7,857 matches
-
în presă acestei vizite era urmată de precizarea grăitoare: „Publicul e de părere că însuși prințul dorește o schimbare de guvern“ (Memoriile, vol. VIII, p. 41); într-adevăr, șeful statului român începea să se convingă de nece sitatea colaborării cu liberalii, care erau adepții unei politici externe mai îndrăznețe, în condițiile generate de agravarea „crizei orientale“. Din afară știrile sunt mai rele: în Bosnia și Herțegovina se prepară o răscoală, în Serbia se fac pregătiri militare pe picior întins. Se află
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alegeri nu e bun; la alegeri e mai bun Vernescu. De ce nu era bun Rosetti, și de ce era mai bun Vernescu? Fiindcă Rosetti trecea drept un revoluționar zvăpăiat, franțuzit și cu idei nepotrivite pentru țara românească, pe când Vernescu era un liberal moderat, așezat și mai ales om cu o avere însemnată. anul 1876 287 24. Cum am mai amintit, răscoala din Bosnia și Herțegovina izbucnise în vara anului 1875; Serbia și Muntenegru vor declara război Imperiului Otoman la 18/30 iunie și respectiv
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înainte de numirea guvernului - ziarele fiind atunci postdatate. 33. Lista este corectă, Bacalbașa notase însă greșit numele generalului Gherghel (Gheorghe); pe Paul Vioreanu îl chema de fapt Dimitrie Paul Vioreanu, greșeală rectificată și în MOF. (1876, p. 2057). Se zice că liberalii naționali doresc o Dacie Mare. Se poate. Noi însă să nu le turburăm acest vis, pentru că el nu va deveni niciodată o realitate, rămânând pentru totdeauna numai un vis și nimic mai mult. Cu modul acesta liberalii-naționali nu vor înscena
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
refuzând candidatura, a fost înlocuit cu Emil Costinescu.67 noul regim liberal În alegerile Colegiului I n-au izbutit decât 2 conservatori: prințul A. Știrbey și colonel Roznovanu. La Colegiul II din Brăila, Nicolae Blaremberg a fost bătut de către un liberal roșu, C. Giuvara cu 66 voturi contra 58.68 Blaremberg a fost ales în Co legiul al 4-lea. Alegerile dau o foarte mare majoritate partidului Rosetti-Brătianu. Dar la alegerile senatoriale parțiale, liberalii suferă o înfrângere, căci la Ilfov, Putna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicolae Blaremberg a fost bătut de către un liberal roșu, C. Giuvara cu 66 voturi contra 58.68 Blaremberg a fost ales în Co legiul al 4-lea. Alegerile dau o foarte mare majoritate partidului Rosetti-Brătianu. Dar la alegerile senatoriale parțiale, liberalii suferă o înfrângere, căci la Ilfov, Putna, Buzău și Mehedinți ies conservatorii. La Ilfov, Dimitrie Ghica e ales cu 68 voturi contra lui Ion Cantacuzino, care n-a întrunit decât 10.69 Bineînțeles, roșiii l-au lăsat să fie ales
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a întrunit decât 10.69 Bineînțeles, roșiii l-au lăsat să fie ales. C.A. Rosetti este ales președinte al Camerei cu 70 voturi contra 41 date lui Dumitru Brătianu.70 Pe numele lui Dumitru Brătianu s-au numărat toți liberalii ne-roșii, vernescanii, independenții, fracțiunea din Moldova, ai lui Manolache Costache etc. Dovada este acum făcută: partidul roșu este absolut stăpân pe situație. Încercarea cea mai importantă a tuturor celorlalte nuanțe liberale, aceea de a învinge pe Rosetti, chiar opunându
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
12 martie 1871“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 3 iulie 1876“, MOF., nr. 149, 8/20 iulie 1876, p. 3613). Propunerile au fost acceptate în ședința Adunării Deputaților din 7/19 iulie 1876, cu 91 de voturi, contra 4, liberalii creând astfel un precedent periculos, care a dus mai târziu, în 1889, la darea în judecată de către conservatori a guvernului Brătianu, după căderea acestuia, așa cum va aminti și Bacalbașa, la locul cuvenit, în volumul IV al ediției noastre. 73. A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Împotriva lui Theodor Rosetti nu se găsise nici o vină.85 Carp era foarte dispus pentru asemenea acte de bravadă ca și pentru zeflemele. A doua zi după constituirea cabinetului Brătianu, ziaristul Ventura îl în tâlnește pe Calea Victoriei. Acesta îi spune: — Liberalii roșii s-au instalat definitiv și pentru multă vreme. Carp îi răspunde: — Scoate carnetul. Și după ce Ventura îi întinde carnetul, Carp scrie cu creionul: „Acest regim nu va sta la cârmă mai mult de 2 săptămâni, fiindcă în acest guvern
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a doua oară sudul Basarabiei. Și astfel el s-a convins că rușii îl chemaseră în Crimeea nu ca să discute, ci ca să asculte. 100. După căderea guvernului Lascăr Catargiu, grupările conservatoare au intrat în derută și, practic, până către 1880 liberalii nu au avut de înfrânt o opoziție conservatoare bine organizată, Lascăr Catargiu retrăgându-se la moșia sa de la Golășei, spre a medita în liniște asupra înfrângerii suferite. Abia la începutul anului 1880 Partidul Conservator se organizează ca atare, apelând la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de înfrânt o opoziție conservatoare bine organizată, Lascăr Catargiu retrăgându-se la moșia sa de la Golășei, spre a medita în liniște asupra înfrângerii suferite. Abia la începutul anului 1880 Partidul Conservator se organizează ca atare, apelând la structurile practicate de liberali, în fruntea sa venind pentru puțin timp fostul disident Manolache Costache Epureanu. 101. Rusia va declara război Turciei la 12/24 aprilie 1877. Deodată cu intrarea armatelor rusești în țară, orice viață politică înce tează. Este de observat însă că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceea generalul Florescu făcea pregătiri neîncetate atât spre a mări efectivele armatei, cât și spre a dota armata cu materialul necesar. Bineînțeles că prințul Carol, pus în curent de la Berlin, cunoștea situația și sprijinea lucrarea generalului Florescu. Când au venit liberalii la putere și au început marea anchetă parlamentară împotriva gestiunii guvernului conservator, unul din capetele de acuzare a fost și acela că generalul Florescu făcuse mari depozite de căciuli dorobănțești, cât și mari depozite de lopeți scurte pentru arma geniului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră în presa maghiară, oficiosul liberal conchizând: „În fața acestor categorice declarări, repetăm că presa maghiară - oricari ar fi simțămintele ei către România - dacă mai are vreo urmă de loialitate și de bună credință, nu poate decât [agitația politică] Acum iată Nota pe care ministrul de Externe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Tribunalului Ilfov, că Millo nu a mai interpretat „cânticelul“ Haine vechi..., dar credem că „martorul ocular“ Lascăr Costin, care nu a fost contrazis de ceilalți deputați ce asistaseră la spectacol, precum și Constantin Bacalbașa au relatat corect scena. 8. Deputatul liberal Gr. Vulturescu declarase indignat în ședința Adunării Deputaților din 12/24 ianuarie 1877: „Aseară, prin niște măsuri arbitrare și inconstituționale luate de comitetul teatral s-a provocat în teatru o adevărată rebeliune; s-a oprit de a se juca o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost primită Ia 5/17 ianuarie 1877; în noaptea care a urmat (5/17-6/18 ianuarie 1877) a avut loc o întrunire a senatorilor și deputaților din majoritate, care s-au pronunțat în favoarea încheierii convenției cu Rusia, împotrivindu-se numai liberalii moderați în frunte cu D.A. Sturdza și Ion Ghica (acesta din urmă cerea respingerea convenției, „iar în caz de intrare a rușilor în România Domnitorul să dizolve întreaga armată, să se retragă la Craiova și de acolo săprotesteze în fața Europei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Afacerilor Streine vine Mihail Kogălniceanu.22 În urma hărțuielilor la care era supus guvernul la Senat, în Senatul ales sub Lascăr Catargiu, dar care l-a răsturnat, acest corp e dizolvat, iar alegerile sunt fixate pentru 9 aprilie.23 La București, liberalii susțin la Colegiul I pe anul 1877 335 („Adunarea Deputaților. Ședința de la 20 martie 1877“, MOF., nr. 97, 29 aprilie/11 mai 1877, pp. 2850-2855). 20. Colonelul Gh. Slăniceanu („care n-a avut energia cerută de situația momen tană“, v.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unui raport adresat de Consiliul de Miniștri principelui Carol („Știrile ce guvernul înălțimii-voastre Constantin Bosianu, iar la Colegiul al 2-lea pe doctorul Severin. Dar la Colegiul I este ales cu mare majoritate Beizadea Mitică, susținut pe sub mână chiar de liberali. Bosianu, deși ilustru jurisconsult, era acum bătrân și nu mai prezenta nici un interes partidelor. Afară de asta, Bosianu era un independent pe care nici un partid nu avea interes să-l susțină cu stăruință. Alegerile dau o mare majoritate guvernului, dintre fruntașii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Telegraful (care se pronunța în favoarea ieșirii neîntârziate a României din starea de neutralitate, inacțiunea constituind „o înjosire a demnității noastre naționale, o nesocotință rușinoasă a trecutului nostru eroic“ - 27 aprilie/9 mai 1877). 47. La sfârșitul lunii aprilie 1877 liberalii radicali au vrut să impună declararea neîntârziată a independenței țării, unul dintre principalele obiective ale programului tor politic, obiectiv care corespundea întru totul cu starea de spirit a opiniei publice La Cameră, în vechiul local din Dealul Mitropoliei, lumea umplea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În acest sens, C.A. Rosetti l-a vizitat pe principele Carol la 25 aprilie/7 mai 1877 stăruind - după mărturisirile acestuia - „pentru proclamarea Independenței“ (Memoriile, vol. IX, p. 72). Două zile mai târziu au avut loc „întruniri intime“ ale liberalilor în care s-a discutat aceeași problemă, iar la 28 aprilie/10 mai 1877 parlamentarii liberali-radicali au hotărât discutarea chestiunii independenței țării în Adunarea Deputaților („În Cameră se pregătește o moțiune prin care se cere dezlipirea României de Turcia și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei.“62 350 bucureștii de altădată 61. La 7/19 mai 1877 Consiliul de Miniștri, într-o ședință prezidată de principele Carol, a discutat „chestiunea proclamării Independenței“ (Memoriile, vol. IX, p. 81); sub presiunea liberalilor radicali și cu acordul mai mult decât entuziast al principelui Carol (acesta îi scria tatălui său, principele Carol Anton de Hohenzollern, la 25 mai /6 iunie 1877: „Nu mai puteam rămânea privitori impasibili; nu voiam să fim tratați ca provincie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
statului negrevate de ipoteci prețuiau numai 52 512 037,37 lei), fiecare „bilet“ valorând 5, 10, 20, 50, 100 sau 500 lei. „Biletele ipotecare“ s-au con fecționat la Paris, sub supravegherea a doi dintre cei mai capabili financiari ai liberalilor, Emil Costinescu și Eugeniu Carada. Din cele 20 milioane obținute în acest fel, peste 15 mi lioane au fost utilizate pentru „trebuințele armatei“, iar nouă milioane pentru construcția căii ferate Mărășești-Buzău. Când s-a înființat Banca Națională a României, în 1880, românia în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a trecut - preocupă presa. Ziarele opoziției atacă guvernul fiindcă n-a izbutit să încheie un tratat de alianță cu Rusia. Aceiași adversari cari au combătut Convențiunea pentru trecerea rușilor prin țară, acum țin cellalt limbagiu. Veci nicul politicianism!... Conservatorii spun liberalilor: „Ați început maziniști și sfârșiți cazaci.“93 anul 1877 365 războiului, țarul Alexandru al II-lea îi transmitea prințului Carol, prin intermediul cancelarului Gorceakov că „nu dorește deloc cooperarea României peste Dunăre“, iar șeful guvernului rus ținea să adauge că dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Românul: „Armata română trebuie să treacă Dunărea? Națiunea voiește sau nu această trecere? Guvernul este pentru sau contra acestui mare fapt?“ (ROM., an. XXI, 6 iulie 1877, p. 599). În Pressa de la 20 iunie/11 iulie se arunca în treacăt liberalilor și acuzația, reprodusă cu aproximație de Bacalbașa: „Ați început prin a fi mazziniani ș ați sfârșit prin a deveni cazaci“. În cercurile politice românești era, desigur, cunoscută, la data respectivă, telegrama pe care Ion Bălăceanu o trimisese de la Viena, la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
substituție, iar în public se răspândi chiar zvonul cum că Candiano-Popescu nu s-ar fi purtat tocmai curagios pe câmpul de bătaie. Adevărul era greu de aflat, fiindcă patima politicii de partid era amestecată. În adevăr, Candiano-Popescu, fiind un cunoscut liberal roșu, trebuia să fie ținta atacurilor opoziționiste.147 Candiano-Popescu era acuzat de conservatori că singura lui ispravă ar fi fost să răpească în mod abuziv, de la un maior turc, un admirabil armăsar arab, pe care îl adusese în București dimpreună
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi fost să răpească în mod abuziv, de la un maior turc, un admirabil armăsar arab, pe care îl adusese în București dimpreună cu drapelul. Se pretindea că maiorul turc înaintase chiar o plângere guvernului român în această privință. Dar liberalii nu se lăsară mai pe jos. Revanșa lor veni repede. În ziua de 30 august, colonelul Alexandru Anghelescu - mai târziu ministru de Război care sfârși printr-o condamnare în celebra cauză Broadvell 148 - anul 1877 383 care au inaugurat direcții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mai puțin în presă, dar foarte mult în cercurile politice cât și în public, nenorocirea era comentată cu vehemență. Conservatorii cereau să se ridice comanda colonelului Anghelescu spre a fi dat în judecată. Colonelul Alexandru Anghelescu era, și el, un liberal categoric. Dar liberalii răspândiră zvonul că atacul nu fusese respins din vina colonelului Anghelescu, ci din vina maiorului Iacob Lahovary, ofițerul de stat-major însărcinat cu recunoașterea terenului. Lahovary era conservator. În public se spunea că maiorul Lahovary, fiind însărcinat cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]