7,087 matches
-
Mecanismele de apărare, Șerban Ionescu și colaboratorii săi (2005) sintetizează câteva definiții cunoscute ale mecanismelor defensive și formulează astfel următoarea definiție: „mecanismele de apărare sunt procese psihice inconștiente care țintesc reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale unor pericole reale sau imaginare, prin modificarea realităților interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai corect posibil este acela că cei de la Chișinău știu ce vor, adică, în fapt, nu pot accepta un Tratat politic de bază care să nu cuprindă dispoziții ferme relative la frontiera lașității care este Prutul, și la frontiera lingvistică imaginară dintre limba română și așa-zisa limbă moldovenească. Ei sunt, deci, pentru semnarea unui Tratat care să aibă prevederi similare dacă se poate cu un ipotetic Tratat de bază ce ar fi încheiat, de pildă, de România cu Gabonul, un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
chiar dacă pentru aceasta a trebuit să cadă un regim, indiferent cât de veșnic se considera, la fel ca toate regimurile, chiar și cele alese foarte democratic, dar care cred și pretind că au adus cu sine toate "binefacerile" reale sau imaginare. Viața reală, nu virtuală, aduce corectivele cuvenite și mai devreme sau mai târziu lucrurile se ordonează de către cei competenți, în măsură să ducă la bun sfârșit o asemenea lucrare. Dacă nu, haosul și anihilarea reciprocă sau autodistrugerea. B. Noi întrevederi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
partea a patra a acestui volum. Cum putem construi astfel de teorii? Cum putem argumenta c] una este mai bun] decât altă? Sunt propuse și discutate dou] modele diferite. Este analizat], de asemenea, și utilizarea frecvent] a exemplelor ipotetice și imaginare pentru a decide între teorii. Partea a șaptea: Provoc]ri și critici Subiectivismul și relativismul, discutate în partea a șasea, neag] obiectivitatea sau validitatea universal] a eticii. Acestea nu sunt ins] singurele provoc]ri c]rora susțin]torii eticii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ar putea s] sesizeze insuficientă gândirii morale caracteristice etapelor inferioare. Kohlberg susține c] etapă moral] a persoanelor poate fi determinat] prin r]spunsurile lor la diverse scenarii morale prezentate acestora, precum dilemă Heinz. Aceast] dilem] se ivește din cazul imaginar al unei femei care moare din cauza unui cancer. Exist] un medicament care ar putea-o salva, dar farmacistul pretinde 2.000 de dolari pentru o doz] foarte mic], ceea ce înseamn] de zece ori valoarea fabric]rii medicamentului. Nefiind în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
amintim c] abilitatea cognitiv] a reversabilit]ții este cea mai important] tr]s]tur] a raționamentului moral al persoanelor din Etapă 6. Judec]țile lor sunt considerate pe deplin reversibile. Reversibilitatea este abilitatea cognitiv] de a se pune în mod imaginar în locul altcuiva, si de a fi de acord cu o judecat] care ține seama cât de mult cu putinț] de punctul de vedere al celuilalt. O judecat] moral] pe deplin reversibil] nu este una egocentric]. Dar, dat] fiind aceast] caracterizare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația lui Onora O’Neill, putem distinge patru tipuri de exemple folosite în teoretizarea moral]: literar, demonstrativ, ipotetic și imaginar. Exemplele literare sunt folosite în mod obișnuit și au anumite avantaje și dezavantaje care nu pot fi cercetate aici. (De exemplu, vezi începutul capitolului 21, „Teoria virtuții”.) Exemplele demonstrative sunt cele luate din viața real]. Putem discuta masacrul My Lai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
21, „Teoria virtuții”.) Exemplele demonstrative sunt cele luate din viața real]. Putem discuta masacrul My Lai, de exemplu, ca un caz în care soldații trebuie s] aleag] între a respecta ordinele sau inclinațiile morale. Distincția dintre exemplele ipotetice și cele imaginare este important], dar greu de explicat. Un exemplu ipotetic poate implica o decizie între a merge la film sau a vizita un prieten bolnav. Întrebarea este dac] a intra într-o cabin] de teleportare care îți distruge corpul la pornire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
implica o decizie între a merge la film sau a vizita un prieten bolnav. Întrebarea este dac] a intra într-o cabin] de teleportare care îți distruge corpul la pornire, dar îți creeaz] o copie la sosire, este un exemplu imaginar. Exemplele ipotetice implic] exemple de situatii sau evenimente care au avut loc sau ar putea avea loc f]r] a ne pretinde s] rescriem fizică său s] ne schimb]m concepția fundamental] despre cum funcționeaz] lumea. Exemplele imaginare implic] posibilit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un exemplu imaginar. Exemplele ipotetice implic] exemple de situatii sau evenimente care au avut loc sau ar putea avea loc f]r] a ne pretinde s] rescriem fizică său s] ne schimb]m concepția fundamental] despre cum funcționeaz] lumea. Exemplele imaginare implic] posibilit]ți logice care ar putea avea loc numai în lumi foarte diferite de a noastr]. Aproape toți filosofii recurg la cazuri ipotetice. Este greu de imaginat cum am putea continua f]r] a proceda astfel. A decide ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numai în lumi foarte diferite de a noastr]. Aproape toți filosofii recurg la cazuri ipotetice. Este greu de imaginat cum am putea continua f]r] a proceda astfel. A decide ce s] faci implic] gândire ipotetic]. Totuși, apelurile la cazuri imaginare sunt problematice, deoarece asemenea exemple sunt vagi în ceea ce privește mediul. Pentru a fi valide, gândirea contrafactual] trebuie s] opereze într-un mediu clar. Când ne gândim dac] s] mergem la film său s] vizit]m un prieten bolnav, avem o idee
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un mediu clar. Când ne gândim dac] s] mergem la film său s] vizit]m un prieten bolnav, avem o idee relativ clar] despre ceea ce se va schimba și ceea ce vă r]mane la fel, orice am face. În cazurile imaginare, adesea nu știm ce se poate întâmpla. Avem intuiții, dar acestea pot s] nu fie demne de încredere. C]ci este posibil s] ne fi târât de-a lungul unei p]rți din „lumea real]” în cea contrafactual]. Exemplele imaginare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imaginare, adesea nu știm ce se poate întâmpla. Avem intuiții, dar acestea pot s] nu fie demne de încredere. C]ci este posibil s] ne fi târât de-a lungul unei p]rți din „lumea real]” în cea contrafactual]. Exemplele imaginare sunt adesea descrise într-un mod foarte sistematic. Oferim implicit mediul care face aceste cazuri de neînțeles. Dar putem pur și simplu s] ne înșel]m despre ce ar însemna o lume în care exist] cabine de teleportare. O a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte sistematic. Oferim implicit mediul care face aceste cazuri de neînțeles. Dar putem pur și simplu s] ne înșel]m despre ce ar însemna o lume în care exist] cabine de teleportare. O a doua problem] este c] aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o lume în care exist] cabine de teleportare. O a doua problem] este c] aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a reacției noastre la ele. Viața real] este deschis] interpret]rilor și descrierilor diferite. S-ar putea chiar s] nu fie clar când o situatie sau un context prezint] o problem] moral] sau ce fel de problem] moral] prezint]. Cazurile imaginare vin cu propriile lor descrieri. Lupta dintre identificare și descriere este eliminat]. Din acest motiv, intuițiile noastre despre ele nu sunt demne de încredere. Aceste probleme pot fi identificate dac] ne gândim la o serie de exemple imaginare, prezentate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prezint]. Cazurile imaginare vin cu propriile lor descrieri. Lupta dintre identificare și descriere este eliminat]. Din acest motiv, intuițiile noastre despre ele nu sunt demne de încredere. Aceste probleme pot fi identificate dac] ne gândim la o serie de exemple imaginare, prezentate de Michael Tooley în cartea sa Abortion and Infanticide [Avort și infanticid] (pp. 191 și urm.), intru ap]rărea „principiului simetriei morale” - în linii mari opinia c] eroarea intervenției de oprire a unui proces cauzal este echivalent] cu eroarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diverse curente și mi-am exprimat unele p]reri personale: teoriile morale își au originea în teoretizarea moral], teoretizarea moral] este parte din practică moral] de zi cu zi, atât fundaționalismul, cât și coerentismul sunt problematice, iar recurgerea la cazuri imaginare este adesea înșel]toare și nu prezint] încredere. Referințe Anscombe, G.E.M.: „Modern moral philosophy”, în Collected Philosophical Papers; Volume Three, Ethics, Religion and Politics (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1981), pag. 26-42. Baier, A.: Postures of the Mind: Essays on
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de jos în sus, prin normare sau acțiune individuală și comună; prin definire externă și internă pe baza unor criterii "obiective" sau "subiective" și prin negocierea acestor definiri; prin procese de convergență a credințelor; prin acțiune politică; prin invenție, imaginare și imaginație ș.a. Principalele dimensiuni înglobante, la care se face referire într-o formă sau alta în studiul său sunt: culturală în sens de conținut sau de elementele culturale: limbă, obiceiuri, simboluri, mituri, memorii comune ș.a. -, reprezentațională în sens de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de sus în jos a transcendenței. Exemple de viziuni sofianice pe care Blaga le identifică în cultura populară românească sunt: Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare a transcendentului, pornită de sus în jos" (Blaga, 1936:126). Dragostea de pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de pitoresc a răsăriteanului este aceea a unui om care, solidar cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Răspunsurile posibile sunt ierarhizate pe o scală de la 1 la 6, în care 1 înseamnă în totalitate, iar 6 înseamnă deloc. Primii 5 itemi sunt cei folosiți de noi în analize. Fiecare item determină măsura identificării subiecților cu o persoană imaginară. LISTA ACRONIMELOR ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANRCTI Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației BOP Barometru/e de Opinie Publică (realizate cu sprijinul FSD) BCC Barometrul Consumului Cultural BM Banca Mondială CAER Consiliul de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în cînd, un omuleț din ce în ce mai tras în el, mai supt, mai negru, mai mut cînd nu-și caută dumnezeu știe ce în sarsanaua de la picioare, ridică stînga pînă-n dreptul umărului, ca și cum ar ține o vioară, iar cu dreapta apucă un imaginar arcuș. S-aude chiar un fel de melodie, dar ce s-aude-i doar tînguiala din gîtlejul lui tăbăcit de tutun. Cine-i omulețul? E un fost diblar pe la mesele locantelor, o! ce locante!, dispărut, și el, odată cu trăsurile. Trăsuri c-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de revăzut acum, în total primenita vilă, ce a însemnat, numai și prin reducție simbolică, vechea, frumoasa Românie. Cea în care geniul alături de Măruca își afla aici, aproape de Peleșul regal (unde era primit cu venerație) ceasurile de tihnă și de imaginare. Începînd cu scara ce duce spre odăile de sus, scară al cărei cuier mai păstrează încă bastonul de drumeție al stăpînului, și terminînd cu odăițele slujnicelor, totul emană în mic aerul irecuperabil al unei țări cîndva binecuvîntate. E, peste tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
descrie a fi alteritatea sa (cu ajutorul arhetipului, al mitului, al imaginii și al simbolului). E o imagine diferită în acest capitol față de cea conform căreia el, imaginarul, ar prelua haotic reprezentările lumii sau ar fi doar produsul unei activități de imaginare fantezistă și aleatorie. Voi căuta să argumentez în primele capitole ale cărții de ce nu merg pe această linie de interpretare; firesc, teoriile pe care le vom aborda depășesc și ele limitarea imaginarului la fantastic. Noua perspectivă, construită cu elemente antropologice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a conferit un rol determinant în construcția realității, cu care de altfel, spuneam, se află într-un schimb continuu de date simbolice. Important aici de precizat ar fi că există reguli de organizare, și ale lumii perceptibile, și ale lumii imaginare, reguli care, în cele din urmă, duc la narațiunea identitară amintită mai devreme și la ierarhia rolurilor și a unităților spațio-temporale în care ele se manifestă. Imaginarul nu este pentru realitate reflectarea ei pur mimetică (din oglindă); totuși, în urma analizei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]