8,564 matches
-
zonă. 943 iar eu la fel - iar matale o prietenească strângere moldovenească de mână. V. Tempeanu 36 Bft. 4 aprilie 1972 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Felicitări pentru succintul articol, care rezumă perfect broșura lui Gorovei „Povestea unei reviste de folclor”. E bine, că prin acest articol, sa păstrat ceva din sărbătorirea celor 80 ani de existență a frumoasei reviste - azi decedată. Află Însă, că am Înmânat Academiei Române, prin fostul meu elev șerban Cioculescu, azi director general al Bibliotecii Academiei și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lui prof. Popa, care, În curând, va Încheia contractul cu 598 Tatăl criticului de artă și scriitorului Ion Frunzetti, a fost ofițer, fiu al maiorului Frunzetti. Deci, criticul Îi era nepot acestuia din urmă. 966 Minerva pentru lucrările sale de folclor. Toate urările noastre de sănătate și bine de la casă la casă. Cu toată prietenia recunoscătoare V. Tempeanu 55 Bft. 15 mai 1973 Iubite domnule Dimitriu, Răspund cam tardiv la epistola matale de la 30 aprilie, tot așteptând să vii la București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a făgăduit (ea călăuzește numai străini) că, dacă va trece spre Suceava, se va opri și la Flt. la Muzeu. În ceea ce privește rev. „șezătoarea”, ea ar trebui să fie Înviată sub conducerea d-lui Prof. Popa, care are 7 volume de folclor și este, deci, peste așteptări, mare folclorist. Mă bucură că plănuiți Împreună Istoria culturii folticenene și că veți folosi cum grano salis lucrarea lui V. Costăchescu, fost agent umil al lui șt. Ioan. De asemenea fiți rezervați și În ceea ce privește informațiile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
impresie tuturor prin modestia și delicatețea sa. Ce ați recoltat la Brașov? Ați fost la D-na Costescu? (Nu-i știu actualul nume). De adresa d nei Doina Bucur dați, dacă-l Întrebați pe Ciurea cu care e puțină rudă. Folclorul d-lui Prof. Popa va găsi tipar la d. șerb. V. Tempeanu P.S. Nu vă supărați: nu mai fumați! 60 Bft. 11 oct. 1973 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru scrisoarea matale plină de prețioase informații, din care reiese munca Dv.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o caute, n-a găsit-o nicăieri. La Flt. nu vine? știu că, odată, revistele și ziarele ieșene pătrundeau și În acest orășel. N-o puteți cere? (Nu-i știu adresa). „Mărturiile” sunt acum În mâna d-lui Gafița; iar folclorul d-lui Prof. Popa se va publica (o selecție) neapărat, asigură dl. redactor-șef șerb. pe d-na Ungureanu. Felicitări pentru reușita la examenul de ghidaj. Nu știam și de engleză. Cu cele mai bune urări, de la casă la casă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să Vă fie de vreun folos. Vă urez cu acest prilej sănătate deplină, atât matale cât și celor dragi ai matale. Cele cuvenite de la ai mei. Dl. Popa mi-a scris de Paști, dar nu pomenește nimic despre culegerea de folclor În curs de apariție la Suceava. De ce? Cu toată prietenia, al matale V. Tempeanu 633 Dacă ar fi fost vorba numai de clevetire sau gelozie! E bine că profesorul n-a aflat niciodată amploarea tragediei de la Fălticeni. S ar fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
doresc, la rândul meu, sănătate și putere de muncă În toate gândurile mărețe și totodată pioase pe care le aveți Întru a nu lăsa să cadă În uitare pe cei care au muncit pe pământul țării, scoțând la lumină bogăția folclorului nostru. Când ați fost la București v-am promis niște reviste „șezătoarea” și alte documente mărunte În ceea ce privește activitatea tatălui meu, dar fiind prea frig și greu de ajuns la boxa mea, am amânat lucrul pentru primăvară. Mă Întrebați unde să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Baia. Unele date am aflat prin intermediul prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu și al Învățătorului Al. Bratu din Lespezi, autorul volumului Trandafiri Suceveni. 681 Mă refeream la prof. Ion Mușlea, pentru a sonda relațiile acestuia cu Fălticenii, pe linie de folclor. Una din colaboratoare, a fost Învățătoarea Afia Apetroaie din Moișa-Boroaia (azi decedată), care pe vremuri i-a trimis mult material folcloric, bucurându-se de aprecierea și recunoștința specialistului de la Cluj. Adresele se află la urmașii Învățătoarei, mai precis, la fiul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și chibzuit cuprinsul. Veți hotărî un comitet redacțional și lucrul ar fi interesant și V-ar atrage colaboratori prețioși. Eu vă rog să vă gândiți și să-mi comunicați ce hotărâți. Mi-am adus chiar acum aminte de culegerea de folclor bogată și prețioasă a D-lui prof. V. Popa. Dânsul lucrează mult și frumos. Materialul acela trebuie să fie publicat. Eu vă rog să nu-mi luați În nume de rău și nici să nu socotiți prea mare Îndrăzneala mea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Diverse). Aș dori să se mai Înscrie și alți colaboratori fălticeneni. Mă gândesc la Dl. prof. V. Ciurea (Ă). Aveți acolo pe D-na Apetroaiei, folcloristă mult apreciată de regretatul I. Mușlea de la Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu caracter postum și ceva lăsat de mult apreciatul cărturar Aurel G. Stino. La rândul meu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a trata direct cu ofertantul. Acolo veți face oferta, veți stabili exact prețul, veți mai lua și alte piese care vă interesează etc. Este, cred, cea mai bună soluție. Fondul care a fost adus la Iași cuprinde manuscrise (culegeri de folclor) și corespondență de la mai mulți folcloriști: Simion și G. T. Kirileanu, M. Lupescu, Petre Gheorgheasa, I. Teodorescu (Broșteni, n.n.) etc. Fondul nu este pus În ordine, ci se păstrează așa cum mi-a fost adus. Odată cu manuscrisele mi s-au mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un bandit posibil. Banditule este cuvântul lor cel mai întrebuințat față de cei arestații pe drept sau pe nedrept. Jargonul lor e deplorabil; de se va putea întocmi pe viitor un dicționar cu cuvintele și obrăzniciile lor, va fi un adevărat folclor de mahala. Am descris trei armate pe care le avem și pe care clasa muncitoare le duce în spinare, dar de o fi cazul de apărare a patriei, tot muncitorul și țăranul sunt carnea de tun, căci ei sunt soldații
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să văd că există unele posibilități și libertăți culturale pentru maghiari, iar propaganda de partid nu scapă niciun prilej de a enumera toate binefacerile acordate naționalităților conlocuitoare, multe din ele formale, pe hârtie. Totuși, se publică literatură sau culegeri de folclor chiar și pentru minorități naționale mai reduse numeric, cum sunt tătarii, armenii etc. Pentru țigani, pentru limba și cultura lor, nu s-a făcut chiar nimic. Pentru noi nu există decât ignoranță. De fapt, greșesc, semiignoranță, deoarece miliția populară, prietena
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu clădirea primei școli elementare din București, încadrată de numeroase exemplare de arhitectură de stil neoromânesc. Strada Logofăt Nestor, cu o casă boierească din secolul al XVIII lea. Strada Bateriilor, cu casa lui Petru Dulfu, celebrul culegător și editor de folclor. Strada Ecoului, cu casa de la nr. 21, important exemplu de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Strada Soldat Moroiu, cu o casă decorată cu basoreliefuri inspirate de epopeea lui Mihai Viteazul. Strada Minotaurului, cu casa de la nr. 2, din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu a fost consemnată de nici un mijloc de informare , nu se poate nega existețea primelor forme organizate de acțiune contra regimului comunist ...” N.n. Iată cum legile fizicii sunt făcute zob . Un mobil se naște din nimic . “Pozna” are ceva din folclorul religios medieval al evreilor ghetoului din Praga potrivit căruia rabinul Low a plăsmuit Golemul, pe fruntea căruia scriind o siglă misterioasă s-a transformat într-.un monstru devastator.) Ucronie Casian , ucronie ! Ia aminte la trillerul hagiografic , ista: “Onan își împrăștia
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Folcloristul Enea Hodoș (1974). La îndemnul lui Ion Mușlea, care l-a călăuzit cu discreție și generozitate, F. și-a dedicat ani întregi istoriei folcloristicii transilvănene. Unele dintre aceste studii le-a strâns în volumul Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor (1994). A doua carte, Folcloristul Enea Hodoș (1995), evidențiază calități de cercetător autentic: perseverența investigării, minuția (pe care i-o remarcase și Ovidiu Bârlea), capacitatea de a stăpâni o bogată informație, darul de a contura portretul unuia dintre cei mai
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
aparat de note, aduce prețioase mărturii privind relațiile marelui învățat cu scriitori pe care i-a cunoscut la seratele bucureștene ale Junimii: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. SCRIERI: Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor, Cluj-Napoca, 1994; Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Prieteni români ai lui M. Gaster, Cluj-Napoca, 1997; Din trecutul folcloristicii românești, Cluj-Napoca, 2001; M. Gaster & Agnes Murgoci - avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești - Advocates in Great Britain of Romanian Culture, Cluj-Napoca
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
Tel Aviv), 1998, 2189; Iordan Datcu, „Prieteni români ai lui M. Gaster”, RL, 1998, 46; Iordan Datcu, Dicț. etnolog., I, 268-270; Anca Noje, Moses Gaster și prietenii săi români, ST, 1999, 1; Călin Teutișan, „Prieteni români ai lui M. Gaster”, „Folclor literar”, 1999, 335-337. I.D.
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
un lung șir de articole, se discută lipsurile ziaristicii române. Toate aceste preocupări ale redacției, la care se adaugă strădania de a avea mereu o rubrică de bibliografie și informații literare, fac din F.i. o revistă vie. Se publică folclor cules de N. Mateescu-Dabija, A. Sandu (C. Sandu-Aldea), Petru Vulcan, M. Păsculescu, G. Coșbuc, și foarte multe traduceri din literatura universală. Din Byron transpune, probabil, Coșbuc și tot el din Platen, Lermontov, Longfellow. Constantin Vaschide oferă o variantă românească a
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
rubrica de tălmăciri din „Portofoliul român”, „Povestitorul”, „Duminica”, „Literatorul”, „Biblioteca familiei” cu texte din Alexander Pope, Ronsard, Voltaire, Molière, Alfred de Musset, H. Murger, W. Scott, J.L. Runeberg, J-M. de Hérédia, Théodore de Banville, E.A. Poe, Longfellow, Petőfi, din folclorul rus, chinez, albanez, indian, italian. Printre primii la noi, a dat în românește o versiune în proză la Nevrozele lui Maurice Rollinat. SCRIERI: Etiam contra omnes, București, 1875; Curs facultativ de istorie modernă critică, București, 1875; O sută de adevăruri
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
lor pe lângă autorități, circuitul unor sesizări și semnalări revendicative din partea publicului, ceea ce înseamnă o deschidere sporită - prin comparație cu numerele din anii imediat anteriori - față de unele subiecte cum ar fi calitatea vieții cotidiene, starea localităților țării, dar și istoria și folclorul (se militează împotriva poluării folclorului autentic), arta plastică ș.a. Se renunță treptat la subiectele și imaginile de mărunt divertisment, încercându-se apropierea de o anumită ținută estetică și responsabilitate civică chiar și a divertismentului (e promovată, de pildă, tot mai
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
sesizări și semnalări revendicative din partea publicului, ceea ce înseamnă o deschidere sporită - prin comparație cu numerele din anii imediat anteriori - față de unele subiecte cum ar fi calitatea vieții cotidiene, starea localităților țării, dar și istoria și folclorul (se militează împotriva poluării folclorului autentic), arta plastică ș.a. Se renunță treptat la subiectele și imaginile de mărunt divertisment, încercându-se apropierea de o anumită ținută estetică și responsabilitate civică chiar și a divertismentului (e promovată, de pildă, tot mai mult, muzica folk, gen cu
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
ulterior reluată), Dorin Tudoran scrie articole pe teme de interes cetățenesc, Leonid Dimov ține, cu intermitențe, în primii ani, rubrica „Fetișuri de azi”, Radu Cosașu susține „Cronica de trei secunde”, iar Ioan Grigorescu scrie „Mapamond”, în timp ce H. Brauner onorează rubrica „Folclor”/ „Poluarea folclorului”. Literatură ori publicistică pe subiecte literare se publică inițial relativ puțin. Traian Stoica susține rubrica „Recenzii” sau trasează portrete de scriitori (Nina Cassian, Edgar Papu ș.a.), Aurel-Dragoș Munteanu semnează „Viața cărților”, mai târziu Dorin Tudoran începe să țină
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Dorin Tudoran scrie articole pe teme de interes cetățenesc, Leonid Dimov ține, cu intermitențe, în primii ani, rubrica „Fetișuri de azi”, Radu Cosașu susține „Cronica de trei secunde”, iar Ioan Grigorescu scrie „Mapamond”, în timp ce H. Brauner onorează rubrica „Folclor”/ „Poluarea folclorului”. Literatură ori publicistică pe subiecte literare se publică inițial relativ puțin. Traian Stoica susține rubrica „Recenzii” sau trasează portrete de scriitori (Nina Cassian, Edgar Papu ș.a.), Aurel-Dragoș Munteanu semnează „Viața cărților”, mai târziu Dorin Tudoran începe să țină o „Cronică
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
inimă și literatură”, apărută sub coordonarea lui George Arion, sunt publicate interviuri cu scriitori, articole, cronici, nu numai literare: scurte comentarii despre poezie semnează Tania Radu și H. Cândroveanu, despre cărți de critică se pronunță Constantin Crișan, pe teme de folclor scrie Ilie Purcaru, de film se ocupă Horia Pătrașcu, despre plastică scrie Tudor Octavian. Sub titlul „Atelier literar”, Geo Dumitrescu își continuă în „Flacăra pentru minte, inimă și literatură” rubrica adresată poeților în devenire, adevărat cenaclu literar prin corespondență, prin
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]