6,926 matches
-
unui strămoș sau unui clan, nu tocmai Dumnezeul universului sau Dumnezeul întregii creații. Acest Dumnezeu al familiei este aproape și se revelează în evenimentele zilnice. Alianța cu familia sau, mai exact, cu strămoșii familiei este în mod normal unilaterală, adică necondiționată. Acest Dumnezeu promite ajutor fără să ceară nimic în schimb. Din acest motiv, Dumnezeul patriarhilor este un Dumnezeu al bunătății și al blândeții, mereu gata să ajute, dar care pare să închidă ochii în fața slăbiciunilor aleșilor săi. De exemplu, Dumnezeu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
povestirile patriarhale (în redactarea lor finală), pentru că promisiunea țării este legată de o alianță mai „veche” decât cea de pe Sinai sau de pe Horeb, alianță condiționată de împlinirea legii. Conform relatărilor patriarhale, promisiunea țării este legată de o alianță unilaterală și necondiționată (cf. Gn 15 și Gn 17). Dumnezeu îi promite lui Abraham o țară și o descendență numeroasă fără a-i cere nimic în schimb. Această alianță depinde numai de fidelitatea lui Dumnezeu față de promisiunile sale; infidelitatea lui Israel nu o
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat.” [Austeen-Smith, 1982, p. 90] Rezumat. În partea a doua a cărții prezint și propun o serie de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de a fi decisiv a unui individ este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în direcția restricționării acestei condiții: „o utilizare mecanică, indiferent de context, a condiției Pareto, pare chestionabilă.” [Sen, 1976, p. 219]. „Faptul că până și o garanție minimală a libertății individuale este imposibilă, este văzută ca fiind o consecință” (a folosirii necondiționate a criteriului paretian). [Sen, 1976, p. 235]. Voi prezenta, în continuare, câteva soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe. 5.1. Restricția Sen-Suzumura<footnote Aceeași restricție este formulată și de Suzumura în (1978). Voi relua aici doar argumentul lui Sen (1976
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În cuvintele lui Austeen-Smith: „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal, în sensul dat de Sen/Suzumura, va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat” [Austeen-Smith, 1982, p. 90]. O condiție libertariană trebuie, așadar, să conțină posibilitatea de a „amuți” condiția Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sale, să arate că este condiționare a necondiționării. Frica e cea care cheamă astfel libertatea, ca posibilitate a necondiționării, să se manifeste. Ea, ca realitate a condiționării, o cheamă pe aceasta cerându-i să o înfrângă. Abia prin această înfrângere necondiționatul ființei umane iese la suprafață, devine real și afirmă libertatea drept condiție a ființei umane. Dar nu fiecare dintre noi poate da curs acestei chemări. Parte dintre noi nici nu o aude și nici nu știe că ea există. Frica
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
scop care ar anula menținerea în repaosul infinit, leneșul nu are ce rata. Prin cea mai măruntă trădare a esenței sale imobile, leneșul ar ajunge să reitereze ratarea în forme degradate. Lenea apare cu adevărat abia când voluptatea repaosului devine necondiționată, când ea nu poate fi negociată în numele unui scop a cărui atingere ar presupune recursul la mișcare. În felul acesta, leneșul își înfrânge limita tocmai prin refuzul de a o depăși. El este liber în fața limitelor sale tocmai pentru că se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
altul decât răul, ca supremă distorsiune a libertății. Dar pentru că în scenariul puterii există putința de a câștiga sau, deopotrivă, de a pierde libertatea, istoria lumii este lupta fără sfârșit dintre veghea voinței în vederea eliberării și lenea universală a supunerii necondiționate. ADAOS. Întregul scenariu al puterii descris până acum se bazează pe distribuirea inegală a libertății, simultan cu existența unei aspirații către libertate egal distribuite. De aici ideea unei duble consimțiri: consimțirea la călăuzire, deci la exercitarea puterii în numele libertății dobândite
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lui și generației sale) ca să-și dea seama de acest lucru. Dar "ne-am pomenit brusc confruntați cu un fel de poezie care excludea chicotele și zîmbetele saloanelor. Era vorba fie de o totală lipsă de înțelegere, fie de acceptarea necondiționată a mesajului său. Pînă atunci ne frămîntaserăm și ne ciorăvăiserăm; eu însumi trecusem prin această criză de identitate. La început, cărțile lui ni se păreau pecetluite cu șapte peceți; apoi, dintr-o dată, sufletul ni s-a deschis larg mesajului său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
esențial despre starea Europei În momentul În care Germania a fost Îngenuncheată. Europenii se simțeau la capătul puterilor, erau secătuiți - și nu e de mirare. Războiul european, Început cu invadarea Poloniei de către Hitler În septembrie 1939 și Încheiat cu capitularea necondiționată a Germaniei În mai 1945, a fost un război total, care a cuprins soldați și civili deopotrivă. Ba chiar a fost o experiență preponderent civilă În țările ocupate de naziști, din Franța până În Ucraina și din Norvegia până În Grecia. Lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și stabilitate. Probabil că astfel de compromisuri erau inevitabile. Colapsul moral și amploarea distrugerilor din 1945 Însemnau că puținul care mai rămăsese trebuia folosit ca piatră de temelie pentru viitor. Guvernele provizorii din lunile de eliberare erau aproape neputincioase. Cooperarea necondiționată (și plină de recunoștință) a elitelor economice, financiare și industriale era vitală pentru a asigura alimente, haine și combustibil unei populații neajutorate și Înfometate. Epurarea economică risca să fie contraproductivă, chiar paralizantă. Prețul plătit a fost cinismul politic: o pierdere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unea era inamicul comun. Această suspiciune reciprocă explică acordurile din timpul războiului și Înțelegerile la care au ajuns cele trei mari guverne aliate. La Casablanca, În ianuarie 1943, s-a convenit că războiul european nu va lua sfârșit Înainte de capitularea necondiționată a Germaniei. La Teheran, unsprezece luni mai târziu, Cei Trei (Stalin, Roosevelt și Churchill) au stabilit În principiu viitoarea dezintegrare a Germaniei, Întoarcerea la așa-zisa „Linie Curzon”1 Între Polonia și URSS, recunoașterea autorității lui Tito În Iugoslavia și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu sufereau aceleași constrângeri economice și zona lor fusese mai puțin afectată de război, dar situația le părea la fel de absurdă: armata americană nu era prea Încântată că milioane de nemți flămânzi se hrăneau din bugetul ei. George Kennan constata: „Capitularea necondiționată a Germaniei... ne-a transformat În unic responsabil pentru o parte a țării care nu a fost niciodată independentă economic În timpurile moderne și al cărei potențial de autonomie a fost redus dezastruos de război și de Înfrângerea Germaniei. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
francezii din Algeria. Pentru Statele Unite, aventura din Suez a fost un mod de a-și reaminti propriile responsabilități, dar și o ocazie de a-și Încorda mușchii. Eisenhower și Dulles detestau modul În care Mollet și Eden contaseră pe sprijinul necondiționat al americanilor. Ei erau iritați de francezi și britanici: nu doar pentru că se angajaseră În secret Într-o expediție atât de prost planificată și executată, dar și pentru momentul ales. Criza Suezului aproape a coincis cu ocuparea Ungariei de către sovietici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu timpul să permită un grad limitat de liberalizare locală - mai ales, ca o ironie a sorții, În Ungaria. Acolo, după Încheierea represaliilor Împotriva insurgenților din 1956 și a simpatizanților lor, Kádár a creat statul comunist „post-politic” model. În schimbul acceptării necondiționate a monopolului de putere și autoritate al partidului, maghiarilor li s-a permis un anumit grad de libertate - limitată, dar reală - a producției și consumului. Nu i se cerea nimănui să creadă În Partidul Comunist și cu atât mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Gorbaciov Își declarase de la bun Început hotărârea de a reduce povara Uniunii Sovietice, scutind-o măcar de cele mai oneroase dintre obligațiile militare. La o lună după preluarea puterii, el a sistat desfășurarea de rachete sovietice și a oferit negocieri necondiționate asupra forțelor nucleare, pornind de la propunerea ca ambele superputeri să-și Înjumătățească arsenalele strategice. În mai 1986, după o Întâlnire surprinzător de fructuoasă „la nivel Înalt” cu Reagan la Geneva (prima dintr-o serie fără precedent de cinci asemenea Întrevederi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În care Nina Andreeva, o profesoară din Leningrad, profețea cu mânie (și, se va dovedi, cu Îndreptățire) că noile reforme duceau țara În mod inevitabil Înapoi spre capitalism. Pe de altă parte, Gorbaciov nu s-a bucurat niciodată de sprijinul necondiționat al reformatorilor radicali, care erau tot mai frustrați de evidenta lui nehotărâre. Una dintre slăbiciunile lui Gorbaciov consta În faptul că, pentru a-și păstra controlul asupra evenimentelor, se simțea obligat să aleagă calea de mijloc ori de câte ori era posibil, Încurajând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
serviciile lor secrete rămâneau strâns legate și Îndatorate aparatului de securitate al Uniunii Sovietice, acționând semiindependent față de autoritățile locale. și, În timp ce conducătorii de la Praga, Varșovia sau Berlinul de Est Începeau să realizeze că nu se mai puteau baza pe sprijinul necondiționat al Moscovei, nici ei, nici supușii lor nu știau exact ce urmează. Situația din Polonia Îngloba aceste incertitudini. Pe de o parte, proclamarea legii marțiale Întărise dominația autoritaristă a Partidului Comunist. Pe de altă parte, reprimarea Solidarității și reducerea la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cărei parlament a votat o rezoluție ce condamna orice acțiune viitoare a NATO drept „agresiune ilegală”. În cadrul Uniunii Europene și al NATO, Grecia se opunea din motive proprii oricărei intervenții În afacerile iugoslave. Iar Ucraina și Belarus Își ofereau „solidaritatea necondiționată” și „sprijinul moral” fraților slavi din Serbia. Poate că impasul nu ar fi fost depășit dacă Belgradul nu ar fi supralicitat la Începutul anului 1999cu o serie de măceluri brutale: mai Întâi, pe 15 ianuarie, În satul Racak din sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Petre Oprea, își îndreaptă atenția spre momentul simbolist și Art nouveau în arta românească, reprezentate de artiștii de la Tinerimea Artistică, în spiritul unei obiectivități care își propune să facă dreptate unui curent de gândire și artistic scufundat, fără să adere necondiționat la valorile plastice promovate de simbolism (este mai ales cazul lui Theodor Enescu atunci când scrie despre Luchian). Intruziunea literarului în arta plastică, definitorie pentru momentul simbolist și drastic amendată de modernitate, care identifica aici semnele decadenței, cerând fiecărei arte să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
participe integral la ordinea consumatoristă. Începând cu anii 1920, publicitatea s-a angajat pe calea exaltării tinereții, deși opțiunile și deciziile cumpărării erau În esență de resortul părinților, conform culturii tradiționale fondate pe autoritatea suverană a părinților și pe supunerea necondiționată a copiilor. Abia prin 1950-1960 adolescenții Încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme În calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas Înainte În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de pragmatici pentru a opune unei clase de capitaliști occidentali o clasă de capitaliști ruși, egali ca putere și resurse și la fel de abili în competiția pentru dominația globală. Germania de Est, Cehia, Ungaria și alte țări central-europene s-au predat necondiționat ofensivei capitalului occidental. Rezultatul a fost „capitalismul fără capitaliști” al noilor membri ai Uniunii Europene, colonizați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de capitalul european. Dimpotrivă, Rusia a apelat la susținerea politică pentru a-și proteja capitaliștii autohtoni
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
externe. Participarea - elementul central al proiectelor comunitare Una dintre temele majore în discursul asupra dezvoltării comunitare prin proiecte se referă la participare. Fondurile sociale au deschis posibilitatea rezolvării unor probleme sociale locale, dar nu oricum, prin finanțare și asistență tehnică necondiționată, ci dimpotrivă (în cele mai multe cazuri), este condiționată de participarea marii majorități a comunității la toate fazele de dezvoltare a proiectului comunitar. Sandu (2005, p. 4), referindu-se la dezvoltarea locală prin proiecte susținută în România de FRDS (dar și de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
principal I dr. Gheorghe Iancu; domnului cercetător științific principal I dr. Stelian Mândruț; domnului director al Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor Luncașu Silviu-Cristian. Nu putem încheia acest cuvânt înainte fără a adresa mulțumiri familiei, care ne-a încurajat și sprijnit necondiționat în cursul elaborării prezentei lucrări. Ottmar Trașcă Cluj-Napoca Septembrie 2009 Prefață În România și Transnistria, Holocaustul a avut trăsături specifice, care îl diferențiază de politica de exterminare a evreilor promovată în alte părți ale Europei și în teritoriile sovietice ocupate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]