10,460 matches
-
de ficat și foarte slabă și foarte supărată și distrusă. Soțul ei Diaconul Leon Băncilă, mare dirijor de cor la biserica Adormirea din Fălticeni, și om e rară vrednicie, murise de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și nu i-am putut da, că nu aveam, că a fost un an prost pentru albine. Stătea pe strada Rădășeni în casele Catihetului, preot V.Grigorescu și mai avea și 4 copii foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
incidentul de la ședința de partid, unde șeful eșuase în planul său de sancționare a singurului diplomat care mai rămânea în misiune după plecarea mea. Administratorul, care, de când îl trimisese șeful lui să îmi cumpere biletul de plecare, devenise tot o miere, se oferea să îmi facă diverse servicii, de care nu aveam nevoie, ne aștepta la poartă. Masa, deși eram puțin obosit, a decurs în bune condiții. Erau prezenți toți, ambasadorul cu soția erau bine dispuși, cred că el și administratorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Sion (Limba românească) și În adolescența mea, Tudor Vianu, ne-au format graiul românesc, nu văd motivele pentru care să renunțăm la limba Sfintelor Cazanii de dragul unor disonanțe lingvistice, chiar și În scrisul și vorbitul științific. Limbajul care curge ca mierea parcurge mai ușor căile minții și se Înscrie În căsuțele memoriei pentru o perioadă mai lungă de timp. Începutul sfârșitului În 10 martie 1987, ora 1000, În gara Iași, venind cu trenul din comuna Axente Sever, unde participasem cu Milly
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
română, în momentele sale cele mai inspirate ar scrie, cred, precum Cezar Ivănescu. De la Eminescu încoace prea arare limba română a sunat așa de bine și de muzical, fluidul ei intim i (ni) s-a relevat ca un fagure de miere (și otravă) spre liniștea și neliniștea spiritului nostru care hălăduiește spre coclaurile absolutului...". (Revista "Feed Back", iulie, 2008) Ioan MOLDOVAN Literatura română, în întregul ei, este puțin cunoscută de europeni, lucru pentru care îi compătimesc sincer... Dragă Ioan Moldovan, de ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
circumstanță cititorului? Te rog să faci portretul robot al cititorului tău de poezie. Cum ar arăta? Prin activitatea sa de purificare a Cuvântului Poetul, scriitorul în general, este astăzi un ins "decepționant". "Rău". O "buruiană" care invadează straturile pline de "miere și lapte". Un ins care "tulbură apele" spiritului public compromițând dramatic "succesurile". Până și tăcerea/ tăcerile lui sunt interpretate. "Terra nova" nu-i, astfel, decât un prizărit, vag și necăjit teritoriu de al cărui "gard" se apropie orișicine și face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost în paradis, e urma concretă a ceea ce îl recomandă ca izgonit din paradis. Bine, noi suntem izgoniții din generația a șaptezecea, însă cei care au fost mai aproape ca timp, au amintiri mai bine conturate, au supt lapte cu miere fără amelioratori, de la surse paradiziace. Ei sunt marii artiști de geniu cu opera cărora ne hrănim ca să ne putem aduce și noi aminte câte ceva, scociorând gena cu pana. Știi cum e arta? E ca și cum ai visa că ești într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
persoană citește dintr-o carte rugăciuni. Când ea a terminat toată lumea se ridică și mulțumește În cor lui Dumnezeu pentru toate. Apoi toți se odihnesc o oră și reiau lucrul fiecare. Mâncarea este foarte bună și multă. Cu adevărat curge miere și lapte. Curățenie mare peste tot. Multă ordine. Tot personalul e drăguț și iubitor de străini. Toți sunt prietenoși și darnici. Au un cimitir frumos ordonat și Îngrijit. În curte au și câțiva păuni. Sunt frumoși și mândri de penele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-l vezi... Ș-am mai luat și bătaie! [râde] ...Da’, numai că am mers pe gratis că aveam permis. După ce am trecut la Construcții de mașini, ne-au luat permisele. Deci, aveam permise libere pe tren... Sigur, că umblam cu mierea pe degete, să nu ne lingem ? Făceam locomotive, duceam trenurile ș-atunci ne dădea permis... Da. I. M.: - Cum vă petreceați concediile ? Ș. B.: - ...am ajuns la concediu, eu până îmi luam un concediu, trecea păru' prin căciulă. Tot la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
domnești, efectuarea de transporturi etc. Deoarece hotarul cuprindea și pășuni, fânețe, țarini și prisăci, se poate afirma că Hușii medievali aveau un pronunțat caracter agricol, asemeni celorlalte târguri ale țării. Comerțul ocupa un loc însemnat în activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud până la Veneția -, brânză și unt, seu și lână, carne afumată și pește. Era din belșug la Huși pastramă de berbecuți, de vacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase, hameiul etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
necesare pentru "satisfacerea pieței", la aceasta adă-ugându-se și "solicitările" pentru export, în primul rând în Spania! Un ordin emanat de la regele Carlos al V-lea la 1539 enumera produsele rezultate din procesarea trestiei de zahăr zahăr alb, zahăr rafinat, spume, miere, melasă. Acest ultim subprodus, fermentat și distilat, este materia primă pentru producerea romului. Am menționat că predecesorii acestuia, în ordine cronologică, rezultați tot din procesarea trestiei de zahăr au fost secole de-a rândul în Cuba "guarapo" și ulterior "aguardiente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
palidă a sevrajului. Așadar, tipul ăsta umblă prin locurile În care Își practica odată Îndeletnicirea lui Învechită și de neînchipuit. Însă e impasibil. Ochii-i sînt negri și au calmul nepătruns al unei insecte. Arată ca și cum s-ar hrăni cu miere și siropuri levantine, pe care le suge printr-un fel de trompă. Care e Îndeletnicirea lui pierdută? Cu certitudine e ceva din clasa de jos și are legătură cu morții, deși nu e Îmbălsămător. Poate că depozitează ceva În trupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
în care îți închizi speranțele. * Pui ștampila și visezi, dar nu știi pe ce votezi. * Multe-ai vrea să înțelegi, dar nu știi pe cine-alegi. * Capul ce se pleacă nu poate vedea soarele. * Vorba dulce nu e întotdeauna unsă cu miere. * Albul zăpezii topite e o apă cu impurități. * Sacul spart nu dovedește că a fost vreodată plin. * Dinții tari preferă bucatele moi. * Băutură multă - sănătate puțină. * Numai acele oprite pot arăta ora exactă. * Ceasul bun pentru tine poate fi rău
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
se obține prin echilibrul dintre gândire și simțire. * De când cu Internetul, prin biblioteci nu mai intră nici șoarecii. * Ca să ai liniște, n-o tulbura pe-a altora. * Unii intră prin magazine doar ca să învețe englezește. * Mințile sclipitoare luminează și noaptea. * Mierea se consumă ușor, dar se obține greu. * Nu mi s-au vindecat nici până azi obrajii de sărutul lui Iuda. * Ca să treci apa, nu te înfrăți cu dracul; construiește un pod. Lucrurile bune se strică ușor; cele rele se fac
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
tragi de-a surda, mai bine tragi cu durda. * Unii se joacă de-a Baba oarba fără să se lege la ochi. * Nu toate caprele fac iezi; unele fac lemne. * Nu toate broaștele orăcăie; unele scârțâie. * Nu toate muștele fac miere, dar toate o mănâncă. * Hoțul nedovedit nu e hoț cinstit. * Prezumția de nevinovăție e o presupunere, nu o certitudine. * La pomul lăudat nu te duci cu sacul mare; dar nici cu el spart. * Degeaba sari cu parașuta, dacă nu știi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
celălalt. * Pentru visători, cerul e întotdeauna senin. * A gândi repede nu înseamnă a fi și profund. * Pentru îndrăgostiți, despărțirile sunt ca și sfârșitul lumii. * Ceasul rău nu arată ora exactă. * Nu toate sunetele sunt muzicale. * Vorbele mieroase sunt unse cu miere prefăcută. * Capetele pătrate gândesc în colțuri. * Nici un detergent nu curăță petele de pe conștiință. * Tăcerea e uneori salvatoare; cuvintele sunt uneori fatale. * Unii sceptici sunt mai încrezători decât optimiștii. Starea meditativă nu trebuie confundată cu lenea, dar nici lenea cu meditația
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
a înverzit, Rândunica cea voioasa La noi iarăși a sosit. R. Cântă cucu-n dumbrăvioara Pe copacul înflorit, Salutare, primăvara, Timp frumos, bine-ai venit! 2. Turturelele se-ngana, Mii de fluturi vezi zburând Și pe harnica albina Din flori miere adunând. PROIECT DIDACTIC GRĂDINIȚĂ CU P.P.NR.3 ROMÂN GRUPA:MICĂ A EDUCATOARE: CĂRUNTU NICULINA ACTIVITATE INTEGRATĂ (DS + ĂLA 2 ) DOMENIUL DE CUNOAȘTERE: LIMBA ȘI COMUNICARE (DLC) ,DOMENIUL PSIHO MOTRIC (DPM) CATEGORIA DE ACTIVITATE: EDUCAREA LIMBAJULUIActivitati liber alese(ALA2) TIPUL ACTIVITĂȚII
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
la trei case mai încolo, intervenție care l-a făcut pe Arghezi să ricaneze: „Da, e vecinul nostru, cum să nu, dar ce mă leagă acum de el este numai trotuarul.“ Oare aceste iuți revărsări de venin verbal (nepreschimbat în miere), la care am asistat în acea oră petrecută la Arghezi, îl defineau ca om rău? Era rău Arghezi cu oricine îi ieșea în cale, cum s-a tot spus, cu oricine în afară, bineînțeles, de familia sa mult iubită? Se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și Shota Tevzadze sosesc vineri cu avionul. Gabriel Bujor, Cristi Ghiță, Ștefan Grigoraș și Alexandru Tărâță sunt convocați la naționala de tineret, în timp ce proaspătul căsătorit Laurențiu Dinescu a fost învoit până sâmbătă, pentru a se bucura de o săptămână “de miere”. De asemenea, internaționalul de tineret Ionuț Ramba se află în perioada de recuperare în urma unei intervenții chirurgicale la ligamente. La prima întâlnire, s-a făcut doar o mișcare ușoară, handbaliștii urmând să intre cu adevărat în focul pregătirilor de luni
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
lungi bătrânești ce-i gâdileau la inimă, și așa o duceau într-o petrecere până-n iarnă de la moșie la moșie, de vuiau satele și pădurile de cheful boieresc. Erau primitive, barbare, dacă vreți acele vremi, pe când pentru câțiva stupi de miere se cumpăra o moșie, pe când fiecare își făcea numai atâta semănătură cât îi trebuia pentru casă, iar restul pământului era acoperit cu turme de vite și herghelii de cai, pe când icosarii 24 și galbenii serveau pentru a umplea cobzele lăutarilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu-ntristare de-am văzut Cum pe brazda răsturnată dragi tovarăși au căzut Dintre chiar fruntașii noștri, chipuri ce ne amintesc Munca din copilărie și amorul cel frățesc. Și rărită a fost ceata vrednicilor lucrători Ce adună-n stup de miere hrana suptă de pe flori. .............................................................................. Apoi iarăși, altă dată, am văzut, și mai mâhniți, Drepți tovarăși de ai noștri, cum la dușmani pribegiți, Pusu-s-au în văzul lumii să ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am avut ce face; obrazul subțire se ține cu cheltuială. Trei zile am stat în Geneva unde ne-am împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în luna de miere. Cu dânșii ne-am întovărășit să facem o excursiune până la Chamonix. Prezența unei femei, când e tânără și frumușică, însuflețește o societate de escursioniști și o predispune la veselie. Așadar, plini de entuziasm pentru călătoria ce proiectasem, ne-am ambarcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cât despre lăptării și brânzeturi, n-avem ce zice! Tinerii căsătoriți, mai ales, deprinși, se vede, cu laptele cel stricat din Paris, nu încetau de a face ditirambe entuziaste în lauda cafelelor cu lapte întovărășite de caimac, unt proaspăt și miere, de care nu se mai puteau sătura. Mâncau mititeii ca niște fericiți, uitându-se în ochi unul altuia, de ne făceau și pe noi geloși de apetitul cum și de dragostele lor. Șvițera era pe atunci o țară unde ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]