9,132 matches
-
ale organismului, care se nasc în "abisurile" reflectării conștiente realizată în raport cu condițiile stimulative, încărcată de simboluri de diferite feluri existente în viața de relație curentă. Sistemul totalitarist comunist sancționa psihanaliza ca metodă generală de explorare a psihismului uman, căreia îi nega aplicațiile asupra conștiinței, pe cele psihoterapeutice, în tratarea tulburărilor de comportament psihonevrotice sau de alt fel, îi interzicea orice pretenție de a se extinde asupra culturii umane, de a-și exercita aplicațiile interdisciplinare, împreună cu caracterologia, cu pedagogia, cu estetica, cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cât de acest domeniu specializat de cunoaștere s-au apropiat înainte numeroase personalități medicale de sex masculin. Între timp și-au făcut apariția unele spirite deosebit de ascuțite, ca cele ale lui Menanie Klein, Françoise Dolto, Maud Mannoni etc. Fără a nega nici un moment importanța dată de Freud comportamentului sexual, majoritatea dintre cercetătoare s-au înscris pe linia tradițională, aducând contribuții importante indirect, din perspectiva psihologiei copilului. Deși unele dintre ele, ca Marie Bonaparte, s-au dedicat de la început studierii comportamentului adulților
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru a pune la punct un plan tactic: Vlad avea să meargă la spital și să se opereze de apendicita care-l sâcâia de câtăva vreme, în timp ce eu aveam să aștept urmarea evenimentelor. Dacă aveam să fiu arestată, urma să neg orice responsabilitate, știind (aveam exemple în jurul nostru) că în acest gen de delict nou soția cu un copil mic putea să scape, „greșeala“ fiind imputată soțului. Astfel, gândeam noi, Vlad avea să aibă timpul să contacteze un avocat și să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
calea spre viitor era deschisă. Au urmat războiul și sosirea comunismului. Destin, cuvântul-refugiu al românilor, dac-ar fi să-l credem pe Cioran, care a vorbit despre nenorocirea românilor cu violența și furia unei iubiri trădate. Dar cine ar putea nega faptul că popoarele din Europa de Est au avut un „destin“ fatidic în secolul XX? Deceniul ’50 a inaugurat sfârșitul principiilor pe care se clădise România modernă, în ultima sută de ani, adică de când ieșise din orbita otomană. Sfârșitul principiilor politice și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
2003), departe de idealul democratic al universalismului, iar această situație nu pare să se schimbe prea curând. Internetul s-a transformat într-un instrument comercial al pieței globale, iar euforia virtuală (cyber-euforia) inițială a devenit recent mai moderată, fără a nega însă contribuțiile majore pe care internetul le poate aduce democrației. Internetul permite crearea unor noi spații de dialog (prin forumuri, grupuri de discuție etc.), accelerează adesea mobilizarea opiniilor (în special militante), dar nu atrage un număr mare de cetățeni în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care normele limbii române nu sunt încă stabilite, iar pe de altă parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile politice vehiculate. Literatura de specialitate consideră veacul al XIX-lea matricea limbajului politic românesc modern, fără a nega însă existența unor forme incipiente de manifestare ale acestuia în creațiile cronicarilor (cronicile și documentele cancelariilor domnești oferă argumente relevante în acest sens). Chiar și atunci când scopul declarat al periodicelor este cultivarea literaturii și promovarea valorilor culturale, componenta politică, abil
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și neînsemnătatea individuală a celor mai mulți membri, pe cel conservator identitatea de principii; și fiindcă nevoile pot fi comune, dar e mai greu ca principii abstracte să se reflecte în același chip în o sumă de capete omenești, de aceea nici negăm, nici ne pare rău daca unele persoane din partidul conservator simt necesitatea de-a se deosebi într-un chip sau într-altul de noi"419. Roșii și Albii deopotrivă trezesc criticile jurnalistului care le prevede dispariția într-o viitoare organizare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
secolului al V-lea. Dificultățile religioase. Biserica abia născută a Galiilor este confruntată în secolul al IV-lea cu o erezie care perturbă ansamblul lumii romane, *arianismul. Originea acestuia se întoarce în timp la un preot din Alexandria, Arius, care neagă principiul trinității și afirmă inferioritatea lui Hristos prin raportare la Dumnezeu-Tatăl. Conciliul de la Niceea (Turcia) în 325 condamnă doctrina sa și definește credo-ul. Un singur episcop galic, Nicaise din Die, asistă la acest conciliu. În anii care urmează, partizanii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
O Sută de Ani în secolul al XIV-lea. Într-o primă etapă, tînărul Eduard al III-lea pare să se încline în fața faptului împlinit și depune jurămînt de credință lui Filip al VI-lea pentru Guyenne. Apoi, el își neagă jurămîntul, îi aruncă lui Filip al VI-lea provocarea, în 1338, și își ia titlul de rege al Franței. Eduard avea numeroase atuuri: marele cap de pod din Guyenne și un altul în Ponthieu, susținerea flamanzilor și a numeroși baroni
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ar demonstra că sînt forțați să o facă și că dacă sufereau o dată o taxă atunci poporul trebuia să se aștepte să fie constrîns și să aștepte în curînd și gabela și celelalte impozite ale Franței. N-aș vrea să neg faptul că unii dintre nobili, fie din cauza vasalilor indirecți, fie pentru vreun alt pretext de libertate, n-ar fi contribuit, sau unii din Biserică tot din acest ultim motiv, dar să acuz pe cineva anume, asta n-aș putea face
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toate nuanțele legate de diferențele opțiunilor lor personale, filosofii se dedică aceleiași critici sistematice a societății timpului lor (document 2, p. 234). Pe plan religios, ei admit, aproape toți, existența lui Dumnezeu (cu excepția lui Diderot, d'Holbach sau Helvetius), dar neagă orice valoare Bisericilor și dogmelor; deismul lui Rousseau este însoțit de un același refuz al Bisericilor instaurate, dar se deschide către o religiozitate mai profundă și mai sinceră. Pe plan politic, ei sînt favorabili monarhiei (cu excepția lui Rousseau, partizan al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acoperiș cu o deschizătură pătrată în centrul său; apa de ploaie era adunată într-un bazin, impluvium. Augustinism. Doctrină corespunzătoare gîndirii Sfîntului Augustin (354-430), după care omul, corupt prin păcatul originar, este salvat prin grația lui Dumnezeu. Sfîntul Augustin nu neagă prin aceasta libertatea omului, care poate refuza grația. Baillis, bailliages. Baillis = ofițeri regali, la sfîrșitul secolului al XII-lea, detașați de la Curtea regelui pentru a controla gestiunea prevoților. Începînd cu mijlocul secolului al XIII-lea, ei își exercită funcțiile, care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
moderne, rigoarea și justețea acestei critici sînt cu totul aparte, de o magistrală limpezime. în raport cu ele, soluția pentru criză pare totuși puțin nerealistă. Ni se propune să ne reinventăm ca oameni integral tradiționali, să ne părăsim așadar condiția socioculturală, să negăm datele pe care istoria le-a înscris în noi de cîteva secole încoace, să le considerăm doar un rebut nociv. Operația riscă să fie pe cît de radicală, pe atît de iluzorie. Căci, la nivelul vieții sociale și istorice, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ne mai rămîne atunci? Să-l tratăm doar ca pe un admirabil capitol de istorie a ideilor, fără nici o posibilitate de a-l atinge efectiv? E, fără îndoială, puțin probabil să-l atingem, dar posibilitatea de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm ierarhia realului, să subsumăm universalul unui context cultural, mentalității colective, general umanului actual. Ar însemna ca tot ceea ce ține de nivelul individual-general incluzînd habitudinile noastre socioistorice și culturale să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm, nu urcăm spre misterul ultim. Dacă e să spioneze acest mister, gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru a întregi partea nevăzută a lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi ale lumii, de a fi în lume. Dar el indica în fond două perspective, opuse, asupra realului : cea obiectivantă și cea transfiguratoare. A doua nu însemna nicidecum evaziune, prezență eterată sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înțelesul său; 2) înțelesul termenului O îi este atribuit cuvântului "Dumnezeu", respectiv, O este considerat drept o analiză (completă sau parțială) a înțelesului cuvântului "Dumnezeu"; 3) se obține concluzia că Dumnezeu conține atributul existenței. De bună seamă, nu se poate nega corectitudinea raționamentului ontologic. Nu există nici un temei pentru a respinge acest raționament care uzează de operații logice precum definirea, analiza și deducerea în mod adecvat. Cu toate acestea, vom arăta că argumentul ontologic nu poate fi invocat pentru a susține
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu nu poate fi pusă, iar în cazul în care este pusă, nu i se poate răspunde. Întrebarea îl vizează pe acela care prin propria natură este deasupra existenței, și de aceea răspunsul, fie că este negativ sau afirmativ, neagă implicit natura lui Dumnezeu. Dumnezeu este ființa ce există prin sine, și nu o ființă oarecare 7. Argumentele teiste se remarcă prin caracterul lor rațional, și nu prin dovezi provenite din experiența religioasă (de factură mistică). Aceste argumente raționale au
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lucrul așa cum îmi apare mie) și nu noumenul (lucrul în sine). Această distincție dintre fenomene și noumene stă la baza idealismului transcendental kantian și are consecințe importante și asupra înțelegerii argumentelor teiste, în special a celui ontologic. Kant nu a negat că există o realitate în spatele aparențelor, dar a spus că: "noi nu cunoaștem acest lucru așa cum este el în sine, ci îi cunoaștem doar aparențele, adică felul în care simțurile noastre sunt afectate de acel lucru necunoscut"16. Norman Geisler
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acord cu Wittgenstein că: "pentru a trasa o limită gândirii, ar trebui să putem gândi ambele laturi ale acestei granițe (ar trebui deci să putem gândi ceea ce nu se poate gândi)"17. În consecință, nu există nici un mod de a nega o cunoașterea care poate ajunge la realitate, decât în cazul în care aceea cunoașterea a și ajuns la ea. Agnosticismul complet se autodesființează. Punctul de vedere al lui Kant conform căruia propria noastră cunoaștere ar construi realitatea, nu poate fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
credinței, în care existența lui Dumnezeu este doar presupusă. Intenția sa nu a fost să deducă existența lui Dumnezeu din definiția sa drept "acel ceva decât nimic mai mare nu poate fi conceput" iar "nesăbuitul să pară nesăbuit tocmai pentru că neagă ceea ce este implicat în definiție", ci mai degrabă să ofere o meditație asupra supremației lui Dumnezeu printr-un articol al credinței, în care rolul "nesăbuitului" este să confirme ideea că doar credinciosul este în poziția de a înțelege 54. Este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sfera realității. Mai degrabă ar trebui să tragem concluzia că Sfântul Anselm ar fi considerat construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput", la fel ca în propoziția "Luceafărul de dimineață este planeta Venus". Deși nesocotitul neagă existența lui Dumnezeu, atunci când a negat acest lucru a construit un concept, ce se găsește în intelectul său. El corespunde cu Q, deși are forma unui "Q înțeles", fiindcă a gândi înseamnă a produce concepte. Dacă însă, nesocotitul ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să tragem concluzia că Sfântul Anselm ar fi considerat construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput", la fel ca în propoziția "Luceafărul de dimineață este planeta Venus". Deși nesocotitul neagă existența lui Dumnezeu, atunci când a negat acest lucru a construit un concept, ce se găsește în intelectul său. El corespunde cu Q, deși are forma unui "Q înțeles", fiindcă a gândi înseamnă a produce concepte. Dacă însă, nesocotitul ar fi dotat cu fides quaerens intellectum (credința
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]