9,802 matches
-
care va dobândi valoare de simbol. Din punct de vedere psihologic, lucrul se explică foarte ușor: tocmai prin modă și pieptănătură individul încearcă mai întâi, și în chipul cel mai firesc, să-și copieze modelul, să se identifice cu tipul ideal. Atâta vreme cât va resimți o aversiune față de cultura străină a cărei presiune a suportat-o, el se va feri să adopte moda. În lumea țărănească din anumite provincii, mai ales în acelea care au fost nevoite să se împotrivească influenței crescânde
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sursă de motivație puternică atunci când își aleg hainele [...].(I. Calen, 3 aprilie 2008, Cotidianul). Denumirea târgului de produse de lux: Bespoke, târg organizat în orașul modei cu obiectivul declarat de a promova toate formele particulare de bunăstare. [...]. A fost locul ideal de întâlnire a celor care fac colecții de obiecte deosebite, unice. Toate produsele expuse au fost atent studiate și personalizate pentru fiecare cumpărător pregătit să scoată din cont 190.000 de euro pe un parfum de la aceeași firmă care produce
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
măsurare a proximității hainelor în evaluarea sinelui). În ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de percepția asupra corpului, tendință evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot reduce discrepanța dintre corpul ideal și corpul perceput al individului, estompând unele "dezavantaje" corporale și accentuându-le pe cele dezirabile, "avantajoase". Pentru a determina dacă hainele au un rol în îmbunătățirea imaginii percepute asupra corpului, Nancy J. Markee și colaboratorii (1990) au investigat opiniile femeilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și James Joyce, care obișnuia să se întîlnească cu el destul de frecvent înainte de a părăsi Irlanda. "Griffith este singura persoană din insula, din cîte cunosc eu situația politică irlandeză", i-ar fi spus Joyce fratelui său, "care poate să reînvie idealul separatist în concordanță cu curentele politice prezente". În anul 1897, Griffith, împreună cu alți irlandezi, a plecat în Africa de Sud. S-a întors în Irlanda în 1899. Griffith credea că violența nu putea fi soluția pentru obținerea independenței de către Irlanda. El a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Redmond s-a trezit în postura atrăgătoare de a fi arbitrul scenei politice britanice. O situatie atît de favorabilă trebuia speculata la maximum. Redmond a decis să se alieze cu vechiul partener al naționaliștilor moderați irlandezi, Partidul Liberal, în schimbul obținerii idealului formator al acestui partid: autonomia Irlandei. Noul guvern prezidat de Asquith, deținînd majoritatea în Camera Comunelor, a impus reformarea constituțională a sistemului legislativ britanic prin adoptarea Legii Parlamentului 28, care prevedea limitarea substanțială a puterii Camerei Lorzilor, bastionul conservatorilor și
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
din secolul al XIX-lea. Calitățile romantismului sau sînt ilustrate de eseul Stafii, scris în 1915. Textul exemplifică una dintre cele mai puternice și durabile ideologii, care a inspirat și influențat traiectoria mișcării naționaliste irlandeze. Padraig Pearse dezvolta noțiunea națiunii ideale, care poate fi forjata prin îmbinarea exemplului luptei generațiilor trecute cu exercițiul voinței de fier a generației prezente. Ceea ce încerca Padraig Pearse și alți adepți ai tradiției republicane să demoleze în discursurile și scrierile lor era încercarea și speranța Partidului
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
viziune apocaliptica asupra istoriei Europei dominate de marile puteri războinice: "aud ruină întregii lumi, geamuri sparte și ziduri spulberate iar în timp o livida flacăra finală"220. 5. Concluzii Fără a exagera, putem afirmă că Europa lui Joyce, Europa lui ideală este Europa zilelor noastre, fără frontiere interioare, liberă, prea puțin religioasă, fără naționalisme virulente, toleranța. În ciuda schimbărilor din zilele noastre, a războiului împotriva terorismului, a barierelor ridicate împotriva imigranților etc. Europa rămîne un loc proprice dezvoltării individuale. Joyce nu a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
pe perioada campaniilor active, dar nu beneficiază de susținere pe termen lung. Programele de control ale infecției ar trebui să fie adaptate unei viziuni cu orientare spre comunitate. Sănătatea ecosistemului sau EcoHealth este una dintre abordările care pare a fi ideală pentru controlul infecției parazitate, deoarece boala este o problemă complexă, care interesează nu numai factorul uman, ci și gazdele intermediare. Sistemul de supraveghere epidemiologică necesită implicarea departamentului de sănătate a mediului dar și elaborarea de programe guvernamentale și non-guvernamentale funcționale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
scopurile speciale ale celor patru direcții de predare consemnate mai sus și sînt importante pentru că revelează tocmai caracterul integrat al acestora, caracter imanent al disciplinei însăși. IV. Profesorul de limba română, dacă la Papadopol este dorit a fi o personalitate ideală, extrem de competentă, pasionată și altruistă, la Ilioasa acesta este un „auxiliar”. Prin aceste aprecieri, cei doi autori desemnează deja extremele. Orice altă descriere ulterioară va fi implacabil înscrisă între acestea. V. Manualul de limba română este bine discutat de Papadopol
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
realitate profundă, reaua aparență care maschează sau alterează o realitate profundă, aparența virtuală În careimaginea Își păstrează exact acceeași formă, dar nu mai există referință, imaginea fiind realitatea Însăși. Este de observat În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului fotografic, dar această categorie poate fi nuanțată. De exemplu, o imagine realist - exhaustivă ar putea fi considerată atât de specialiști cât și de laicii domeniului fotografic, o bună aparență prin faptul că nu manipulează, nu alterează, ci
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
de dispariție a idealului). Idealurile cele mai eficiente (cele care au efecte puternice asupra existenței) îmbracă forma de proiect, mobilizând resurse și orientând acțiuni imediate. Acestea au, așadar, cea mai puternică orientare pragmatică. La polul opus pot fi găsite idealurile "ideale", pe care nu ne grăbim să le împlinim (și pentru împlinirea cărora e posibil să nu acționăm niciodată), ele constituind chei de boltă în arhitectura sensului teoretic al existenței proprii. Spre exemplu Binele, ca ideal ce orientează activitățile cotidiene doar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
dau impresia că lucrurile nu puteau fi rostite altfel. E un scris ce devine "instituție", modalitate de rostire "oficială", ce creionează puncte de reper pentru existența unei limbi. Am senzația că prin ei limba ajunge la împlinire. Aceasta este forma ideală de patriotism! * Dragostea pentru meleagurile natale, atunci când prevalează față de iubirea culturii naționale, este semn de constituire exterioară a identității, de întemeiere a sine-lui pe context și nu pe ceea ce este propriu. Cea mai puternică cultură este cea care rezistă indiferent
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
domnește pe deplin, făcându-și simțite efectele la modul absolut, și celălalt care scapă legii (alcătuit din oamenii și situațiile ce se sustrag aplicării ei). Ambele spații sunt necesare pentru bunul mers al societății, membrii ei raportându-se în mod ideal la justiție atunci când aceasta îi sancționează pe alții și părându-li-se firește excepțiile atunci când cad în mod individual în raza de acțiune a brațului legii. Modul în care înfierăm, ca societate, colaboratorii vechiului regim, conturând răul suprem în această
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
instinctele umane pentru posibilizarea vieții sociale și potențarea (poate chiar prin intermediul socialului) credinței; o continuă trudă de a salva pe om de sine însuși pentru orientarea lui întru umanitate. * Muzica are ca miză crearea unei "realități" sonore la un nivel ideal, vizând armonizarea sunetelor unei lumi. Plăcerea pe care o simțim prin intermediul ei este bucuria minții noastre de a nu mai fi nevoită să identifice corespondenți reali ai formelor sonore în diferite contexte de zgomot, luând de-a gata armonii și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cel științific). Dansul stă mărturie a faptului că putem vorbi despre o rezonanță corporală a muzicii pe care o ascultăm; semn al unei armonii create între două genuri de tipare: unul auditiv și celălalt motric. În artă omul regăsește forme ideale ale propriei existențe. Arta este astfel o oglindă selectivă ce bântuie realitatea, evidențiindu-i contururile ideale. * De la corectitudinea politică se va trece la corectitudinea evolutivă; pentru a face acest pas teoria evoluției mai are nevoie de o metateorie, de unul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe care o ascultăm; semn al unei armonii create între două genuri de tipare: unul auditiv și celălalt motric. În artă omul regăsește forme ideale ale propriei existențe. Arta este astfel o oglindă selectivă ce bântuie realitatea, evidențiindu-i contururile ideale. * De la corectitudinea politică se va trece la corectitudinea evolutivă; pentru a face acest pas teoria evoluției mai are nevoie de o metateorie, de unul sau mai mulți semnificanți majori, ce își așteaptă venirea. * Mentalitatea metafizică îmi dă ghes să forțez
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ține captivi în fața sa împiedicând întâlnirea accidentală a părinților. * La nivelul maxim de dezvoltare economică vom ajunge să plătim bani grei pentru ceea ce cu ani în urmă puteam obține pe gratis (apa e un bun exemplu; urmează aerul). * La modul ideal structurile argumentative ale societății sunt organizate ierarhic, având în vârf filosofii; filosofului toate cele petrecute sub el îi par comicării, desfășurate în cadrul tragi-comediei ce se conturează pe fondul posibililor existenței omului. Cochetăria unor din noi cu diferite forme acerbe de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu dintr-o unire cu ei așteptată odată cu moartea, ci dintr-un sentiment de apropiere pe care ți-l dă noua raportare la timp. Diavolul constituie o strălucită invenție a omenirii menită să ascundă momentele de prostie, el fiind scuza ideală pentru proști. De câte ori rostim formula "Și-a băgat Dracul coada!" atunci când ceva nu merge dintr-o lipsă a noastră de cunoaștere?! Însă putem gândi în modalitatea aceasta atunci când avem o intuiție a posibilității lucrului făcut altfel, conștiința unei variante diferite
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cu care reușim să intrăm în rezonanță! Pe acest tip de legătură se bazează comuniunea, deschizându-se astfel posibilitatea comunității. * Sufletul nostru este plin de idealizări, acestea fiind fermentul imboldului de a continua să trăim. Ne ține în viață dimensiunea ideală a lumii, pe care reușim s-o generăm prin aspecte imaginare create ori împrumutate. Poate că revolta tinerilor împotriva generației mai vârstnice constituie ingredientul necesar al evoluției culturale. În domeniul culturii conservarea cedează locul, ca importanță, capacității de a inova
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de nostalgia după chipul pe care dispoziția noastră din acele vremuri îl dădea lumii. * Marea reușită a creștinismului: să-ți faci din propria minte instrumentul de exercitare a puterii altora asupra ta. Acesta este rolul conștiinței morale. * Într-o modalitate ideală a moralei, în care mergem pe firul cauzal până la capăt, suntem vinovați pentru toate gândurile pe care le vehiculăm în mintea noastră ce contravin regulilor. Este posibil ca răsunetul pe care-l stârnesc în cuget să persiste până în momentul în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în acest sens. * Dorința oamenilor de sens al existenței este un motor al umanității ce poate conduce lesne și la dezastre. Semn că pretenția de maturitate a omenirii este exagerată, progresul fiind relativ la ceea ce alegem să considerăm drept vârfuri. * Modalitatea ideală a scrisului este transa; a scrie, în sens tare, înseamnă a da frâu liber ideilor care te stăpânesc, deseori fără să ți-o arate. Este forma bună a unui "impersonal se individual", autorul contemplând cumva rândurile care se scriu în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o vedere de ansamblu asupra marilor orientări de cercetare. 5.1. Rolul contextului Relația între contextul de funcționare a organizației și structură va fi în centrul "teoriei contingente a organizațiilor" (sau teoria contingenței structurale). Această teorie pornește de la refuzul modelului ideal de organizație propus de Weber, birocrația. Structura birocratică prezintă, pentru acest autor, caracteristici care o fac deosebit de eficientă: există reguli care se aplică la fel tuturor. Ele permit o standardizare și evită căutarea unor soluții noi pentru toate problemele. Asigură
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
acest autor, caracteristici care o fac deosebit de eficientă: există reguli care se aplică la fel tuturor. Ele permit o standardizare și evită căutarea unor soluții noi pentru toate problemele. Asigură tuturor egalitatea de tratament. Structura birocratică ar constitui un model ideal de organizație. Teoria organizațiilor, dimpotrivă, consideră că nu există un model ideal: totul depinde de context. Acest curent de cercetare va urma o dublă orientare: el va studia modul în care contextul de funcționare (mediu, tehnologie, mărime) afectează structura organizațiilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
aplică la fel tuturor. Ele permit o standardizare și evită căutarea unor soluții noi pentru toate problemele. Asigură tuturor egalitatea de tratament. Structura birocratică ar constitui un model ideal de organizație. Teoria organizațiilor, dimpotrivă, consideră că nu există un model ideal: totul depinde de context. Acest curent de cercetare va urma o dublă orientare: el va studia modul în care contextul de funcționare (mediu, tehnologie, mărime) afectează structura organizațiilor. Apoi va încerca să pună în relație structura și performanțele organizaționale. Vom
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
copilului și lucrările lui Klein furnizează bazele pentru analiza a acestei situații, analiză care a luat în considerare relațiile fantasmatice ale copilăriei. Sânul matern este primul obiect exterior întâlnit de copil. El este învestit cu pulsiuni libidinale. Constituie un obiect ideal: "sânul bun". Dar neplăcerile și frustrările resimțite conduc la învestirea lui cu pulsiuni agresive. Copilul va căuta să păstreze în el obiectul ideal, dar să respingă obiectul rău care constituie o amenințare. Klein va numi poziție persecutivă această situație de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]