6,868 matches
-
résistence en Roumanie, Paris, 1960; Românește, Paris, 1964; ed. București, 1991; Pitești, Madrid, 1981; ed. (Fenomenul Pitești), București, 1990; ed. (Pitești: laboratoire concentrationnaire), tr. Alain Paruit, pref. François Furet, Paris, 1996; Subiect și predicat, București, 1993; Dimpotrivă, București, 1994; Semnul mirării, București, 1995; Trecut-au anii..., București, 2000; Poeme de exil, București, 2001. Repere bibliografice: Octavian Paler, „Am trăit bolnav de absență” (interviu cu Virgil Ierunca), RL, 1990, 6; Florin Manolescu, O utopie a diavolului, LCF, 1990, 16; Gheorghe Grigurcu, Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
publicării în (1970a), (1970b) a teoremei de imposibilitate a unui paretian liberal, fiind adoptată pentru rezolvarea paradoxului Arrow<footnote A se consulta, în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969), Sen (1970a). footnote>. Fiind o soluție consacrată, nu este de mirare că a fost adoptată și pentru eliminarea paradoxului libertarian. Spre exemplu, în (1977), Aldrich nota chiar că, pentru eliminarea paradoxului libertarian, „restricționarea condiției U este cea mai promițătoare posibilitate” [Aldrich, 1977, p. 15]. Această posibilitate este promițătoare nu doar în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi le aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe ,,mirarea sistematică" a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Alcibiade parcurgeau de mai multe ori într-o viață distanța între Grecia, Asia Mică și sudul Italiei. Coloniștii traversau marea, „roind“ în cele mai neașteptate direcții. Această mobilitate geografică s-a cuplat cu una a spiritului, și nu este de mirare că limba, care este martorul cel mai fidel al experiențelor de viață ale unui popor, a înregistrat-o în toată amploarea ei. Era însă firesc ca, dată fiind semnificația pe care o avea marea în viața poporului grec, scenariul lingvistic
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care explică deopotrivă identitatea lucrurilor și existența oricărui univers cosmotic în general. Am văzut că, în principal, peras semnifică limita neutră de tip fizic. Ca limită a corpurilor în general, limita este un concept de identitate și nu e de mirare că, în analiza pe care o face lui peras, Heidegger arată cum abia prin prezența limitei se poate face pasul decisiv de la neființă la ființare. Un lucru începe să fie, „intră în prezență“, din clipa în care se împlinește înăuntrul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în funcție de interesele lui a avea”. Limbajul sofisticat include o critică nimicitoare a regimurilor comuniste, exemplificată codificat mai ales cu situații caracteristice dictaturii ceaușiste. Critica implică și identificarea emblematică a tiranului dâmbovițean cu sinistrul conchistador Lope de Aguirre. Nu e de mirare că, scrisă, potrivit specificării auctoriale, în 1988, cartea nu a putut să apară decât în 1990. Principiul de ordin social pe care ea îl propune este „dialogul generalizat”, pe picior de perfectă egalitate și într-un respect reciproc deplin între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
cu cele ale lui Macaulay sau cu cele din Manifest Destiny. Slavofilul V. Soloviev spunea că: "Istoria este un martor; atunci cînd istoria depune mărturie, depoziția ei este decisivă în cazul unui litigiu între națiuni". Iorga comenta: Nu este de mirare faptul că există oameni care încearcă să-l corupă pe un martor atît de important." Un alt expert în istoria "pămîntului nimănui", Robert Lee Wolff, observa că "în Balcani, datele medievale acumulate de savanți sînt adesea considerate ca surse de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Botoșani, pe vremea cînd se năștea Iorga, evreii constituiau aproape jumătate din populație, iar numărul lor era în continuă creștere. Mai erau greci, armeni, țigani, tătari, rusoucraineni și cîțiva polonezi, nemți, ba chiar și lipoveni 39. Nu este deci de mirare că celălalt mare fiu al Botoșanilor, Mihai Eminescu, marele poet națioal, exclama: "De la Nistru pîn' la Tisa Tot românul plînsu-mi-s-a Că nu mai poate răzbate De-atîta străinătate". Este oare un accident faptul că doi mari români, Iorga și Eminescu (naționalismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
organic și faptul că pașoptiștii au clădit instituții și o politică culturală de tip occidental pe temeliile unui barbarism semioriental. După părerea lui, toată această improvizație nu avea legătură nici cu trecutul, nici cu prezentul României. Nu era deci de mirare că era un eșec! Improvizațiile acestea au dus la "pretenții neîntemeiate", la "un trup lipsit de suflet", la "iluzii false", implicînd doar clasele superioare într-un mod lipsit de sens. Pentru că " Există o singură realitate în România: țăranul. Sudoarea și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceea, Iorga a avut cîteva contacte cu mișcarea populistă larg răspîndită în România, considerată echivalentă cu aceea a narodnicilor ruși Poporanismul. Ca să-i găsim originea (ca în atîtea alte cazuri în România), trebuie să privim peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție împotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru țărănimii. Mulți intelectuali est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era binecunoscut, articolul său a stîrnit vîlvă, catapultîndu-l pe scena principală a controversei intelectuale și politice. (Academicienii au reacționat jalnic, refuzînd să-i acorde premii și făcîndu-i greutăți ca să devină membru corespondent al Academiei lor)130. Nici nu era de mirare, Iorga atacînd înstrăinarea elitei, lipsa ei de interes față de literatura și cultura română, cosmopolitismul și cultura pseudofranceză. Avea multe de spus despre starea coruptă a vieții intelectuale românești și despre dominarea acesteia de către regimul politic liberal. Mai mult, deplîngea calitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Care erau șansele guvernului Vaida? Ce șanse avea democrația? Anii aceștia (pînă în iarna lui 1921) au fost întunecați de permanente tulburări organizate de forțele de stînga. A existat chiar și o redresare socialistă de scurtă durată. Nu este de mirare că Palatul și camarila erau îngrozite; mai ales de doi membri cheie ai guvernului Vaida și de Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Cea mai contestată persoană la Palat era ministrul de interne (un minister-cheie în orice situație revoluționară), dr. N. Lupu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Indépendance Roumaine" (ziarul liberalilor) pur și simplu îi iubește"29. Naționalismul are două fețe: dacă în naționalismul lui Iorga s-a impus conservatorismul tradițional, aceasta s-a datorat unor motive personale: lumea de vis a sămănătorismului său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sine a generației mai vîrstnice care îi exacerba și mai mult pe "Noii naționaliști". Dar nu trebuie să-l judecăm pe Iorga sau pe contemporanii lui; perioada interbelică a fost cea mai fericită perioadă din istoria României. Nu este de mirare că Iorga sau contemporanii săi au fost "înșelați de ea". Tragedia a fost că el, ca și mulți alți intelectuali din vechea generație, era depășit de problemele, aspirațiile și idealurile majorității studenților. Chiar dacă istoria i-a confirmat suspiciunile și îndoielile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și imaginare, erau mai accesibile. Iar mai mult de jumătate dintre țărani erau analfabeți. În ceea ce privește participarea lui Iorga la viața politică în timpul regimului liberal, el însuși se considera "un om mort" din punct de vedere politic. Nici nu este de mirare. El lua în considerație încă din 1928 orice cooptare într-un guvern național cu condiția ca acesta să corespundă următoarelor cerințe: cît mai puțin egotism, să fie format din oameni cu experiență și înțelepți, calificați pentru posturile pe care le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o lume sămănătoristă. Mult mai important este faptul că Argetoianu, ca ministru de interne și de finanțe, știa totul despre putere. El știa ce înseamnă puterea, cum să o obțină și cum să abuzeze de ea. Nu este deci de mirare că Prințul Carol l-a remarcat de la bun început. Carol a călătorit în Italia ca să se familiarizeze cu activitățile fascismului cu ajutorul lui Argetoianu 45. Argetoianu i-a sugerat de la bun început lui Carol să instituie o dictatură totalitaristă, "mult înainte de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rasismul lui Hitler. În viziunea lor alb-negru, membrii Legiunii proslăveau națiunea română și istoria ei bimilenară. Karl Marx prefigurase o societate în afara națiunii, Albert Einstein pulverizase timpul, iar Sigmund Freud disculpase păcatul apelînd la subconștient, așa încît nu este de mirare că aceștia îi obsedau pe cei de felul lui Codreanu sau Moța! Evreii trebuiau deci să devină răul absolut. Li se atribuiau calități satanice de către românii antisemiți care îi considerau drept o piedică în calea spre lumea visată de ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
constituia însăși esența lui Codreanu. Ca și respingerea politicii șahului de către fundamentaliștii islamici iranieni bazată pe o incapacitate similară de a adapta instituțiile occidentale). Legiunea considera valorile occidentale din România drept nimic altceva decît un viol cultural. Nu este de mirare că Iorga a făcut declarații violente împotriva "Mioritismului și Sofianismului ocult" și a misticismului ortodox al Legiunii! Iorga era romantic, dar în nici un caz un mistic abstract. Națiunea lui era o "ființă imensă" tangibilă și rațională. "Omul sămănătorist al lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Prin 1936, atît Iorga cît și o mare parte a României se aflau într-o accentuată confuzie politică. Democrația occidentală devenise irelevantă. Așa cum vedea lucrurile istoricul Iorga, democrația din România nu era produsul unei evoluții "organice". Așa că nu era de mirare faptul că nu funcționa! În această confuzie tot mai mare, Iorga a cerut încă din 1933 instituirea unui "regim creativ". El explica limpede că nu-i pasă dacă acest regim creativ era bazat pe o singură persoană sau pe Parlament
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dobîndirea statutului de istoric. Între Iorga și Giurescu exista și o chestiune personală legată de familia celui dintîi. Poate că acest lucru explică mai bine decît orice înverșunarea controversei. Dat fiind tot ce știm despre Iorga, nu este deloc de mirare că oricine îndrăznea să nu fie de acord cu el în privința interpretării istoriei românilor, temelia naționalismului său cultural, intra inevitabil în conflict cu ego-ul și vanitatea lui. Iorga nu avea deloc un caracter conciliant. Nu putea lăsa fără răspuns o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este ucis sau sfîrșește în închisoare". Păcat de el și de România, pe care acest tineret "o iubește, dar nu știe cum să iubească". Chiar dacă tinerilor nu le place", adăuga Iorga, "guvernul va urma o politică străină". Nu este de mirare că Iorga trăgea concluzia că "a deveni nepopular devine uneori o datorie"13. Toate aceste admonestări nu constituiau decît un corolar al poziției adoptate de Iorga împotriva Legiunii, care, în decursul anului 1937, exercita o influență puternică asupra tineretului din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din rîndul acestora l-au întîmpinat pe Hitler în spațiul imens de la "Hofburg" cu un tunet de "Sieg-Heil!" Ce devenise Viena în zilele acelea, Viena, care fusese atîta vreme sediul puterii și centrul cultural al Europei Centrale! Nu este de mirare că "gloatele vulgare" îl prețuiau pe Hitler! El era opera lor, nu a Vienei cosmopolite, ci a celeilalte, a dormitorului din Meldeman Strasse. Furnicarul anonim al unui mare oraș al secolului al XX-lea, dominat de frustrările micii burghezii. Frustrările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afirma. Dacă au la dispoziție resurse bogate, oamenii pot să progreseze și să se afirme prin tehnologie; dacă nu, ei au nevoie de cineva care să-i conducă. Dar "dacă un popor este permanent stigmatizat ca fiind inferior, e de mirare faptul că eșuează?"102. Apoi, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda. Odată cu acest lucru, a fost adusă pe tapet o dilemă care constituie o obsesie pentru orice națiune mică. "Ar trebui să acționeze ca Hacha sau ca Mannerheim!"103. Iorga stabilise
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
credea într-un naționalism lipsit de orice conținut moral, într-o viziune a Poloniei care transcendea lumea materială. El nu credea în rău sau în bine în relațiile cu alte națiuni, ci doar în forță și slăbiciune. Nu este de mirare că Biserica Catolică era îngrijorată. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul "Solidarității", A. Michnik, deși îl condamnă pe Dmowski ca șovin, obscurantist și xenofob, îi recunoaște totuși "realismul extrem". Pentru strălucitul istoric și intelectual polonez A. Walicki
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
contact nevrozant cu statele modernizate. După aceea, România a fost pusă (ca și alte societăți tradiționale) în fața obișnuitei opțiuni neplăcute: să refuze schimbarea și să fie distrusă sau să se schimbe, transformîndu-și (distrugîndu-și) propriul mod de viață. Nu este de mirare că unii patrioți și intelectuali voiau să fie selectivi și precauți! Iorga nu greșea în privința forței naționalismului, numai că el nu era un veritabil politician, urmîndu-și cu rigiditate visul, lipsa lui de flexibilitate semănînd cu deviza lui De Gaulle: În ciuda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]