8,110 matches
-
și a izolării de ceilalți. Funcționarea societății și a economiei necesită un aparat birocratic care duce la depersonalizarea individului, aparat în fața căruia chiar și statul este neputincios. Consecințele negative ale dorinței de autodesăvârșire a individului determină fie acceptarea sau criticarea modernității în întregul ei, fie acceptarea ei parțială, considerând că avantajele pe care le aduce implică și riscuri inevitabile pe care trebuie să învățăm să le gestionăm. Taylor consideră că aceste consecințe negative nu sunt determinate de nevoia/dorința individului de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
această luptă. De fapt, libertatea, principalul câștig al acestei perioade, implică faptul că întotdeauna poți alege greșit, cea mai bună dintre stări este o luptă continuă. Individualismul exagerat, domnia rațiunii instrumentale, atomizarea societății și supunerea individului față de statul-leviatan sunt riscurile modernității noastre și nicio metodă nu ne ferește de ele, doar conștientizarea că sunt un drum periculos, chiar dacă ademenitor ajută la evitarea lor. Pentru incompatibilitatea dintre nevoia de afirmare a individului și exigențele de coeziune ale societății nu avem altă soluție
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 1998. , A crede că mai credem, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 2005. și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, traducere de Cristian Cercel, Editura Curtea Veche, București 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. Zenit, "Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe", http://www.zenit.org/ es/articles/los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. )Utopia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
economice. Liberalismul politic este sfârșitul filosofiei politice: din ce în ce mai multe țări adoptă acest model, iar ideologiile concurente sunt în cădere liberă. În același timp, există o tendință generală de omogenizare a societăților contemporane după modelul economiei capitaliste. Aceasta pentru că însăși logica modernității leagă puterea statelor de știință și tehnologie, iar acestea la rândul lor nu pot deveni performante decât în cadrul unei economii de tip capitalist. Fukuyama nu confundă liberalismul economic cu liberalismul politic, cu toate că tendința generală este convergența dintre acestea două. Ceea ce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru că ea presupune înțelegerea mecanismului de formare a adeziunii. Și anume, un dat fundamental al societății moderne este nemulțumirea față de ordinea existentă nu numai din pricina lipsei binelui, ci și din pricina lipsei de sens. Nu este deloc întâmplător faptul că, în modernitate, absența sensului a fost exprimată în special de ideologiile egalitariste, pentru că sensul nu poate exista fără diferență. Comunitățile tradiționale care erau odinioară sursă de sens erau comunități în diferență, fiecare având propriul ei etos; în schimb, modernitatea este o "eră
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
faptul că, în modernitate, absența sensului a fost exprimată în special de ideologiile egalitariste, pentru că sensul nu poate exista fără diferență. Comunitățile tradiționale care erau odinioară sursă de sens erau comunități în diferență, fiecare având propriul ei etos; în schimb, modernitatea este o "eră a maselor". Așa cum a arătat René Guénon, "când ne aflăm în prezența unei idei cum e cea de egalitate sau cea de progres sau toate celelalte dogme laice acceptate orbește de aproape toți contemporanii, ne este, firește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 148. 4 Walter Benjamin, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca , 2002, p. 195. 5 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000, p. 32. 6 Jacques Derrida, Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, traducere de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma, Polirom, Iași, 1999
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
persoanei. Perspective ortodoxe, de Dominique Beaufils et al., Editura Bizantină, București, 2006, pp. 249-270. 1 Aceasta se întâmplă în lumea occidentală, în "spațiul cultural european", cu o expresie folosită de Constantin Noica în Modelul cultural european, singura cultură în care modernitatea s-a depășit pe sine înspre postmodernitate, hipermodernitate, modernitate târzie sau reflexivă. 2 Vezi Immanuel Kant, Manifestul iluminist, traducere de Daniel Mazilu, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. 3 Aici nu este vorba despre schimbarea apartenenței sexuale a celor care reclamă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Bizantină, București, 2006, pp. 249-270. 1 Aceasta se întâmplă în lumea occidentală, în "spațiul cultural european", cu o expresie folosită de Constantin Noica în Modelul cultural european, singura cultură în care modernitatea s-a depășit pe sine înspre postmodernitate, hipermodernitate, modernitate târzie sau reflexivă. 2 Vezi Immanuel Kant, Manifestul iluminist, traducere de Daniel Mazilu, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. 3 Aici nu este vorba despre schimbarea apartenenței sexuale a celor care reclamă o diferență între identitatea psihologică și cea fizică, ci
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
informație unei reflexivități din ce în ce mai sărace și mai superficiale. O dată intrate în logica consumului, media îl țin pe individ (doar) în actualitate, formându-i o reflexivitate schematică și limitată și anulând timpul specific al reflexivității profunde. Vezi Lazăr Vlăsceanu, Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. 21 Lipovetsky, Fericirea paradoxală, p. 129. 22 Ibidem, p. 296. 23 Daniela Sorea, "Two Particular Expressions of Neo-Paganism", în Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Series VII: Social Sciences and Law, nr. 1, 2013, pp. 29-40
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lui John Rawls... HORIA MOAȘA Justiția organizațională: perspective culturale și individuale CARMEN BUZEA Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc IOANA ATUDOREI Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale FĂNEL STROE Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea ROMULUS OPRICA Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate... DANIELA SOREA Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând... IONUȚ MIHAI POPESCU Credința și coeziunea socială în contextul destrămării ... VIOREL POPA Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului 288 287 CORNELIU BÎLBĂ
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ai profesiei, și ai sistemului. Statul a dispus de toate verigile actului de construcție: Întocmirea temei, elaborarea proiectului, terenul, finanțarea, execuția. Astfel, arhitectura și urbanismul devin simple acte de manipulare politică și experimente sociale, și nicidecum o adaptare la ritmul modernității. Exemplele noilor centre civice reprezintă expresia cea mai clară asupra instrumentelor represive și de manipulare a conștiintei, folosite de către regimul comunist. Locuința devine cel mai important program de arhitectură realizat după război, din punct de vedere cantitativ; datorită industrializării, acest
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
115 3.4 Populația școlară nord-moldovenească / 117 3.5 Viața școlară, între tentația politică și imperiul creației / 128 Capitolul IV. INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ / 135 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate / 135 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate / 140 4.3 Revistele regionale - mostre de localism creator și strategii de deprovincializare / 142 Capitolul V. PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ / 157 ÎN LOC DE CONCLUZII / 181 ANEXA I
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lovit în propria sa legitimitate. Pentru secolul trecut, tentația politică se produce în preajma anilor '30, din nevoia de acțiune, pe fondul unei nemulțumiri progresive față de transformările postbelice ale Europei. În termenii lui Julien Benda, "trădarea cărturarilor" se desprinde din consecințele modernității ce transformă intelectualul în "cetățean obedient", obligat să se preocupe și de treburile lumești 9. Se resimțea de fapt nevoia unei schimbări în structura socială a intelectualilor. Modelul "cărturarului boem" devenise desuet și tenta mai degrabă politica și carierismul bazat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apologet al intelectualului independent pare a fi însă Karl Mannheim. Căutând locul intelectualului în societate, Mannheim propunea spre finele anilor '20 imaginea cărturarului liber de orice constrângeri instituționale, situat sociologic "între clasele sociale". Mannheim dovedea însă o racordare improprie la modernitate, căci profesionalizarea ca o consecință a dezvoltării sistemului educațional a dus treptat la afilierea instituțională a intelectualului prin munca prestată. Valențele muncii în epoca profesionalizării activității intelectuale au fost redate și în viziunea lui Wolf Lepenies asupra intelectualului european. Pentru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice În zorii modernității românești, intelectualul pătrunde anevoios, iar până la formarea statului național unitar are o identitate tulbure, lipsită și de o consacrare terminologică. Resorturile sale sunt strâns conectate la domeniul culturii, iar dezvoltarea progresivă a învățământului secundar și superior, după a doua jumătate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
îi răspunde încă la parametrii optimi. Mai mult, contactul direct cu cultura Europei Centrale și Occidentale se dovedește a fi o probă de maturitate. Itinerariul educațional al studenților români a fost urmărit cu atenție de cercetători în ultimele decenii. Examinând modernitatea românească, Sorin Alexandrescu constata că studiile universitare ale tinerilor cu origini sociale modeste constituie un sistem de echivalență și de transformare reciprocă a științei (savoir) în putere (pouvoir). Iar capitalul educațional dobândit în străinătate devine sursă de putere în țară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de personalități ce însoțesc monografiile unora dintre licee demonstrează, încă o dată, fenomenul recrutării intelectualilor din rândul maselor de absolvenți. Capitolul IV INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate Una dintre celebrele dispute de pe scena intelectuală interbelică românească a pivotat în jurul ideii de progres și al celor două traiectorii paralele spre acest scop - tradiționalism vs. modernism - pe un teren de discuție plasat în mediul economic, social sau cultural-literar. "Marea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în interbelic un neosămănătorism structurat pe aceeași linie a tradiționalismului, de recuperare și valorificare a tradiției prin invocarea idilismului vieții rurale și a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând accente cultural-sociale, implicând însă și aspecte de ordin politic
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iorgu G., "Justiția în Bucovina", în Ion I. Nistor, Zece ani de la unire, Tiparul Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1928. Torouțiu, I. E., Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911. Lucrări generale Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999. Andrei, Petre, Sociologie generală, ediția a 4-a, Editura Polirom, Iași, 1997. Angelescu, C., "Evoluția învățământului primar și secundar în ultimii 20 de ani", în N. Peneș, Dr. C. Angelescu, reformator al învățământului românesc, Editura Editgraph
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Sus, Editura Academiei Române, București, 2007. Oldson, W. O., The Historical and Nationalistic Thought of Nicolae Iorga, East European Quarterly, Boulder, 1973. Opriș, Tudor, Istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul școlii (1820-2000), Editura Aramis, București, 2002. Ornea, Zigu, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. Pascu, Ștefan (coord.), Istoria învățământului din România de la origini până la 1821, vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. Pârvulescu, Ioana, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2003. Petcu, Marian, Jurnalist
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2-3. 25 Ibidem, p. 5. 26 Ezra Suleiman, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 35. 27 A. Sadri, Max Weber Sociology of Intellectuals, Oxford University Press, New York, 1992, p. 69. 28 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999, p. 54. 29 Lucian Nastasă, Intelectualii și promovarea socială în România (sec. XIX-XX), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. 30 Elena Siupiur, "Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
233. 11 W. O. Oldson, The Historical and Nationalistic Thought..., pp. 49-51. 12 N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, Editura Minerva, București, 1984, p. 271. 13 E. Lovinescu, Istoria civilizației..., p. 238. 14 Zigu Ornea, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980, p. 439. 15 Ibidem, p. 207. 16 E. Lovinescu, Critica sămănătoristă, în Florin Mihăilescu, N. Iorga-Biblioteca critică, Editura Eminescu, București, 1979, p. 136. 17 Mihai Cazacu, Sinteză și originalitate în cultura românească
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
critică, Editura Eminescu, București, 1979, p. 136. 17 Mihai Cazacu, Sinteză și originalitate în cultura românească (Între Apus și Răsărit), Editura Facla, Timișoara, 1990, p. 217. 18Ibidem, pp. 283-284. 19 K. Hitchins, România..., p. 300. 20 Z. Ornea, Tradiționalism și modernitate..., p. 137. 21 Localul nu se identifică cu un spațiu cu trăsături și limite fixe, ci se definește prin raportare la alte spații asemănătoare sau, din contră, prin contrast cu non-localul ca spațiu central. Astfel, o lucrare cu caracter local
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În arhitectura interbelică arh. Sibila Gabriela Popovici Conducător științific: prof. dr. arh. Ștefan Scafa-Udriște Scopul acestui studiu Prin acest studiu se dorește sublinierea evoluției unor elemente caracteristice locuinței, mai precis cele de relaționare interior-exterior, ca mod de exprimare a unei modernități, prin studierea planurilor de arhitectură, dar și prin studierea evoluției sociale, a modurilor de viață și a mentalităților În societatea bucureșteană, imediat după ieșirea din Primul Război Mondial, elemente ce reprezintă doar o parte dintr-un Întreg ansamblu ce face
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]