KorAP: Find »[drukola/base=mirosi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...272 273 274 ...321 >

8,023 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare are la bază studiile tipologice realizate asupra modului de lexicalizare a percepțiilor în diferite limbi. Relevante în acest

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare are la bază studiile tipologice realizate asupra modului de lexicalizare a percepțiilor în diferite limbi. Relevante în acest sens sunt contribuțiile lui Viberg (1983

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare are la bază studiile tipologice realizate asupra modului de lexicalizare a percepțiilor în diferite limbi. Relevante în acest sens sunt contribuțiile lui Viberg (1983, 2001), care interpretează date din 53 de limbi, cărora

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
neacoperite". Ipoteza se verifică și în română pentru percepția vizuală, al cărei membru prototipic este a vedea. Atunci când selectează un complement realizat propozițional, a vedea desemnează și alte percepții decât percepția vizuală. Contextual, verbul poate suplini predicații de tipul a mirosi, în (41), a auzi, în (42), a simți gustul, în (43), a simți (alt stimul de natură fizică), în (44), dezvoltând un sens mai general, hiperonimic -"a observa": (41) Vezi ce bine miroase în cameră? (42) Vezi ce bine sună

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbul poate suplini predicații de tipul a mirosi, în (41), a auzi, în (42), a simți gustul, în (43), a simți (alt stimul de natură fizică), în (44), dezvoltând un sens mai general, hiperonimic -"a observa": (41) Vezi ce bine miroase în cameră? (42) Vezi ce bine sună melodia? (43) Vezi ce bună e mâncarea? (44) Vedeți ce frig e afară? Raportul stabilit de cercetător nu funcționează perfect în română: verbele care aparțin câmpului semantic auditiv nu dezvoltă sensuri intracategoriale, adică

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de percepție în legătură cu operațiile sintactice de pasivizare și impersonalizare. 2. Distincțiile percepție directă vs indirectă, fizică

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
3.2. A simți cu obiect direct realizat propozițional Verbul a simți poate selecta un obiect direct realizat printr-un GCompl introdus de conjuncția că109: (102) Simt că are gust de nuci și unt (www.idieta.ro). (103) Simt că miroase a ars. (104) Simt că mă doare în piept. (105) Simt că e frig. (106) Simt că tremură. În exemplele (102)-(105), cu verbe de stare în subordonată, se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea absolută este permisă și atunci când verbul se îndepărtează de sfera semantică a percepției, exprimând un proces de conformare sau de aderare la vorbele sau la sfaturile locutorului: (173) De ce nu ai ascultat Ø? * Verbul a mirosi acceptă suprimarea obiectului direct prin accesarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Emisie de miros], ca în exemplele de mai jos, în care, în poziția categoriei vide, se poate "citi" parfum/mâncare etc.: (174) Multe persoane intră și miros, dar nu cumpără nimic. (175

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
poziția obiectului direct apare un nominal care exprimă un act de vorbire: (185) Nu ascultă ("nu dă atenție") niciodată sfaturile mele. (186) I-am ascultat ("am înfăptuit") rugămintea și am sunat-o. * Când exprimă o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ascultă ("nu dă atenție") niciodată sfaturile mele. (186) I-am ascultat ("am înfăptuit") rugămintea și am sunat-o. * Când exprimă o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret]. În construcțiile de acest tip, verbul își atrage frecvent determinări locative din

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită Dintre verbele de percepție intențională, doar verbele a privi și a asculta pot selecta în poziția obiectului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită Dintre verbele de percepție intențională, doar verbele a privi și a asculta pot selecta în poziția obiectului direct o propoziție non-finită gerunzială: (197) Privesc [curgând apa

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și când nu introduc relative completive, ci relative circumstanțiale 140 (203-205): (199) Privește pe cine are în față. (200) Privește ce vrea. (201) Ascultă ce muzică vrei! (202) Ascultă pe cine vrei! vs (203) Privesc unde răsare soarele 141. (204) Miroase unde i se pare că ar putea găsi ceva de mâncare. (205) Gustă când ți se face foame! Dezambiguizarea sensurilor se poate face contextual: în exemplul (200), se poate exprima percepția auditivă (Ascultă pe cine vrei! > "Ascultă muzica cui vrei

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu un grad variabil de subiectivitate ale referenților din poziția subiectului sau a locativului: (216) Ioana arată bine./ Toyota asta arată a Skoda. (217) Muzica sună interesant./ Limba lor sună a olandeză, dar poate fi și suedeză. (218) În grădină miroase a flori de iasomie. Această relație semantică de tipul "percepție non-veridică/distorsionată" se explică prin faptul că trăsături ca imaginea/sunetul/mirosul nu au aceeași reprezentare pentru toți cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
îmi pare șocat' (220) Fotheringay sounded interesting to me. 'Fotheringay mi s-a părut că sună interesant' (221) The soup tasted funny to me. 'Pentru mine, supa avea un gust straniu' (222) Ambergris smelled awful to me. Pentru mine, chihlimbarul miroase groaznic' (223) Karnofsky's snout felt rough to me. 'Botul lui Karnofsky mi se pare dur la atingere' (apud Rogers 1974: 38) Chomsky (1965: 97) propune o analiză similară, enunțuri ca John looks sad ' Ion arată trist', John looks like

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare. Autorul consideră că structurile: (224) The meat tastes salty to me 'Carnea are gust sărat' (225) The milk smells good to me ' Laptele îmi miroase bine' (226) The batter feels lumpy to me 'Simt aluatul zgrunțuros/Aluatul mi se pare zgrunțuros' sunt derivate din enunțurile de mai jos, (227)-(229), cu verbe de percepție intențională, printr-o regulă de inversare a obiectului direct cu subiectul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție intențională, printr-o regulă de inversare a obiectului direct cu subiectul, care în structura transformată se actualizează ca obiect indirect (echivalentă regulii de transformare Psych-Movement): (227) I taste the meat 'Gust din carne' (228) I smell the milk ' Miros laptele' (229) I feel the batter. Încerc aluatul' Rogers (1974: XIII) identifică pentru limba engleză patru categorii de verbe de percepție, inventariate în tabelul de mai jos: Cognitive-Stative Cognitive-Inchoative Active Flip hear hear listen sound see see watch look taste

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ar face parte din clasa identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză, aducând drept exemplu doar verbul sentir 'a simți', în contexte de tipul Ce dessert sent bon/sent la violette ' Acest desert miroase bine/a violete', unde complementul se realizează ca grup adjectival sau ca grup nominal. De asemenea, atrag atenția asupra contextelor cu grup adjectival, posibile doar atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert goûte la fraise ' Acest desert are gust de căpșuni'. Miller și Lawrey precizează că apariția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]