8,202 matches
-
altceva grav ce să fi găsit? Imaginația nu-mi murise și am văzut, într-o străfulgerare, Obs-ul zburând, ca într-un Chagall la zi, peste biroul secretarei vesele. Deloc panicați, șeful și cei doi din delegație mă așteptau chiar în holul hotelului și nu mă lăsară să urc în camera mea - trebuia să fim în jumătate de oră la Goskino, unde începeau proiecțiile tovarășilor sovietici; sosisem, totuși, la timp. Șeful - singurul care știa bine rusa, ca fost ambasador în Maroc - vorbi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
să mă palpez, rămase în picioare și emise, cu un accent mai mult poruncitor decât indignat: - Ai înnebunit de-a binelea! Schimbând tonul, piu piano ma resoluto, mă lămuri: după masă, ungurul și cei doi mongoli îl luaseră deoparte, în hol, într-o convorbire pe mare șest, ca între complici, îi povestiră cum am ajuns să scot limba în curtea Uniunii Scriitorilor; abia îl potoliseră pe șoferul de la Goskino care era revoltat și nu exista nici o garanție că nu mă va
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
număr și am început în sfârșit să țip - „La Moscova! La Moscova! La Moscova!” - deși a doua zi Vali încercă să mă convingă că strigasem „Babi Yar!”. El mă ridicase de pe treptele Poștei de lângă hotel; mă așteptase o vreme în hol, apoi - fiind tot mai îngrijorat de întârzierea mea - ieșise în stradă și mă auzise țipând „Babi Yar!”. „Poate Bubi, iar?” - l-am întrebat, dar am auzit limpede că ochii lui îmi spun: „N-avem timp de glume!”. Mă trimise la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
să mănânci bine de dimineață”. „La revedere, la revedere” - le-am spus de pe alt tărâm. Maladia se fixă, mai mult ca sigur, pe drumul dintre mașină și camera mea de hotel, unde am urcat în așteptarea lor; nu erau în hol, nu-i găsisem la restaurant (era ora prânzului!), am luat liftul privind-o câteva secunde lungi pe liftiera care „mă adusese mai mult mort decât viu”, ea îndemnându-mă din bărbie să nu o mai privesc, am ajuns în cameră
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
victoriei acasă ai ajuns mămăloi, mă umflă și pe mine râsul. Trag adânc aer în piept, dau de pământ cu crengile, salt sacul de cărbuni în brațe, îl târâi gâfâind până în pivniță, urc treptele înapoi și mă năpustesc triumfătoare în hol ca Amazoana în cort la Alexandru Macedon. PS. Vremile de restriște s-au încheiat demult, dar sarsaneliada mea continuă mai abitir ca înainte. De optsprezece ani, nu-i zi să nu car ceva în sacoșe cu și fără roți, în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bune le puteau vinde, ce poziție privilegiată câștigaseră și câtă aroganță (de activist) se afla pe fețele lor! Pentru că ne-au râs în nas, am lăsat prăjiturile pe masă și ne-am dus în căminul fetelor, ne-am instalat în holul de jos și-am început să jucăm cărți, să vorbim, să clocotim de umilință (erau straturi de umilință pe care prăjitura aceea le adusese la mal) și neputință și să așteptăm (nu era nimănui prea clar ce). A venit destul de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la niște tovarășe care lucrau în niște gherete înghesuite, unde îi coseau. Acum, când îmi amintesc, mi se pare apocaliptic. Mă duceam mai ales la o remaieuză de la o „Arta Modei“, unde era o cușcă de 1m pe 1m în holul mare, cu gresia de pe jos pe alocuri spartă la intrare. În cușca asta stătea o „doamnă“ - săraca! - care se zgâia la o lumină chioară să prindă firele alea minuscule. Iar noi, o grămadă informă de femei de toate vârstele, coafurile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
două feluri: de fete și de băieți. Fiecare avea un portar. Singurul rol al portarului era să nu lase vreun băiat să pătrundă în căminul fetelor sau vreo fată să intre în căminul băieților. Uneori, cuplurile de îndrăgostiți stăteau în hol, în picioare, pe caloriferele întotdeauna reci sau, dacă nu era frig, afară, pe barele din fața căminelor (nu erau bănci!). Mai exista și căminul pentru străini. Mixt. Cu familiști. Străinii erau majoritatea din țări arabe, chinezi și poate câțiva estici. În
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cohorte de vizitatori ce veneau toți deodată și rămâneau până când aerul încărcat cu duhorile cele mai diverse ajungea să capete o consistență verzui-păstoasă. Întrucât era iarnă sau fiindcă majoritatea ferestrelor erau bătute în cuie, se „aerisea“ prin ușa deschisă spre holul spitalului. La mine nu venea nimeni: așa hotărâsem că voi ține minte, indiferent cine va trece pe la patul meu de suferință, în noaptea de după operație, când maică-mea aterizase (la propriu, căci era în ultimul an când aeroportul din oraș
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fiecare vas de toaletă, fiecare chiuvetă, fiecare culoar și fiecare treaptă, spălam covoarele comune, ștergeam pereții și tablourile, precum și geamurile de la casa scărilor. Toate, firește, cu apă înghețată și cu cârpe aproape intrate în putrefacție. Într-o dimineață, pe când spălam holul de la intrare, m-am izbit de doi bocanci cunoscuți și, ridicându-mi privirea, l-am văzut pe bunicul de la Leșu, care m-a întrebat cu ochii în lacrimi: „Ce faci tu aici, draga tatii?“. N-am fost niciodată mai fericită
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lucram la un atelier de SDV-uri (sculedispozitive-verificări) și la un moment dat cei 5-6 oameni din atelier am fost trimiși la un ,,consult de rutină” la Spitalul de Psihiatrie. Nedumeriți, ne-am dus la spital, acolo eram așteptați, pe hol așteptau oameni bolnavi dar am fost băgați în față ,,la consult”. Ceilalți colegi au trecut repede, nu prea erau ,,consumabile”, dar pentru mine s-au găsit repede și am stat mai mult timp pe la diverse aparate. Colegii, care cunoșteau situația
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și la un moment dat îmi întinde o hârtie să semnez pentru internare. Îi spun că nu semnez, se arată surprins, iar apoi iese din cabinet și lipsește vreo două minute. Nu mai era nimic de spus, plec, dar pe holul spitalului mă aștepta o altă surpriză: trei gardieni ai spitalului postați printre cei care așteptau în hol, îmi barează drumul și spun că trebuie să merg cu ei. Eu protestez, încerc să le explic că vreau să plec, dar până la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
semnez, se arată surprins, iar apoi iese din cabinet și lipsește vreo două minute. Nu mai era nimic de spus, plec, dar pe holul spitalului mă aștepta o altă surpriză: trei gardieni ai spitalului postați printre cei care așteptau în hol, îmi barează drumul și spun că trebuie să merg cu ei. Eu protestez, încerc să le explic că vreau să plec, dar până la urmă m-au luat pur și simplu cu forța ,,să-mi facă doar niște analize”. M-au
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
scenă în care două suflete dîrze se uneau prin legămînt, Cristi veni într-o pauză la Dănuț și-i spuse să-l urmeze. Ce s-a întîmplat ? Să-și țină gura și-o să vadă el ! Mai întîi ocoliră prin niște holuri mai puțin um blate. Ce-o fi vrînd Cristi ? Apoi coborîră tiptil, să nu fie prinși, pe scara profesorilor. Se opriră la etajul unu, ciuliră urechile să-și dea seama dacă se aud sau nu pași și-și continuară drumul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
suit în pat (se pare că asta era uniforma pentru astfel de momente, și eu m-am conformat). Acolo, desigur, dă-i cu sărutările ! și, în timp ce ne sărutam noi mai cu foc, realizez într-un moment de respiro că pe hol era o foială de nedescris. Uși trîntite, vociferări, rîsete și, din cînd în cînd, vocea dirigului, care mai ieșea (dirigul, nu vocea) și punea lucrurile la punct. Dă-i încolo ! Ușa e închisă, lumina e stinsă - să nu ne repe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
apartamentul cu numărul 45, își aruncă mapa la întîmplare în întuneric și se năpusti la baie. Cîteva minute mai tîrziu ieși de-acolo, de astă dată calm, stinse lumina însoțit de zgomotul apei trase și se îndreptă spre întrerupătorul din hol, să vadă să se descalțe. La jumătatea drumului însă, realiză că nu era singur. Se grăbi să aprindă lumina, dar nu mai apucă : persoana care stătuse pînă atunci nemișcată pe scaun se ridică dintr-odată și-l prinse strîns în
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
venea de la liceu mirosea destul de tare a tutun și, în consecință, nu prea tînjea după apropieri). Bunica nu lua în seamă nazurile nepotului și, cu toate că era pornită împotriva fumatului, în dezlănțuirea ei afec tivă nu observa nimic suspect. Scena din hol dura multă vreme. În repetate rînduri, Daniel, crezînd că s-a terminat, încerca să se desprindă, dar bunica nu-l lăsa și parcă tocmai atunci o apuca dragostea și mai mult, îl strîngea mai tare în brațe și începea să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
doar în schimbul unei recompense bănești. Într-una din zile, văzând că maică-sa întârzie să-i plătească serviciile făcute, când s-au așezat la masă i-a pus sub farfurie lista cu treburile efectuate și nerecompensate: pentru scuturat preșurile din hol pentru măturat trotuarul pentru curățat cartofi = 10.000 = 10.000 = 5.000 Chemarea amintirilor pentru udat florile = 5.000 Total = 30.000 După ce i-a achitat datoria, a doua zi mama a pus sub farfuria băiatului un bilețel cu următorul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ameliorarea aspectului dezolant al școlii. Ca o tânără deprinsă cu treburile gospodărești, și-a suflecat mânecile și a purces cu nădejde la treabă. Interiorul clădirii, alcătuit dintr-o sală de clasă încăpătoare, o cameră mai mică pentru cancelarie și un hol, necesita multe îmbunătățiri. Pregătirile pentru începerea cursurilor au continuat într-un ritm alert în toate zilele până la 15 septembrie, astfel că în ziua inaugurală a anului de învățământ, școala și împrejurimile ei arătau mulțumitor. În scurtă vreme sătenii au început
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
întâlnirii cu fata iubită, recurgeai la un șiretlic. Încălțat cu ciupici și cu o gheată ruptă în mână, care a mai fost folosită și de alți elevi în același scop, te așezai în șirul celor ce solicitau învoire, aliniați în holul principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită. Abia după aceea începea febra pregătirilor vestimentare care cuprindea întreaga clasă. O îmbrăcăminte frumoasă, impecabilă, care să facă impresie, nu era un lucru ușor de realizat. În timp ce specialistul clasei îl bărbierea și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai mulți pictori naivi din toată țara. M-am cazat la hotelul Argeș, un hotel de două stele unde erau făcute rezervările, la camera 414, cameră cu un pat. Imediat după ce mi-am lăsat bagajul în cameră am ieșit pe holul de la etaj, unde m-am întâlnit cu Costel Iftinchi, cazat la 417, și cu Gusti Hlinka, cazat la 415 împreună cu Doina, soția lui, și ea o pictoriță naivă deosebită. Am stat puțin de vorbă cu toți și ne-am hotărât
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
parte dintre noi, adică vreo 17 oameni, ne-am dus la o cofetărie din Pitești și am depănat amintiri, ne-am distrat, dar am și făcut planuri de viitor. Am ajuns înapoi la hotel seara pe la ora 23 și pe holul de la etajul 3 ne-am întâlnit și cu alți colegi de breaslă. Aici am mai stat încă pe la ora 2 noaptea, discutând din nou despre ceea ce se dorea a fi viitoarea Uniune a Artiștilor Plastici Naivi din România. Eu am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de Cultură a Sindicatelor - Bielefeld-Brake (Germania), Sala de expoziție a școlii primare - Neumarkt- in Steiermark (Austria), Sala de expoziții a băncii Raiffeisenbank NeumarktScheifling - Boheimkiechen (Austria), Sala Culturală a Parohiei Romano-Catolice 1994 - Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici", secția Franceză 1995 - Oravița, Holul teatrului Vechi - Neumarkt-in Steiermark (Austria), Sala de expoziții a băncii Raiffeisenbank Neumarkt-Scheifling 1996 - Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici", secția Franceză 1997 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bielefeld-Brake (Germania), Sala de literatură a bibliotecii orășenești 1998
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bielefeld-Brake (Germania), Sala de literatură a bibliotecii orășenești 1998 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național 1999 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național 2000 - Oravița, Holul Teatrului Vechi 2001 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, omagierea a 30 de ani de activitate expozițională. - Neumarkt in Steiermark (Austria), Europa Haus „Karl Brunner" 2002 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
oamenilor de specialitate. În anul 2000, pe lângă expozițiile la care participam deja cu regularitate ce se desfășurau în țară, am organizat împreună cu pictorii Ion Bălan, Gheorghe Bălăceanu, George Anatol Chiosa și sculptorul Gheorghe Durac o expoziție de grup în holul Hotelului Orizont cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Am prezentat cinci basoreliefuri dintre care unul era icoana „Sf. Ilie” la care țineam foarte mult, punându-i cel mai mare preț, fiind totodată și cea mai scumpă lucrare din expoziție. Cu toate
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]