7,022 matches
-
a fost o grevă a muncitorilor feroviari care a avut loc la Atelierele Grivița din București, la 16 februarie 1933. Greva s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
a fost o grevă a muncitorilor feroviari care a avut loc la Atelierele Grivița din București, la 16 februarie 1933. Greva s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ. Ea s-a transformat repede într-o revoltă și a dus la ciocniri între lucrătorii de
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
declanșat revoltele a fost momentul 20 ianuarie 1933 când, la Atelierele CFR Grivița din București, administrația a anunțat că plata salariilor se va face numai daca lucrătorii vor prezenta dovada achitării impozitelor pe ultimii trei ani. Când s-a declanșat greva muncitorilor curățitori de la fabrica „Saturn”, din cauza scăderii salariilor, grupul comunist din unitate a lansat un apel la solidaritate. Conflictul de muncă de la Atelierele Grivița a fost organizat de sindicat și a pornit ca o „grevă demonstrativă”. În ziua de 1
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
ani. Când s-a declanșat greva muncitorilor curățitori de la fabrica „Saturn”, din cauza scăderii salariilor, grupul comunist din unitate a lansat un apel la solidaritate. Conflictul de muncă de la Atelierele Grivița a fost organizat de sindicat și a pornit ca o „grevă demonstrativă”. În ziua de 1 februarie 1933, când a sunat sirena pentru pauza de prânz, muncitorii din secțiile I și II vagoane și locomotive s-au adunat în hala mare a Atelierelor și au protestat împotriva reducerii salariilor, apoi s-
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
Dimineața“ din 02.02.1933 relata: „Cu această ocazie s-au produs încăierări cu social-democrații pe tema metodelor de luptă - aceștia cerând să se procedeze cu prudență spre a nu se da ocazia autorităților să provoace”. În jurul orei 16.00 greva s-a stins și „greviștii au ieșit în liniște pe poartă atelierelor”. Ziarul Scânteia relata că „La București armata și poliția nici n-a(u) îndrăznit să intervină împotriva greviștilor”. Totuși, grupul comunist a încercat, în zilele următoarele, să provoace
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
În total, au murit șapte oameni (Vasile Roaită, Dumitru Popa, Gheorghe Popescu, Cristea Ionescu, Dumitru Tobiaș, Dumitru Mayer, Ion Dumitrescu), printre ei a fost și Vasile Roaită, ucenic în ultimul an la căldărărie (cazangerie). El nu avea nici o legătură cu greva. Stătea lângă ușă când a intrat armata și a început să tragă. A fost rănit din întâmplare și a murit la spital, a doua sau a treia zi. Ulterior, propaganda comunistă l-a transformat pe Vasile Roaită în erou al
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
romane ale sale. Romanul parabolă "Ademenirea", scris în 1956-1968, este predat editurilor în 1968. Cartea este un aspru rechizitoriu al anilor tulburi de după cel de-al doilea război mondial, caracterizați de excesele noii puteri comuniste și de tendințele revizioniste maghiare. Greva „șepcilor roșii” din Cluj, condusă de părintele Arcadie (Bartolomeu Anania), ocupă un loc important în economia romanului. Personajul amnezic Iozom, internat într-un ospiciu, ca urmare a diferitelor terapii impuse de medici, încearcă să descifreze înțelesurile acunse din istoria unei
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
Acestei forme de protest părinții îi cedează rapid. În felul acesta, copilul primește libertatea de a alege ce dorește (alt aliment, o jucărie, o promisiune, amânarea mesei). Potrivit art. 40 din Legea nr. 168/1999, privind soluționarea conflictelor de muncă, greva constituie o încetare colectivă și voluntară a lucrului într-o unitate și poate fi declarată pe durata desfășurării conflictelor de interese, în condițiile legii, ea putând fi declarată numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic sau social ale salariaților
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
interese, în condițiile legii, ea putând fi declarată numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic sau social ale salariaților și numai după epuizarea posibilităților de soluționare a conflictelor de interese prevăzute de lege. Potrivit reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic sau social ale salariaților și numai după epuizarea posibilităților de soluționare a conflictelor de interese prevăzute de lege. Potrivit reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
ale salariaților și numai după epuizarea posibilităților de soluționare a conflictelor de interese prevăzute de lege. Potrivit reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece nu presupun încetarea colectivă a lucrului și, prin urmare, nu
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
după epuizarea posibilităților de soluționare a conflictelor de interese prevăzute de lege. Potrivit reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece nu presupun încetarea colectivă a lucrului și, prin urmare, nu se încadrează în definiția
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
posibilităților de soluționare a conflictelor de interese prevăzute de lege. Potrivit reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece nu presupun încetarea colectivă a lucrului și, prin urmare, nu se încadrează în definiția legală a
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
a conflictelor de interese prevăzute de lege. Potrivit reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece nu presupun încetarea colectivă a lucrului și, prin urmare, nu se încadrează în definiția legală a grevei. Ele se
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
interese prevăzute de lege. Potrivit reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece nu presupun încetarea colectivă a lucrului și, prin urmare, nu se încadrează în definiția legală a grevei. Ele se înscriu în noțiunea
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
reglementarii în vigoare (art. 43), grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și greve propriu-zise. Legea nu conține dispoziții cu privire la alte categorii de greve cum ar fi greva „perlată”, greva „de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece nu presupun încetarea colectivă a lucrului și, prin urmare, nu se încadrează în definiția legală a grevei. Ele se înscriu în noțiunea de executare necorespunzătoare a prevederilor
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
de zel”, greva „bușon” sau „greva foamei”. Aceste tipuri de greve, reglementate în alte legislații, nu pot fi considerate licite potrivit legii române deoarece nu presupun încetarea colectivă a lucrului și, prin urmare, nu se încadrează în definiția legală a grevei. Ele se înscriu în noțiunea de executare necorespunzătoare a prevederilor contractului individual de muncă, astfel că unitatea angajatoare poate dispune măsuri disciplinare în funcție de gravitatea faptei. Prin urmare, ”greva foamei” declanșată de un singur salariat nu constituie o grevă în sensul
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
a lucrului și, prin urmare, nu se încadrează în definiția legală a grevei. Ele se înscriu în noțiunea de executare necorespunzătoare a prevederilor contractului individual de muncă, astfel că unitatea angajatoare poate dispune măsuri disciplinare în funcție de gravitatea faptei. Prin urmare, ”greva foamei” declanșată de un singur salariat nu constituie o grevă în sensul art. 40 din Legea nr. 168/1999, ci este asimilată unei abateri grave de la normele regulamentului de ordine interioară - absențe nemotivate de la serviciu. Un român, Virgil Cristian Pop
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
legală a grevei. Ele se înscriu în noțiunea de executare necorespunzătoare a prevederilor contractului individual de muncă, astfel că unitatea angajatoare poate dispune măsuri disciplinare în funcție de gravitatea faptei. Prin urmare, ”greva foamei” declanșată de un singur salariat nu constituie o grevă în sensul art. 40 din Legea nr. 168/1999, ci este asimilată unei abateri grave de la normele regulamentului de ordine interioară - absențe nemotivate de la serviciu. Un român, Virgil Cristian Pop, 38 de ani, a fost arestat de autoritățile italiene în
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
de ani, a fost arestat de autoritățile italiene în 2000, pentru că ar fi comis mai multe furturi și jafuri. A fost condamnat la 18 de închisoare, deși a susținut mereu că este nevinovat. În disperare de cauză, a recurs la greva foamei, în speranța că prin acest protest extrem va obține o suspendare a pedepsei. Deținutul a refuzat hrana timp de 50 de zile, perioadă în care starea lui de sănătate s-a deteriorat din ce în ce mai mult. Deși în închisoare a fost
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
Brougham, Thomas Fowell Buxton, Elizabeth Heyrick, Mary Lloyd, Jane Smeal, Elizabeth Pease și Anne Knight. În perioada Crăciunului lui 1831, în Jamaica a izbucnit pe scară largă o revoltă a sclavilor, denumită Războiul Baptiștilor. A fost organizată la început ca grevă pașnică de către pastorul baptist Samuel Sharpe. Revolta a fost suprimată de milițiile plantocrației jamaicane și garnizoana britanică locală după zece zile, la începutul lui 1832. Din cauza pierderilor de proprietăți și de vieți omenești în timpul revoltei din 1831, Parlamentul Britanic a
Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 () [Corola-website/Science/323053_a_324382]
-
300 de coroane vechi. Pentru restul sumelor, rata de schimb trecea de la 1 la 50. Inițierea unei astfel de măsuri a devalorizat economiile populației și a produs scăderea nivelului de trai al acesteia, fapt ce a declanșat o serie de greve și de manifestații. Cele mai mari proteste au avut loc la Plzeň, unde 472 de persoane au fost arestate. A fost prima criză a regimului. În 1960 țara a primit numele de Republica Socialistă Cehoslovacă. După Revoluția de Catifea (noiembrie
Coroană cehoslovacă () [Corola-website/Science/323144_a_324473]
-
s-a întâmplat în perioada 14-28.12.1989) ce au culminat cu mitingul-maraton din Piața Universității, din 1990. A semnat și susținut Proclamația de la Timișoara. Mărieș a fost arestat după evenimentele din 13-15 iunie 1990. În timp ce era închis, a declanșat greva foamei în închisoare, la penitenciarele Rahova și, apoi, Jilava, timp de 46 zile. Președintele de atunci, Ion Iliescu l-a acuzat de a conduce 2 tentative de puci. În perioada 1990-1992 a avut interdicție de a părăsi țara, anulată după
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]
-
Europeană a Drepturilor Omului, cerând condamnarea autorităților române pentru tergiversare și lipsirea părților vătămate de un proces echitabil și imparțial timp de 15 ani în cadrul dosarului Revoluției. După mai mulți ani, în 2009 a transmis autorităților că va apela la greva foamei, aspirând la obținerea în vederea conservării probelor din dosarul 97/P/1990, drept câștigat prin dispoziția dată la 4.11.2008 în dosarul Asociației „21 Decembrie 1989", dosar aflat la CEDO. Protestul a durat 74 de zile, încheindu-se odată cu
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]
-
de opinia publică drept prima acțiune în acest sens finalizată prin obținerea dosarului; mai mult decât atât, a creat un precedent juridic în România după 70 de ani de negură în sistemul judiciar. În noiembrie 2011 începe cea mai lunga greva a foamei - 100 de zile - pentru Legea Imprescriptibilității Crimei și Legea Lustrației. În 1992 se înscrie în Partidului Confederația Organizațiilor Revoluționare din România (CORD), devenind membru fondator. CORD a fuzionat prin absorbție cu Uniunea Democrat-Creștină (UDC). Mărieș a devenit președinte
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]