7,011 matches
-
și în genetica textuală. Toate secvențele neintegrate în versiunea definitivă, rămase ca posibilități embrionare, explorate în procesul creației dar nedezvoltate, reclamă o reprezentare a resturilor textuale. Perpessicius folosea numele de "moloz" sau de "nisip aurifer"56 pentru a indica versurile eminesciene cărora nu le putuse certifica apartenența la o operă. Tot pe opera lui Eminescu, stimulat de aspectul ei de șantier, G. Călinescu face apologia colecției de versuri reușite căreia îi spune, inspirându-se din prelucrarea metalelor, "pilitură" ori "floare de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
analitică sau extazierea vidă, sunt gesturi istorice, maniere colective prin care societatea legitimează angajarea într-un raport privilegiat de atenție. Close-reading-urile structuraliste presupun un alt stil al atenției față de, să zicem, focalizarea pe detalii din notele lui Ibrăileanu pe poemele eminesciene; după cum spațiul excesiv pe care Călinescu îl alocă "analizelor" în Opera lui Mihai Eminescu se justifică diferit față de seria de "analize critice" pe care Macedonski o dedica lui Alecsandri în "Literatorul" din 188290. Toate aceste moduri de focalizare excesivă sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de a lega faptele, de a le repercuta unele asupra altora, de a porni o circulație neîntreruptă între lucrurile lumii. În acest sens, mecanismul de creare a "momentului poetic" pe care îl evocă poeticianul francez e cel din cunoscutele versuri eminesciene: Și dacă ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii" etc. Nu e întâmplător faptul că prin titlul său, Și dacă..., acest poem de dragoste nu face aluzie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în stilul lui Heliade Rădulescu, pe un material contemporan. Brebanii. Cărtăreștii. Simona Popeștii. Ce ne deranjează? Faptul că s-a operat asupra numelui, că integritatea lui fonetică a fost alterată? Totuși, acceptăm cu ușurință sufixarea în -an și, așa cum avem eminescian, primim și cărtărescian. Cu numele Simonei Popescu e puțin mai greu, dar operațiunea a reușit în cazul lui Camil Petrescu unde s-a impus de multă vreme camilpetrescian. Nu ne deranjează atât ideea că un nume propriu de scriitor poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-an vorbește despre o formă de furt și, paradoxal, până și atunci când e acuzatoare, rămâne o dovadă a intimității cu opera scriitorului. O calitate greu de cântărit continuă să fie prezentă. Într-un procedeu intertextual optzecist în care regăsim ceva "eminescian" pipăim încă trupul autorului, ca o relicvă care a fost conservată cu grijă în racla ei de cristal. Or, evident, Cărtăreștii ne comunică altceva. Pe lângă torturarea onomasticii, sintagma implică supoziția unei multiplicări a individului creator, vorbește despre posibilitatea mai multor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ele îl conțin pe Popovici-Bănățeanul. Chemarea lui se ascunde în operă, oricât ar fi aceasta de indiferentă estetic. E locul în care se instalează o nouă exemplaritate, abstractă, dificilă și periculoasă în același timp, care avea să culmineze în maniera eminesciană, cea care conduce proprietățile unui text direct spre societate, ca să transforme un joc al limbii în patos al existenței. În acest sens, Dimitrie R. Rosetti, autorul unui dicționar al contemporanilor, putea să spună în 1897 că scriitorii nu au nevoie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
față de seria autorilor "geniali", societatea a decis brusc să restricționeze utilizarea cuvântului, retrăgând acest privilegiu nu numai vechilor scriitori ci, mai mult încă, refuzând să îl acorde oricărui alt scriitor din prezent sau din viitor? În aproape toate abordările mitologiei eminesciene răspunsurile la această întrebare sunt nesatisfăcătoare. Mihai Zamfir, cel căruia îi datorăm un studiu important despre morfologia toposului "tânărului geniu" în literatura română, își explica singularitatea cazului eminescian prin caracterul excepțional al creației poetului: "Prin urmare, varianta byroniană, prezentă în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alt scriitor din prezent sau din viitor? În aproape toate abordările mitologiei eminesciene răspunsurile la această întrebare sunt nesatisfăcătoare. Mihai Zamfir, cel căruia îi datorăm un studiu important despre morfologia toposului "tânărului geniu" în literatura română, își explica singularitatea cazului eminescian prin caracterul excepțional al creației poetului: "Prin urmare, varianta byroniană, prezentă în intenție la noi de mai multe ori înaintea apariției lui Eminescu, nu a căpătat substanță viabilă. La marginea dintre anecdotă și literatură, reprezentată de personalități mediocre, ea n-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fie printr-un argument al valorii (e excepțional în raport cu o literatură de poeți mediocri), fie printr-unul al audienței internaționale (e universal în raport cu o pleiadă de poeți naționali). Nici nu știu dacă asemenea argumente sunt date dinăuntrul sau dinafara mitologiei eminesciene... Un lucru se reține totuși de aici: faptul că singularitatea nu se poate explica prin simpla analiză a mitului genialității și a componentelor sale. Portretul geniului care i s-a aplicat lui Eminescu a fost încercat înainte, asupra altor autori
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moare tânăr, care își sfârșește viața bolnav și sărac, care are fruntea înaltă au funcționat la fel de bine în seriile de genii multiple, înainte de a funcționa în caracterizarea singulară a unicului geniu național. De fapt, ce se schimbă prin impunerea figurii eminesciene în spațul public nu ține de constituția mitului, ci de relația pe care universul poetic o stabilește cu realitatea socială. În analiza procesului de constituire a imaginii lui Eminescu, Iulian Costache a scos în evidență un fapt interesant și în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
analiza procesului de constituire a imaginii lui Eminescu, Iulian Costache a scos în evidență un fapt interesant și în același timp fără precedent: că societatea a avut tendința să transfere în realitatea exterioară elemente interne ale operei poetului. Mitologizarea geniului eminescian a implicat un proces de "realizare" a temelor creației eminesciene, în sensul materializării în existența comună a unor reprezentări prin natura lor imateriale. Florile de tei care l-au însoțit la înmormântare, diversele ritualizări publice ale unor elemente de imaginar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a scos în evidență un fapt interesant și în același timp fără precedent: că societatea a avut tendința să transfere în realitatea exterioară elemente interne ale operei poetului. Mitologizarea geniului eminescian a implicat un proces de "realizare" a temelor creației eminesciene, în sensul materializării în existența comună a unor reprezentări prin natura lor imateriale. Florile de tei care l-au însoțit la înmormântare, diversele ritualizări publice ale unor elemente de imaginar liric, obsesia plopilor etc., precum și receptarea unor poeme ca texte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
receptarea unor poeme ca texte premonitorii, toate acestea țin de perpetuarea în viața reală a clișeelor poetice. "Sugestivă din punct de vedere al ceremonialului funerar este compoziția ritualului respectiv, care pare să fie o reduplicare a unor imagini din poeziile eminesciene", arată Iulian Costache. Iar puțin mai jos sintetizează acest fenomen într-o formulă pe care o evocă de mai multe ori: "avem de-a face cu un mimesis răsturnat în care de fapt realitatea este aceea care imită poezia"140
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de a face din ficțiunea poetică un suport al existenței reale, de a angaja diversele componente ale discursului poetic în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și prin diferite teme: influența muzicalității versului eminescian asupra publicului românesc, "boala" care amenință societatea, fascinația pe care o exercită pesimismul asupra tinerilor, chiar și epigonismul, văzut ca subjugare a unei întregi generații de scriitori 141 - sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de a angaja diversele componente ale discursului poetic în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și prin diferite teme: influența muzicalității versului eminescian asupra publicului românesc, "boala" care amenință societatea, fascinația pe care o exercită pesimismul asupra tinerilor, chiar și epigonismul, văzut ca subjugare a unei întregi generații de scriitori 141 - sunt teme ale impactului social al unei creații poetice. Nu e vorba
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
141 - sunt teme ale impactului social al unei creații poetice. Nu e vorba aici de recunoașterea socială a valorii unei opere, ci de sublinierea acțiunii ei performative, prin care proprietățile formale și reprezentările poeziei influențează viața reală. În esență, mitul eminescian a implicat o reprezentare analoagă bovarismului, făcând perceptibilă, la o scară niciodată atinsă de societatea românească până în acel moment, capacitatea lecturii de a mobiliza un univers fictiv în existența unei comunități. Acest transfer dinspre operă spre realitate se sprijină pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mințea", ,,ilustrându-se în același timp pe sine, în singularitatea sa profundă. În cei douăzeci de ani care s-au scurs între momentul în care Pantazi Ghica număra trei genii și un "poet în toată puterea cuvântului", până la consacrarea geniului eminescian, în cultura română s-a produs o deplasare lentă a reprezentărilor genialității dinspre universul realist al ideilor comune despre națiune, spre universul autonom al ficțiunilor individuale. Iar rezultatul a fost o condensare de funcții în figura "poetului în toată puterea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
până la începutul secolului al XX-lea există articolul mai vechi dar foarte consistent al lui Paul Cornea, " Originea și funcționarea unui mit literar: cazul V. Alecsandri", în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, pp. 153-173. 135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București, 1989, p. 235. O critică substanțială a textului lui Mihai Zamfir face Ioana Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu". Ioana Bot justifică emergența mitului eminescian printr-o dublă necesitate, culturală și istorică, de constituire a figurii identitare a "poetului național" (pp. 42sqq). 136 Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015, p. 30. 137 V. în acest sens broșura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istorie. Panorama alternativă a literaturii române, I, Cartea Românească - Polirom, București, 2011, p. 48. 140 Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, p. 215; de asemenea, la pp. 180, 193. 141 Pentru un inventar succint al obsesiilor sociale legate de impactul poeziei eminesciene, v. Boia, Mihai Eminescu, românul absolut, pp. 31-46. 142 Ghica, "Despre literatura țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre literatura țărei", p. 557. 146 Vulcan, Panteonul român
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ghica, "Despre literatura țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre literatura țărei", p. 557. 146 Vulcan, Panteonul român, p. 68. 147 Ibidem, p. 10. Prin contrast, mitul eminescian era un geniu atipic pentru contemporani, implicând absența recunoașterii din timpul vieții. Iulian Costache îl citează pe ilustrul detractor Grama: Ce e mai mult, atâta era de necunoscut publicului, cât în mijlocul câteodată nu putea să-și câștige nici pâinea de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dublată de un filon tradiționalist și de o propensiune către stigmatizarea xenofobă. Posteritatea formelor fără fond va fi marcată de predilecția noilor generații intelectuale (influențate de exegezele lui A.C. Cuza și Nicolae Iorga) pentru stratul vizionar și antisemit al gândirii eminesciene. Acel Eminescu al junimismului clasic este ignorat de cei ce zămislesc mitul profetului naționalismului integral. Fără săși propună a fi o istorie politică a Junimii, contribuția de față este scrisă de pe poziția intelectuală asumată a unui liberal conservator. Ultimul capitol
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
simț al lucidității care relevă imposibilitatea întoarcerii în trecut. Sacrificarea tradiției și îmbrățișarea necritică a transplantului instituțional sunt imputabile unei aristocrații naționale care își trădează misiunea de a fi gardian al trecutului. Educația occidentală a tinerilor dă naștere, în termeni eminescieni, unei generații care nu aspiră decât la reproducerea rapidă și definitivă a unui model de civilizație universal prin excelență. Atenția la con text este irelevantă, de vreme ce viitorul aparține unei noi specii antropologice, lipsită de rădăcini și capabilă de a întemeia
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
perimetrului intelectual junimist. Lectura pe care o dă scrii torul politic formelor fără fond probează natura paradoxală și complicată a viziunii sale politice. Distanța față de Rosetti, cel mai burkean și pesimist dintre junimiști, este considerabilă: grefat pe trunchiul junimist, textul eminescian este marcat de afinitatea cu gândirea xenofobă și antisemită a finelui de secol XIX.<ref id=”2”>Pentru un tablou al relației dintre antisemitism și naționalism în Europa Centrală, a se vedea Robert S. Wistrich, Laboratory for World Destruction. German
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la urma urmelor tot țărani suntem, noi băștinașii din țările acestea suntem străini care vindem țara cui ne dă mai mult pe ea.<ref id=”1”>„Icoane vechi și icoane nouă“, în Eminescu, Opere, ed. cit., pp. 14-15. </ref> Critica eminesciană va acorda tradiției și elementului istoric local o pondere care trădează atașamentul față de utopia romantică a trecutului paradiziac, trecut de care sensibilitatea lui Eminescu este atrasă în mod irezistibil.<ref id=”2”>A se vedea Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]