vină să poată reflecta la sensul peren al dimensiunii creștine a Europei noastre. Fie ca taina și înțelesul adânc modelator al Învierii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
stat? Păi, mai nimic. Vom privi în continuare, isterizați de scârbă și revoltă, cum "băieții" continuă să-și facă nestingheriți mendrele. Doar angajatorii vor putea face ceva, în timp, dacă vor generaliza sistemul de selecție de personal descris într-un cotidian central: "Angajăm absolvenți de învățământ superior, exclus Spiru Harem!" 24 iulie 2009 Zilele trecute s-a încheiat actul I din cea mai mediatizată și de neînțeles sinucidere politică de până acum: doamna Monica Iacob-Ridzi, vremelnică ministresă a unui minister fantomatic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
până pe la 1789, în timpul ciudat al Revoluției Franceze, crezându-se, neinspirat, atotputernic "acuzator al poporului". Furat de aerul tare al înălțimilor, domnia sa a uitat că face parte din breasla profesorilor, atât de hulită pe nedrept în ultimii ani, declarând unui cotidian ieșean nici mai mult, nici mai puțin decât că "profesoarele care au însoțit elevii în tabăra de la Eforie ar trebui date afară din învățământ". Se cuvine, deci, să examinăm mai atent, în spiritul disciplinei care l-a făcut celebru pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
talentul și dăruirea neobosită acordată studiului nu cred că mai trebuie amintite aici, tot așa cum pierderea ireparabilă suferită de familie și colegi e, omenește vorbind, indescriptibilă și de neconsolat. Altceva aș vrea să evoc acum. Într-un interviu acordat unui cotidian național cu câteva zile înainte de dispariția sa tragică, Adrian spunea că "vioara și motocicleta seamănă. Pentru amândouă îți trebuie nervii tari, talent, dedicație; ele pot fi vii în mâinile care trebuie". Este aici o cheie de citire a felului în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cum am mai spus, lirismul viril. Autoarea își construiește lumea firesc, fără aerul că vrea să facă o demonstrație, sublimând, printr-o proză poetică sau printr-un hiperrealism concis, structural diferit de artificialitatea neorealismului mizerabilist al filmului românesc contemporan, duritatea cotidianului, pe care își propune, programatic, să-l prezinte în toată expresivitatea sa nudă. Distilându-și în scris obsesiile, complexele, iubirile, dramele sau nedreptățile vieții curente, Petronela Rotar ne spune zilnic, prin această comunicare frugală și centrifugă a blogului, postmodernă, aventură
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa 1 În ciuda faptului că posteritatea a ilustrat că, la Iași, Cuza Vodă și Elena Doamna au în comun doar un "târg al cucului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
1989, iar - în condițiile când nu toți autorii dispun de suficientă voință și determinare pentru o intransigentă autocenzură - se profilează nonșalant maculatura cu veleități de emanație științifică, nu arareori susținută frenetic de diverse canale de televiziune cu audiență sau de cotidiene cu mare tiraj, care acreditează, mai ales în perimetrul capitalei țării, ierarhii valorice îndoielnice sau de-a dreptul false. Cum coordonarea producției istoriografice de către instituțiile cu responsabilități în acest sens se află în suferință, asistăm adesea la suprapuneri de preocupă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să rămână ceea ce este, chiar dacă există niște adepți ai „coborârii literaturii În stradă”. Antimetaforismul este egal cu antiliteratura Desubstanțializarea lumii, omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere, retorica, practica textuală, fragmentarismul, cultivarea luciditații ironice, spiritul livresc, parodierea, cultul realului, al cotidianului, În dauna idealizarii și imaginației sunt trăsături Întâlnite În foarte multe situații cu mult Înainte de proclamarea postmodernismului. Cei mai importanți reprezentanti ai postmodernismului poetic românesc s-au folosit de formule lirice diverse, au făcut apel la registre stilistice variate, au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
formule lirice diverse, au făcut apel la registre stilistice variate, au cultivat și cultivă universuri poetice confluente. Un critic literar (Radu G. Teposu), distinge În creația poeților Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, un cotidian prozaic și bufon. Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter și Mariana Codruț sunt gnomici și esoterici. Ion Stratan, Matei Vișniec, Aurel Pantea cultivă un fantezism abstract și cotidian. O criză a interiorizarii și un patos sarcastic sunt prezente În lirica lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În fond” (1936) continuă să sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un asemenea pas ar trebui să ia acțiunea În serios și s-o ducă la final, capătă alergie, pentru că Întotdeauna la noi au existat „alte priorități”. Un profesor universitar de la Timișoara, critic și istoric literar, Într-un interviu dat ziarului Cotidianul, făcea o afirmația: care nu ne onorează: „Am devenit o țară de analfabeți. Ar trebui să ne uităm În jur ca să observăm că nu suntem În stare să terminărm edițiile clasicilor noștri.” În cazul lui Marin Preda, unul din clasicii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după plecarea personajului de „la țigănci”. Amănuntele prin contur pe parcurs și devin leitmotive ale povestirii. Planul realului cotidian, figurat În primul episod, sugerează În subtext prezența celui de-al doilea plan, al irealului. Cele două planuri se sprijină reciproc, ajungând În final, până la identificare. Pe parcurs curg paralel și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și o artistă americană de origine finlandeză și-au petrecut luna octombrie 1999 în Nepal. Participanții au găsit experiența drept constructivă și au oferit în felul acesta o perspectivă nouă în ceea ce privește abordarea artei contemporane, dar și relația dintre aceasta și cotidian. FRAME (Finnish Fund for Art Exchange) este un proiect care își propune promovarea artei finlandeze în plan internațional și a fost înființat în anul 1992 cu sprijinul Fundației Academiei de Artă și a Ministerului Educației. Scopul FRAME este de a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
clădindu-se pe mijloace contemporane de expresie care păstrează însă din elementele picturii clasice figurative. Această expoziție, la rândul ei, acordă o atenție specială unor elemente clasice: lumina, culoarea, compoziția, plasarea obiectelor în spațiu. Fotografiile sale au ca subiect principal cotidianul, experiența de zi cu zi a artistei (momente cu prietenii săi, aspecte din călătorii, orașul în care locuiește). Stilurile preponderente sunt peisagistica și portretistica. Prin arta sa, Elina Brotherus își dorește să caute acel detaliu semnificativ, dar și frumosul care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]