6,993 matches
-
înflorire era această nouă stare de lucruri-, au fost mulțumite, n-au criticat nimic, nici rezultatele politice, nici pe cele economice ale introducerii formelor europene. Clasele însă care au suferit economicește pe urma acestei noi stări de lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii, ca și procesul de ruinare a răzeșilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
doresc proletariatul agricol, atunci în numele căror interese se ridică socialiștii? În numele căror clase fac procesul societății românești de pe vremea lor? Socialiștii se ridică împotriva acelorași "roși" ai lui Eminescu, cărora ei le zic "burghezi". Și, ca și Eminescu, ei deplâng mizeria țărănimii și nimicirea meseriașilor, și în numele acestor clase se ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea netemeinică a întocmirii burgheze capitaliste ă introducerea formelor noi de către roși, ar zice Eminescu î, și-a luat totodată sarcina
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1 Ibidem, p. 439-440. 2 "Revista socială", p. 428. încît: "producătorii mor de foame, în timp ce hrana lor se trimite peste nouă țări și nouă mări cu drumurile de fier făcute pe seama poporului". Și zugrăvind această mizerie a țărănimii, pricinuită de formele noi, socialiștii, ca și Eminescu, constată că sub vechii boieri, înainte de formele noi, țăranii stăteau mai bine1. Aceeași burghezime aduce nu numai sărăcirea țărănimii, ci și distrugerea industriei mici, a vechii industrii casnice țărănești, ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în tinerimea îndurerată de mizeriile claselor vechi, care a îmbrățișat "socialismul"2. Din acestea se va înțelege apoi și alt fapt: acela că Eminescu a fost considerat, acum vreo treizeci de ani, de către speța lui Cuconu Leonida și Farfuride, ca un socialist. Chiar pentru acei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca dl P. Carp), nici din cea a mandarinatului profesiunilor liberale (ca dl Maiorescu). Dar avem o dovadă, indirectă, ce e drept, chiar în opera sa literară, că marele nostru satiric face parte din categoria Eminescu, dintre intelectualii îndurerați de mizeria claselor de jos și în special a țărănimii. Cariera literară a lui Caragiale se împarte în trei perioade: întîia e a comediilor, în care atacă liberalismul; a doua, de care încă n-am vorbit, e a Năpastei, a Făcliei de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o cruzime care nu exclude un scepticism fundamental. Omul vigilent al Cetății este un Don Quijote într-o lume (lumea Estului) în care utopiile și nostalgiile sunt impure. Sămânța iubirii cade pe un sol îmbibat de ură și, în genere, de mizerie morală. Moralistul nu mai crede în soluții, se mulțumește să pună doar întrebări. Autorul este din ce în ce mai solitar și din ce în ce mai puțin solidar cu timpul său, un Don Quijote care nu mai crede în iluzii, dar continuă să se bată cu morile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Rugăciunea este întoarsă când bunătatea lui Dumnezeu seamănă cu lama de pumnal (Rugă). Din perspectiva imposibilei comunicări cu divinul, aproape și de fascinația cu care artiștii expresioniști au insistat asupra decăderii omului, în poezia lui, viii ca și morții, în mizeria lor banală până la stupoare, nu sunt vrednici nici de milă (Drumul cel din urmă). Oscilând între a lua în răspăr totul, prin pirueta ironic-sarcastică, și accentul grav al metaforelor cangrenei și agoniei, poetul cultivă cu voluptate incongruența (Amiază de april
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
intrate deja în sfera de influență a Moscovei și chiar pentru Uniunea Sovietică însăși (Harkness: 1974, 36). Generalul și secretarul de stat George Marshall afirma: "Nu luptăm contra nici unei țări, contra nici unei doctrine, singurii noștri dușmani se numesc foamea și mizeria. Guvernele, partidele politice și guvernele care încearcă să perpetueze mizeria pentru a o exploata în scopuri politice sau de altă natură se vor lovi de opoziția Statelor Unite" (Marshall în Fontain: 1992, 97-98). Stalin a respins planul prin vocea comisarului poporului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru Uniunea Sovietică însăși (Harkness: 1974, 36). Generalul și secretarul de stat George Marshall afirma: "Nu luptăm contra nici unei țări, contra nici unei doctrine, singurii noștri dușmani se numesc foamea și mizeria. Guvernele, partidele politice și guvernele care încearcă să perpetueze mizeria pentru a o exploata în scopuri politice sau de altă natură se vor lovi de opoziția Statelor Unite" (Marshall în Fontain: 1992, 97-98). Stalin a respins planul prin vocea comisarului poporului pentru afaceri externe Viaceslav Molotov, catalogându-l drept "imperialism al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să scoată din activitate pe comandantul de miliție. Trebuia să facem zeci și zeci de intervenții pe la tov. Moghioroș, prin secțiile Comitetului Central, pentru ca acesta să fie îndepărtat deoarece a fost chiabur, tatăl său a avut moșie, el a făcut mizerie cetățenilor de acolo. Noi am sesiza, însă pur și simplu s-a pus problema cu multă neîncredere. Tovarășii de la Ministerul Securității au spus că ce are tov. Patilineț de vrea să-l îndepărteze pe acest comandant de miliție. El trebuie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de �Rom�nia Liber? �, dar via? a nu era nici liber? , nici u? oar? acolo. Datorit? cooper? rîi rom�nilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminat?. Boierii rom�ni, foarte activi, au f? cut tot posibilul ca mizeria ?? ranului s? fie total?. Mul? i dintre ace? tia nu erau rom�ni. Gra? ie domniilor fanariote, g? sim greci printre ei, a? a cum demonstreaz? numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea s? �n? eleag? filosofia lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de loc mediul s? tesc. Atunci c�nd statul modern pseudooccidental a fost grefat pe baze orientale, ?? rănii au fost cei buni de plat?. Pe la 1900, impozitele erau mai mult dec�ț de dou? ori mai mari: Constantin Dobrogeanu? Gherea numea mizeria lor Neoiob? gie. Sergentul care f? cea recrut? ri �? i f? cea apari? ia �n pragul colibelor ?? rănilor ? i le lua copiii �n nouă armat?. Dincolo de toate acestea se aflau intangibilele interese str? ine ascunse. Produc? ia de petrol a �nceput
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ruseasc?. Iorga se referea adesea la aceste grani? e folosind cuvintele �nenorocitele, sf�? iatele ? i �ns�ngeratele noastre grani? e�38. Ț�n? rul Iorga de? inea probe ale problemelor cumplite care �mp? v?rău societatea din satele din jurul Boto? anilor. Mizeria ? i brutalitatea ?? rănilor ? i abuzurile mo? ierilor au avut un impact profund asupra con? tiin? ei sale. Că ? i frumuse? ea pe cale de dispari? ie a rela? iilor tradi? ional-patriarhale � un vis pe care vă �ncerca s?? l refac? toat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? ceau eforturi serioase că s? atrag? proletariatul rural lipsit de p? m�nt. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe ?? răni �ntr? un �Calvar Capitalist�. Satul danez, olandez sau elve? ian constituia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a? a?numită �Rom�nie liber? � l? să mult de dorit. Populă? ia �Rom�niei libere� era alc? tuit? �ntr? o propor? ie de mult mai mult de 86�% din ?? răni. E greu s? g?sim cuvinte care s? poat? descrie mizeria vie? îi lor10, dar Congresul Partidului Socialist Rom�n ne poate oferi o oarecare idee �n acest sens. La acest al cincilea Congres (�n prim? vară lui 1898), Dobrogeanu? Gherea consideră drept insuportabil? mizeria ?? rănilor. �??rănii s�nt at�ț de dispera? i �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
greu s? g?sim cuvinte care s? poat? descrie mizeria vie? îi lor10, dar Congresul Partidului Socialist Rom�n ne poate oferi o oarecare idee �n acest sens. La acest al cincilea Congres (�n prim? vară lui 1898), Dobrogeanu? Gherea consideră drept insuportabil? mizeria ?? rănilor. �??rănii s�nt at�ț de dispera? i �nc�ț s�nt gata s?? l urmeze pe orice nebun�. A explicat �ns? c? Partidul Socialist va �nsemna ceva (�n Rom�nia) numai dac? �i punea pe ?? răni pe acela? i plan cu muncitorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cerca s? fac? din Bucure? ți un Paris al Orientului; puteai fi martor la orice manifestare a corup? iei, �ntruc�ț elită �nc? lca orice lege moral? scris? ? i nescris?. Cum ar? ta economia? �n afar? de mo? iile �ntinse ? i de mizeria ?? r? nimii, interesele str? ine furnizau guvernului �mprumuturi de care acesta avea nevoie urgent? 15. Pe plan intern, capitalul Rom�niei era reprezentat de bancă lui Maurice ? i Aristide Blank; dar institu? ia lor bancar? sem? na mai mult cu tarabele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nevoie de o burghezie �n stil occidental, dar constituia �nc? o societate cu dou? clase. S?a recurs la un surogat reprezentat de o parte a populă? iei evreie? ți � (numai o parte, pentru c? majoritatea cov�r? itoare a evreilor tr? iau �n mizerie). Evreii ace? tia care �ndeplineau func? ia de burghezie apar? ineau secolului al XX-lea: ei erau oameni de meserie, comercian? i ? i misi? i �n domeniul arend? rîi p? m�ntului. Din nefericire, rom�nii nu erau interesa? i dec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iarn? 1916? 1917 a c? zut că un blestem asupra satelor Moldovei, izol�nd chiar ? i �n Ia? i, familie de familie, partidele adverse unele de altele ? i mediul rural de oră? e. Sub p? tură de z? pad? colc? iau mizeria, dezn? dejdea, z? d?rnicia ? i o devastatoare epidemie de tifos. Situa? ia era dramatic?: un milion ? i jum? țațe de refugia? i, un milion de soldă? i ru? i; penurie de alimente ? i locuin? e, lips? de combustibil ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? r? i � ? i c�nd nu avea Iorga �n preg? țîre o carte nou?? �, urm? rînd dezbaterile doar cu o jum? țațe de ureche, gata oric�nd s??? i foloseasc? limba ascu? it?. Opozi? ia promitea mereu s? �cur?? e mizeria�, dar f? cea exact pe dos. Organiza �ntruniri publice la Bucure? ți, apoi participan? îi m? r?? luiau �n ordine p�n? la Palatul regal că s? c�nte Tr? iasc? Regele (imnul regal) ? i s? strige de c�teva ori �Jos guvernul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Versailles. Dar care era reac? ia oamenilor la aceast? democra? ie? Marea majoritate nu a �n? eles niciodat? ce �nseamn? democra? ia ? i cu at�ț mai pu? în implică? iile industrializ? rîi for? ațe. �n? elegeau c? nu ajunseser? la cap? tul mizeriei, c? nu era vorba despre nici o epoc? de aur ? i c? �sistemul� implică �n continuare aceea? i mizerie. �n primii ani de dup? r? zboi, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea �n democra? ie. Iorga credea ? i el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce �nseamn? democra? ia ? i cu at�ț mai pu? în implică? iile industrializ? rîi for? ațe. �n? elegeau c? nu ajunseser? la cap? tul mizeriei, c? nu era vorba despre nici o epoc? de aur ? i c? �sistemul� implică �n continuare aceea? i mizerie. �n primii ani de dup? r? zboi, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea �n democra? ie. Iorga credea ? i el �n democra? ie. Le? a scris rom�nilor din America c? era de datoria tuturor rom�nilor de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
motivele principale ale radicaliz? rîi lor. Iorga a condamnat radicalismul studen? esc (pe care �l eticheta drept �anarhie�), dar �? i amintea c�te suferin? e �ndurase ca student bursier. Descria acum �n culori vii condi? iile din dormitoarele studen? e?ți, lascivitatea, mizeria ? i calitatea hranei sub orice critic? 104. Dispropor? ia dintre studen? îi rom�ni ? i evrei (chiar ? i �n liceele mai bune) era frapant?. Iat? statisticile prezentate de Corneliu Zelea Codreanu, viitorul C? pitan al G? rzii de Fier (le folosim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la Bucure? ți ? i din toat? Rom�nia. Nici m? car afec? iunea să fă?? de s? m?n? torism nu? l putea opri. Oricine a tr? it �n partea aceasta a lumii �l poate �n? elege. Pentru cel care locuie? te permanent acolo, mizeria nu constituie un factor deranjant; dar, �ntorc�ndu? se din Occident, lipsa standardelor sanitare normale devenea iritant?. Iorga men? iona c? mare? alul Lyautey, c? ruia �i pl? cea Rom�nia, i? a spus c? rom�nii s�nt �murdări�188
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]