69,747 matches
-
trata cu medicamente". Prin fiecare gest, cuvânt, chirurgul trebuie să inspire încredere. Chiar atunci când reușește, teama bolnavei persistă, uneori determinând refuzul operației. Chirurgul trebuie să capete încrederea prin modul în care discută, cum realizează examenul fizic și celelalte categorii de investigații, cum prezintă operația și eventualele ei variante, avantajele și dezavantajele, prognosticul. Chirurgul propune o conduită, moment în care trebuie să acorde atenție modului de exprimare, diferențiat în raport cu instrucția pacientei, să formuleze încurajări cât mai bine fondate, să exemplifice, folosind cazuri
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
dorit să fie respectată, chiar încurajată. Se pun întrebări precum: este grea operația? Rezist la operație? Mă voi simți bine după operație? Răspunsurile sunt de cel puțin două categorii: unele pentru pacientă, altele pentru familie (totdeauna mai apropiate de realitate). Investigațiile preoperatorii pot fi realizate în mare parte în servicii de ambulator pentru a evita internările de durată înaintea intervenției. Aseptizarea vaginală sau a zonei unde se va practica incizia, corectarea din punct de vedere nutrițional, controlul diabetului, evaluările particulare solicitate
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de sacrificiu se ridică mai mult prin suferință decât prin inteligență." Primele decenii ale secolului XX înregistrează cuceriri remarcabile: * utilizarea razelor X, a radiațiilor ionizante, a elementelor radioactive, vaccinurilor, utilizarea vitaminelor, hormonilor, sulfamidelor și antibioticelor; * este conturată importanța laboratorului și investigațiilor paraclinice; * imagistica devie o importantă metodă de explorare; * genetica oferă o nouă viziune asupra stării de sănătate și a bolilor; * progresele generale favorizează progresele chirurgiei (operații pe cord, vase, mlaformații, transplante, neurochirurgie.) Pentru practicarea chirurgiei, un avantaj esențial se leagă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
grâu și ovăz, au fost descoperite ca producătoare de inhibitori de creștere. Alcaloizii ce apar frecvent în plante sunt folosiți pe scară largă în medicină și sunt recunoscuți ca un mijloc de apărare a plantelor împotriva insectelor, microorganismelor și animalelor. Investigații recente sugerează că alcaloizii produși de plante contribuie și la interferența cu alte plante. Există însă anumite dificultăți în constatarea adevăratei importanțe a alelopatiei în corelație cu alte influențe, cum ar fi concurența pentru resursele de hrană. Cercetările de la Rothamsted
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care-l primesc plantele cât și în sursa de energie pe care o oferă ecosistemului solului. Amendamentele organice au și ele importanța lor în solurile tratate, întrucât stimulează organismele antagoniste și prădătoare care pot regla populațiile potențialilor patogeni și dăunători. Investigații mai vechi au arătat că așa numitul "efect al humusului" este asociat cu creșterea activității microbiene din sol, cu reducerea agresivității și capacității de infecție a patogenilor, cu reducerea rezistenței virale și cu reducerea "oboselii solului". Aplicarea îngrășămintelor organice permite
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
extractul de compost a redus incidența atacului de făinare și de Pythium ultimum la rădăcinile de mazăre și sfecla de zahăr. Rezultatele experiențelor au fost variabile și mult dependente de natura compostului și a metodei de extracție, astfel încât sunt necesare investigații mai profunde privind acest subiect. în prezent se desfășoară numeroase studii pentru identificarea unor specii de bacterii, ciuperci și alte microorganisme, care se vor putea utiliza pe scară largă în limitarea atacului unor patogeni și dăunători. Astfel, au fost identificate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ieșire de pe piață și măsura în care produsele competitive se diferențiază între ele. Concretizând, piața produselor biologice s-a dezvoltat relativ încet, încât, până la mijlocul anilor 1980, a rezultat o structură de piață fragmentată, cu un grad redus de concurență. Investigațiile asupra procesatorilor de alimente biologice din Anglia, angrosiști și detailiști estimează că piața totală pentru toate tipurile de produse biologice poate fi apreciată la peste 34 milioane lire sterline în 1987 (tab. 8.1.). Sărăcia aprovizionării cu produse biologice din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
enunțăm o propoziție foarte simplă care să ne scoată din hățișul teoretizărilor excesive: sondajele de opinie, în ceea ce privește conținutul și finalitatea lor sunt rezultatele unor măsurători.4 Schema de măsurare proprie sondajului, care se regăsește în itemii instrumentului folosit pentru realizarea investigației și anume chestionarul, prin aplicarea asupra unei populații clar stabilite printr-un procedeu de eșantionare produce datele. Admitem că măsurarea presupune atribuirea unei unități de măsură unui fenomen. De exemplu, în cazul sondajelor de opinie politică intenționăm să măsurăm și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o ipoteză. Pentru a elimina acest tip de erori, trebuie să se realizeze un control strict asupra procesului de măsurare, astfel încât subiecții și cercetătorii să nu influențeze în mod intenționat sau neintenționat rezultatele. Așa cum afirma H. H. Hyman 16 "toate investigațiile științifice sunt supuse erorii, și este mult mai bine să fim conștienți de acest lucru, să studiem sursele în încercarea de a reduce aceste erori, și să estimăm impactul acestor erori în măsurare, decât sa ignorăm erorile ascunse în date
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
referă la selectarea eșantionului. D. T. Cook și T. D. Campbell (1979) au în vedere trei elemente: * Folosirea eșantioanelor aleatorii permite cercetătorilor să adune informații de la o varietate de subiecți. * Folosirea unor eșantioane eterogene și repetarea de câteva ori a investigației repetarea unor investigații folosind eșantioane cu caracteristici multiple (eterogene) permit cercetătorului să testeze ipotezele și să nu se teamă că rezultatele vor fi valabile numai în legătură cu un anumit tip de subiect. * Selectarea unui eșantion care să fie reprezentativ pentru populația
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionului. D. T. Cook și T. D. Campbell (1979) au în vedere trei elemente: * Folosirea eșantioanelor aleatorii permite cercetătorilor să adune informații de la o varietate de subiecți. * Folosirea unor eșantioane eterogene și repetarea de câteva ori a investigației repetarea unor investigații folosind eșantioane cu caracteristici multiple (eterogene) permit cercetătorului să testeze ipotezele și să nu se teamă că rezultatele vor fi valabile numai în legătură cu un anumit tip de subiect. * Selectarea unui eșantion care să fie reprezentativ pentru populația asupra căreia vor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe care o reprezintă. 3.2. Reprezentativitatea eșantionului În cazul unei investigații concrete, nu putem avea garanția că eroarea de eșantionare este mai mică decât o anumită valoare nominală E. De aceea, atunci când vorbim de reprezentativitate evaluăm atât eroarea maximă cât și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
există o diferență între eșantionul proiectat, care se suprapune exact pe structura populației după principalele variabile socio-demografice (sex, vârstă, educație etc.) și eșantionul realizat. Prin urmare, după colectarea datelor, se va stabili dacă eșantionul extras este reprezentativ pentru populația supusă investigației. Dar reprezentativitatea nu poate fi stabilită în general ci doar prin raportare la o serie de variabile. Aceste variabile ar putea fi: sex, vârstă, educație, ocupație, naționalitate etc. Cu cât luăm în calcul mai multe variabile cu atât eșantionul are
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
financiare comparativ cu eșantionarea aleatorie. În acest tip de eșantionare unitățile care fac parte din populația investigată nu au aceeași probabilitate de a fi extrase în eșantion. 3.6.7. Eșantioane fixe, panel "Eșantioanele fixe (...) panel sunt eșantioane supuse unei investigații repetate, cu un același instrument (chestionar) sau cu unele apropiate".1 Acest procedeu de eșantionare se folosește, de regulă, când urmărim să înregistrăm schimbările care au loc la nivelul grupului vizat, în timp, în ceea ce privește atitudinile sau orientările valorice, gradul de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dat de ancheta de sondare a opiniei publice, într-o anumită problemă de actualitate. Nu trebuie confundată cu eșantionarea aleatorie unde sunt respectate strict un set de reguli care să conducă la asigurarea reprezentativității eșantionului. Pentru un asemenea mod de investigație, rezultatele se recomandă să fie privite cu precauție, fiind puternic afectate de cei care culeg datele. Totuși, dacă sunt respectate câteva principii minime privind asigurarea caracterului "aleator" în constituirea eșantionului, rezultatele obținute sunt suficient de reprezentative. Exemplu. Dorim să realizăm
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
scurtă trecere în revistă a procedurilor, chiar dacă încă nu suntem familiarizați cu programul pentru a vedea cum trebuie să gândim când avem de răspuns la o întrebare legată de datele noastre. Câți respondenți au dat un anumit răspuns? În multe investigații, cercetătorul dorește să știe câți respondenți au dat un răspuns clar. De exemplu, câte cazuri din fișierul de date erau femei sub vârsta de 40 de ani. Răspunsurile la acest tip de întrebare sunt furnizate dacă folosim ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
XXI, rezolvarea unui caz clinic se face prin ecran, computerizat, la distanță în timp și spațiu. Este un context evolutiv în care tehnologia medicală face și ea o sinteză: Educație știință tehnologie Cum reacționează pacientul la un act medical hipertehnologizat? Investigația clinică extinde dialogul de la bolnav la mediul social (implicarea factorilor de mediu și comportamentali sanogeni și nesanogeni), profesional (recunoașterea bolilor profesionale), familial (identificarea componentei ereditare), iar tehnologia medicală lărgește orizontul de cunoaștere a omului, care își dezvoltă capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
miniaturale", care să poată fi înghițită cu ușurință și să transmită imagini în timpul tranzitării tubului digestiv să devină realitate. Utilizarea capsulei endoscopice, o endoscopie în miniatură, a reprezentat un real progres pentru activitatea practică diagnostică, o revoluție printre metodele de investigație a intestinului subțire, în condițiile în care celelalte teste aveau atât de multe limitări. Sursă: Given(r) "Ai grijă de gândurile tale, pentru că se vor transforma în vorbe. Ai grijă de vorbele tale, pentru că se vor transforma în fapte. Ai
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Tehnologia medicală este o responsabilitate asumată, cum ar fi în cazul pacienților comatoși cu menținerea semnelor vitale pe o perioadă lungă de timp prin intermediul dispozitivelor medicale. O responsabilitate asumată este și în cazul apariției unei tehnici de imagistică sau de investigație biologică, care are nevoie de o recomandare bine argumentată pentru a găsi locul potrivit printre posibilitățile de explorare paraclinică. Aplicarea practică este inițial salutată de comentarii elogioase, apoi apar noi diagnostice și noi bolnavi, după care entuziasmul scade atunci când se
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
interdisciplinare și aplicarea ideilor teoretice în activitățile practice. 14. cromografie: metodă de separare și identifi-care a componentelor unui amestec care are ca principiu migrarea diferențiată pe un suport solid a componentelor dizolvate într-un solvent. D 15. diagnostic: ansamblu de investigații clinice și paraclinice, care au ca obiect definirea stării patologice a unui pacient. 16. diagnostic cibernetic: concept diagnostic și terapeutic fundamentat pe baza studiilor des-pre electromagnetismul structurilor biologice, inclusiv structurile corpului uman. 17. dializa: procedeu utilizat pentru separarea componentelor unui
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
și invers, acestea aflându-se Într-o interdependență și influență reciprocă, strâns legate prin scopul sau obiectivul urmărit și prin munca În comun a celor doi parteneri. Așadar, metodele de predare și de Învățare nu se identifică cu metodele de investigație științifică, ele având un specific aparte, o destinație pedagogică. Dar nici nu-și pot tăgădui descendența din acestea din urmă, Întrucât procesul de Învățământ, prin Însăși natura lui reflectorie, se supune acelorași legi generale ale dialecticii cunoașterii umane și Îndeosebi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se implica Într-un interschimb fructuos de informații și idei, de opinii și atitudini, de dorința lor de a se asculta reciproc și de a construi Împreună o cunoaștere. În ochii lor, de această dată, Învățarea istoriei apare ca o investigație a faptelor istorice. În fine, În cazul celei de-a patra variante, În prezentarea aceluiași conținut accentul se va pune pe căutarea și revelarea trecutului istoric cu rezonanță În prezent și În viitor, pe Învățarea prin reflecție și cumpănire a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de această dată ca ceva funcțional, ca un proces viu, activ, de elaborare neîncetată de cunoștințe; ca un proces continuu, niciodată Încheiat, de descoperire de noi adevăruri - o veritabilă creație intelectuală. Și, În același timp, ca metodă de explorare, de investigație și, abia după aceea, ca un produs finit, ca o sumă de cunoștințe ori ca un ansamblu deadevăruri definitive. Așa cum subliniază și Gilbert Leroy, „...știința nu este atât o acumulare de date și de legi elaborate, ci un fel anumit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tehnice și a procedeelor tehnologice. Transpusă În planul acțiunii pedagogice, această viziune sugerează predarea științei ca proces și pretinde o instruire prin acțiune, mai exact o „Învățare prin descoperire”, realizată prin „metode de Învățare prin cercetare”, centrate pe procese de investigație. Metodele de Învățare prin cercetare sunt acelea care pun În valoare capacitatea explicativă a elevilor, care reușesc să plaseze subiectul (elevul, studentul) În situația de „cercetător”, de participant nemijlocit la explorarea unei situații, la rezolvarea unei probleme teoretice sau practice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În formula learning by doing (a Învăța făcând). Așa, bunăoară, se consideră că În momentul În care copilul manipulează obiecte, el Învață să recunoască regulile lumii fizice și sociale. Asemenea manipulări devin surse de Întrebări care provoacă noi căutări, noi investigații. Întrebările pot fi spontane, induse de acțiunile proprii ale subiectului sau de mediul social În care acesta Își desfășoară activitatea. În acest din urmă caz avem de-a face mai degrabă cu o Învățare prin rezolvare de situații-problemă (Well-Barais, 1993
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]