7,663 matches
-
secolului al XX-lea, când s-au acumulat din ce în ce mai multe dovezi că materia vie nu este efectul întâmplării, că apariția vieții pe pământ și evoluția ei sunt acte de creație și că, de pildă, rațiunea, conștiința și voința, ca și instinctele nu pot fi reduse la materia brută. Aceste fapte presupun o componentă imaterială a vieții, capabilă să o întrețină și să o perpetueze dincolo de voința ființei viețuitoare, dincolo de capacitatea de înțelegere și cunoaștere a ei, fie ea chiar și om
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
toate profesiile „medicina este cea mai binefăcătoare’’. De aici până la impactul social pe care cel ce profesează medicina îl are asupra omului și colectivității nu este decât un pas. Pentru că medicul este cel mai în măsură să cunoască natura umană, instinctele și devierile acestora, să-i găsească remediile și, implicit, să facă educație socială, propagând principiile moralei științifice prin comunicare și exemplu personal. Această componentă a activității medicale a fost intuită încă de Hipocrate, părintele medicinii, care spunea acum 3000 de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lăsată de Paulescu încât conducerea spitalului a dispus rezervarea la doi ani a două posturi de intern în spital pentru studenții și medicii români care puteau fi ocupate la recomandarea profesorului Paulescu, situație ce avea să continue peste 40 ani. Instinctele ca bază ale comportamentului uman Dincolo de umanismul și rigurozitatea în exercitarea profesiei, calități pe care le profesa din convingere și încerca prin orice mijloace să le propage tinerilor învățăcei, cunoscând îndeaproape particularitățile ființei vii și îndeosebi ale omului, Paulescu extinde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atitudine și comportament uman la nivel individual, cât și atitudine și comportament la nivel social, au la origine anumite trăsături distinctive care se regăsesc, mai mult sau mai puțin bine exprimate, la întreaga scară a lumii viețuitoare, sub formă de instincte. Instinctele sunt reacții emotive ce apar ca răspuns la o idee emotivă (asemănător reflexelor dar mult mai complexe), ce se execută automat fără învățătură prealabilă, sunt anterioare oricărei experiențe și sunt îndeplinite cu scopul unei finalități precise pe care ființa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și comportament uman la nivel individual, cât și atitudine și comportament la nivel social, au la origine anumite trăsături distinctive care se regăsesc, mai mult sau mai puțin bine exprimate, la întreaga scară a lumii viețuitoare, sub formă de instincte. Instinctele sunt reacții emotive ce apar ca răspuns la o idee emotivă (asemănător reflexelor dar mult mai complexe), ce se execută automat fără învățătură prealabilă, sunt anterioare oricărei experiențe și sunt îndeplinite cu scopul unei finalități precise pe care ființa nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt anterioare oricărei experiențe și sunt îndeplinite cu scopul unei finalități precise pe care ființa nu o cunoaște. Atunci când ele devin conștiente (numai în cazul ființei umane) se pot transforma în acte voluntare (vezi finalitatea în biologie). În plan individual instinctele au rolul de a prezerva individul ca entitate biologică prin instinctele de nutriție și instinctele funcției de relație, iar al speciei prin instinctul de reproducere. Dacă în lumea animală aceste instincte se derulează de o manieră perfectă, întreaga viață a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
precise pe care ființa nu o cunoaște. Atunci când ele devin conștiente (numai în cazul ființei umane) se pot transforma în acte voluntare (vezi finalitatea în biologie). În plan individual instinctele au rolul de a prezerva individul ca entitate biologică prin instinctele de nutriție și instinctele funcției de relație, iar al speciei prin instinctul de reproducere. Dacă în lumea animală aceste instincte se derulează de o manieră perfectă, întreaga viață a individului la acest nivel fiind dominată și dirijată de instincte, la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu o cunoaște. Atunci când ele devin conștiente (numai în cazul ființei umane) se pot transforma în acte voluntare (vezi finalitatea în biologie). În plan individual instinctele au rolul de a prezerva individul ca entitate biologică prin instinctele de nutriție și instinctele funcției de relație, iar al speciei prin instinctul de reproducere. Dacă în lumea animală aceste instincte se derulează de o manieră perfectă, întreaga viață a individului la acest nivel fiind dominată și dirijată de instincte, la om intervine rațiunea care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în cazul ființei umane) se pot transforma în acte voluntare (vezi finalitatea în biologie). În plan individual instinctele au rolul de a prezerva individul ca entitate biologică prin instinctele de nutriție și instinctele funcției de relație, iar al speciei prin instinctul de reproducere. Dacă în lumea animală aceste instincte se derulează de o manieră perfectă, întreaga viață a individului la acest nivel fiind dominată și dirijată de instincte, la om intervine rațiunea care permite conștientizarea lor, și de aici capacitatea omului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acte voluntare (vezi finalitatea în biologie). În plan individual instinctele au rolul de a prezerva individul ca entitate biologică prin instinctele de nutriție și instinctele funcției de relație, iar al speciei prin instinctul de reproducere. Dacă în lumea animală aceste instincte se derulează de o manieră perfectă, întreaga viață a individului la acest nivel fiind dominată și dirijată de instincte, la om intervine rațiunea care permite conștientizarea lor, și de aici capacitatea omului de a le modula. Din nefericire această modulare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin instinctele de nutriție și instinctele funcției de relație, iar al speciei prin instinctul de reproducere. Dacă în lumea animală aceste instincte se derulează de o manieră perfectă, întreaga viață a individului la acest nivel fiind dominată și dirijată de instincte, la om intervine rațiunea care permite conștientizarea lor, și de aici capacitatea omului de a le modula. Din nefericire această modulare se realizează mai mult în sens negativ, prin devierea lor de la scopul inițial și nu rareori, în viziunea lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
modula. Din nefericire această modulare se realizează mai mult în sens negativ, prin devierea lor de la scopul inițial și nu rareori, în viziunea lui Paulescu, transformându-se în vicii sau patimi, cunoscute ca păcate din punctul de vedere al religiei. Instinctele sociale, la rândul lor, apar în lumea animală, și în egală măsură la om, ca o necesitate de organizare și supraviețuire. La originea lor stau instinctele individuale și îndeosebi instinctul de reproducere cu caracterul său specific, iubirea sexuală. Aceste instincte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-se în vicii sau patimi, cunoscute ca păcate din punctul de vedere al religiei. Instinctele sociale, la rândul lor, apar în lumea animală, și în egală măsură la om, ca o necesitate de organizare și supraviețuire. La originea lor stau instinctele individuale și îndeosebi instinctul de reproducere cu caracterul său specific, iubirea sexuală. Aceste instincte sunt cel mai bine reprezentate la nivelul familiei. De altfel însăși constituirea familiei este una de sorginte instinctivă, pentru că scopul în fapt este de a da
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
patimi, cunoscute ca păcate din punctul de vedere al religiei. Instinctele sociale, la rândul lor, apar în lumea animală, și în egală măsură la om, ca o necesitate de organizare și supraviețuire. La originea lor stau instinctele individuale și îndeosebi instinctul de reproducere cu caracterul său specific, iubirea sexuală. Aceste instincte sunt cel mai bine reprezentate la nivelul familiei. De altfel însăși constituirea familiei este una de sorginte instinctivă, pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Instinctele sociale, la rândul lor, apar în lumea animală, și în egală măsură la om, ca o necesitate de organizare și supraviețuire. La originea lor stau instinctele individuale și îndeosebi instinctul de reproducere cu caracterul său specific, iubirea sexuală. Aceste instincte sunt cel mai bine reprezentate la nivelul familiei. De altfel însăși constituirea familiei este una de sorginte instinctivă, pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a-i crește, împlinind astfel cerința biologică de bază a speciei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
îndeplinirea acestui deziderat se transformă repede în iubire conjugală, ceea ce determină cuplul să rămână împreună cu scopul de a asigura dezvoltarea și protecția progeniturii până ce aceasta este capabilă să-și asigure existența și să se apere de pericole. Concomitent cu acest instinct și mai degrabă ca o consecință a sa, se dezvoltă iubirea părintească, acel sentiment pe care părinții îl nutresc pentru copiii lor, iar, în același timp, între copiii aceluiași cuplu se dezvoltă sentimentul iubirii frățești, ca rezultat al originii comune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
familiei este în primul rând unul biologic și rezidă în a da naștere, a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul familiei cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rând unul biologic și rezidă în a da naștere, a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul familiei cu scopul creșterii și educării
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul familiei cu scopul creșterii și educării copiilor, menținerii climatului de echilibru și pace familială, ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul familiei cu scopul creșterii și educării copiilor, menținerii climatului de echilibru și pace familială, ca și pentru apărarea acesteia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul familiei cu scopul creșterii și educării copiilor, menținerii climatului de echilibru și pace familială, ca și pentru apărarea acesteia în caz de pericol, ceea ce presupune o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca și pentru apărarea acesteia în caz de pericol, ceea ce presupune o coordonare a acțiunilor în cadrul familiei. Din acest aspect se degajă caracterul de dominație ce aparține părinților, îndeosebi tatălui ca fiind mai puternic și mai bine înzestrat biologic. Asociat instinctului de dominație apare instinctul de subordonare din partea celorlalți membri ai familiei. Omogenitatea familiei, securitatea și evoluția ei normală, conferă acel sentiment de satisfacție pentru părinți și siguranță pentru copii, ceea ce determină o stare de bine, plăcere și armonie în sânul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acesteia în caz de pericol, ceea ce presupune o coordonare a acțiunilor în cadrul familiei. Din acest aspect se degajă caracterul de dominație ce aparține părinților, îndeosebi tatălui ca fiind mai puternic și mai bine înzestrat biologic. Asociat instinctului de dominație apare instinctul de subordonare din partea celorlalți membri ai familiei. Omogenitatea familiei, securitatea și evoluția ei normală, conferă acel sentiment de satisfacție pentru părinți și siguranță pentru copii, ceea ce determină o stare de bine, plăcere și armonie în sânul familiei. Dar siguranța și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
copii, ceea ce determină o stare de bine, plăcere și armonie în sânul familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o stare de bine, plăcere și armonie în sânul familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]