6,848 matches
-
Taină și În orice Sfântă Liturghie este un mister de nepătruns În Înțelesul și În modul Înfăptuirii lui; căci mister este nu numai felul de a fi al lui Dumnezeu, ci și orice lucrare a Lui asupra creației.Săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor În Dumnezeiescul Trup și Sânge al Domnului Hristos, iar ca scop sfințirea credincioșilor, care, prin acestea, dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea Împărăției cerurilor. Dumnezeu ne dă În dar toate cele sfinte, fără ca noi să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
Unde șade Dumnezeu, E un pom mare-nflorit De suflete-mpodobit, Iar la umbra pomului Șade Maica Domnului, Cu trei- patru sfinți de-ai săi: Pe-unu-l cheamă Moș Avram Și pe-altul Părinte- Adam Și pe unul Sf. Vasile Care scrie liturghie La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Lerui, lerui, Doamne!” Când terminau de cântat se sorcoveau persoanele din casă rostind urarea bine cunoscută: „ Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți Ca un măr, ca un păr, Ca
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Cartea Apocalipsului uimește cititorul prin imaginile sale îndrăznețe și complicate până la neverosimil, tulburările cosmice cele mai ciudate, ființele angelice și demonice în formele cele mai variate și impresionante, într-o bătălie fără oprire. La acestea se adaugă intuiții teologice splendide, liturghii cerești, îndemnuri cu un ritm persistent, descrise cu o fantezie fără limite, aproape să provoace un sens de amețeală ușoară. După o primă lectură s-ar putea afirma, împreună cu filosoful Friedrich Nietzsche, că această Carte a Apocalipsului este „cea mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
numește cu numele potrivit de transsubstanțiere , acela să fie anatema". În Crezul Poporului lui Dumnezeu, publicat la 30 iunie 1968, pentru a marca anul credinței, papa Paul al VI-lea definea Euharistia în felul următor 79: "Noi credem că Sfânta Liturghie pe care o celebrează preotul reprezentându-l pe Hristos în virtutea puterii primite prin Sacramentul Hirotonirii, și oferită de acesta în numele lui Hristos și al membrilor Trupului său mistic -, este sacrificiul de pe Calvar, făcut prezent în mod sacramental pe altarele noastre
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mai importantă cu cât, până la conciliul ecumenic de la Konstanz, de la începutul secolului al XV-lea, orice laic, femeie sau bărbat, primea împărtășania sub forma celor două daruri de trei ori pe an și "primea un prinos de vin neconsacrat după liturghie în fiecare duminică și zi de sărbătoare, în timp ce preoții se împărtășeau în fiecare zi"81. Aceleași preocupări le aveau și călugării 82, acei slujitori ai Bisericii care duceau o viață supusă regulilor monahale și care erau agenți ai răspândiri creștinismului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în Europa păgână, cu toții benedictini la acea vreme (celelalte ordine călugărești cistercienii, cartuzienii nu vor apărea decât începând cu secolul al XI-lea), și pentru care "credința se poartă în sticlă"83. Fiecare abație își cultiva propria vie, necesară atât liturghiei, cât și nevoilor cotidiene (regula Sfântului Benedict acorda monahilor o dezlegare 0,27 litri la masă, întrucât "mai bine este să ia puțin vin de nevoie, decât multă apă cu lăcomie"). Vinul pe care-l beau călugării putea fi natural
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
artilerie, "tunul" desemna un pahar de băut (deseori umplut cu vin) de formă cilindrică (în franceză canon înseamnă atât "tun" cât și "canon", în sensul religios al termenului. O altă opinie este aceea potrivit căreia cuvântul este legat de derularea liturghiei duminicale când, în momentul oficiului religios (în timpul "canonului"), unii enoriași se făceau în mod discret nevăzuți pentru a merge să "tragă un tun" la cafeneaua din apropierea bisericii. 104 Ibid. 105 B. Faÿ, La franc-maçonerie et la révolution intellectuelle au XVII
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dirijorul corului Mitropoliei din Iași pe care-l va conduce până la sfârșitul vieții. Gavriil Musicescu a ridicat această formație, în scurt timp, la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
relație între ritualul laic și acela religios, vizibil în starea dreaptă, în metania mare, în binecuvântare, în genuflexiune și semnul crucii. Parcurgerea gestului mâinii de la dreapta la stânga ori de la stânga la dreapta, de sus în jos și modul în care liturghia gestului reprezintă un omagiu, o memorie, o atitudine, o interpretare, precum este aceea a celor zece degete. POSTURI cu MÂINILE! Gestul liturgic înseamnă în spațiul bisericii sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
credință, ritmul fiind variabil; ridicarea mâinilor la rugăciune, împreunarea mâinilor (la nivelul pieptului și al stomacului), sărutarea icoanelor, sărutarea Evangheliei, cuminecarea, aprinderea unei lumânări, starea dreaptă, înclinată, ducerea darului la altar, închinăciunea, metania mare. Preotul poate să fie participant la liturghie și sărută în plus masa la altar, iar ca oficiant al ritualului împărtășește, binecuvântează, intră prin ușile împărătești. Variantele gestuale ale credincioșilor se referă la semnul crucii, la variante pragmatice, la pozițiile corpului și la împărtășanie. Uneori, veșmintele preotului sunt
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
acestei publicații, motivele care au dus la editarea ei, structura și conținutul revistei. Articolul a fost semnat de arhiepiscopul de București, Alexandru Teodor Cisar. Prin acest gen de publicație religioasă s-a dorit răspândirea și popularizarea programului liturgic, precizarea felului liturghiilor și locul unde se desfășurau în capitală, chiar și limba în care erau oficiate. Toate aceste informații erau oferite datorită convingerii colectivului de redacție că participarea la slujbele religioase și la serviciile divine avea să fie mai numeroasă și mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activități era răspândit și printr-o revistă care se distribuia în parohie din timp. Gazeta Buletin parohial a avut menirea de a orienta clar credincioșii pentru participarea la diferite activități religioase și de a le explica textele biblice citite la liturghii: "revista va încerca să expună ocazional, pe scurt și pe înțelesul tuturor, sfintele ceremonii și însemnătatea celor prăznuite"407. Într-o astfel de revistă se tipăreau articole ce tratau o tematică restrânsă, referitoare la viața parohială; tot ea informa enoriașii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Jhoseph Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București. Publicația cuprindea opt-zece pagini și avea unele rubrici constante, iar altele care apăreau periodic sau doar o singură dată. În primul număr, pe prima pagină, erau enumerate toate bisericile unde se celebrau liturghiile din București; existau zece locații: patru biserici și șase capele. În fiecare număr, pe pagina a doua, era prezentat calendarul din luna respectivă, unde se indicau slujbele și activitatea Asociațiilor din București, desfășurate atât în zilele de duminică, dar și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a credincioșilor". Bukarester katholisches sonntagsblatt 425 a fost o publicație destinată parohiilor în care existau credincioși germani. Proiectul prevedea ca revista să aibă o apariție săptămânală (mai precis, în ziua de duminică) și să fie distribuită credincioșilor înainte de participarea la liturghie. Gazeta avea doar patru pagini, fiecare împărțită pe câte două coloane. Conținutul revistei era structurat în patru capitole. Prima pagină era ocupată de textul Evangheliei duminicale și al predicii din ziua respectivă (de aceea distribuirea se realiza înainte de participarea la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost de 5 bani numărul și 2,50 lei abonamentul anual. În primul an al apariției, publicația a avut în jur de 1000 de abonați, plus alte câteva sute de exemplare care au fost distribuite la ușa bisericii, înainte de liturghia duminicală. În anul 1915, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a vândut într-un tiraj de 1300 de exemplare și a fost însoțit de un supliment gratuit conținând calendarul diecezan 429. Publicația era un instrument programatic de "învațătură, zidire și anunțuri"430
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reieșea și din anunțul care a apărut în numărul al doilea al revistei 436 unde s-a relatat despre tipărirea Almanahului Asociației Germane din România și a calendarului aferent pe anul 1913. Tot aici s-a menționat și apariția listei Liturghiilor catolice cu predică în limba germană, a unei biografii și a unui portret al episcopului Raymund Netzhammer. Deși s-a adresat comunității catolice germane din arhidieceza de București (nu foarte numeroasă) revista a avut succes; ea a fost bine primită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în publicația de limbă germană 446. Revista a promovat toate activitățile comunității catolice de limbă germană. Această situație a reflectat viziunea lui Netzhammer de promovare a limbii și culturii germane în dieceza unde a activat (pastorație în limba maternă). Unele liturghii atât cele de la Catedrala "Sf. Iosif", cât și de la parohia Bărăție, au fost ținute în limba germană (atât predicile, cât și cateheza copiilor)447. Celelalte servicii religioase erau realizate și în alte limbi, precum italiană, franceză sau maghiară. Această deschidere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Monarhiei și a Guvernului, care au obținut pacea; sentimentul național era clar exprimat,la fel și cel promonarhic. Alt articol făcea referire la izbucnirea Marelui război. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a prescris ca toți preoții din eparhie să adauge la Sfânta Liturghie și rugăciunea pentru pace605. În același număr al revistei, sub titlul "Pentru Ostași", se făcea un anunț în care se mulțumea preotului Ulderic Cipolloni și domnișoarei Otilia Ferderber "pentru ajutorul financiar dat Editurii "Presa Bună" pentru realizarea și tipărirea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a fost preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor probleme au făcut din Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
biserici, sprijinirea în mod deosebit a seminarului diecezan din Iași, susținerea presei catolice, ajutorarea victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza operațiunilor militare din Moldova, a fost nevoit să se refugieze cu seminariștii din Iași la Beiuș; astfel, ultima Liturghie înainte de plecare, a celebrat-o la 19 martie 1944 în capela seminarului. A delegat pe preoții Grigore Enariu și Anton Trifaș să aibă grijă de parohiile din dieceza de Iași. Represiunile armatelor germane și ungare au făcut ca la jumătatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice de la Drăgești (întemeiată de dânsul, împreună cu părintele Dominic Neculăeș). A tradus două cărți publicate în Occident: Sfânta Liturghie și Spre Regele iubirii, ambele apărute în mai multe ediții. A scris și o broșură despre poetul Louis le Cardonnel, laureat al Academiei franceze (îl cunoscuse pe distinsul poet în liniștea mănăstirii de la Assisi). Tot despre acesta a scris câteva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost edificator în privința obligativității girului pentru apariția unei publicații catolice: "[...] Scriitorii de la revistă să nu uite a lămuri pe terțiari că viața terțiară nu constă numai în a se spovedi și împărtăși în anumite zile, a merge la Sfânta liturghie [...] ci în locul întâi, în împlinirea credincioasă a datoriilor proprii stării fiecăruia și în iubirea reciprocă și în umilință și abnegație [...], pentru ca să nu dea ocazia la judecăți de felul acesta: că terțiarii sunt ca farizeii care pun mare bază pe exercițiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Ioan" din București, editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, p. 57. 430 Ibidem. 431 Ibidem. 432 R. Netzhammer, Bischof in ..., p. 412. 433 Ibidem, p. 428. 434 În timpul vizitei s-a ținut și o liturghie solemnă la Catedrala "Sf. Iosif" din București, cu predică în limba germană. Abatele a fost primit și la Curtea Regală, regele donând 100.000 lei Mănăstirii Einsiedeln. 435 Bukarester katholisches sonntagsblatt, anul I, nr. special 6 aprilie 1913. 436 Idem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
37, anul I, 1913, p. 4. 444 Idem, nr. 38, anul I, 1913, p. 4. 445 Idem, nr. 39, anul I, 1913, p. 4. 446 Idem, nr. 3, anul II, 1914, p. 4. 447 La parohia Bărăție existau mai multe liturghii duminicale, iar cea de la ora 10.30 avea întotdeauna predica în limba germană, pe când la cea de la ora 9.00, predica era în limba maghiară. La Catedrala "Sf. Iosif" la liturghia de la ora 9.00 (care era destinată școlarilor),din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 4. 447 La parohia Bărăție existau mai multe liturghii duminicale, iar cea de la ora 10.30 avea întotdeauna predica în limba germană, pe când la cea de la ora 9.00, predica era în limba maghiară. La Catedrala "Sf. Iosif" la liturghia de la ora 9.00 (care era destinată școlarilor),din data de 30.03.1913, cateheza a fost ținută în limba germană (Daniel Baner, op. cit., p. 179). 448 Bukarester katholisches sonnatagsblatt, nr. 7, anul I, 1913, p. 4. 449 Idem, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]