18,249 matches
-
ce va conduce nu peste foarte mult timp la socializarea capitalurilor, era de a institui acționariatul. De asemenea, spre deosebire de saint-simonieni, care refuzau orice cult religios, fourieriștii erau oarecum deschiși creștinismului, ca fiind un cult ce nu presupunea sacrificiile de vieți omenești sau sclavia. De altfel, Fourier a fost un militant pentru emanciparea țiganilor ș( integrarea acestora (n falanstere, precum ș( pentru schimbarea statutului inferior al femeii față de bărbat. Activitatea sa de popularizare (n Principate a modelului fourierist a intrigat pe mulți
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Russo Locusteanu, un bun prieten al lui Heliade, propunea (ntr-un ziar (nființarea unei asociații agricole de structură fourieristă, ideile fourieriste fiindu-i cunoscute ș( prin intermediul lui Heliade Rădulescu. Idealul socialist nu este de altfel străin nici Santei cetăți, ideea solidarității omenești fiind una dintre pietrele de temelie ale viitoarei cetăți. "Unul pentru toți, toți iar pentru unul", indivizii fiind (ndreptățiți la sprijiin din partea comunității. Libertatea, "libera voe", egalitatea, "soarta nivilată" (nsoțeau ideea fraternității, a solidarității. Asta e cetatea ideale, naltă, Aci
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
oamenilor, imaginea statului ca proiect rațional, "o mașină" construită ș( condusă de oameni cu interesele lor subiective ridicate la rang de lege, nu poate fi acceptată. "...stat ș( societate s(nt departe de-a fi opuri a mult lăudatei minți omenești... ele s(nt fapte ale naturii" (Eminescu, 1905, p.1, apud. Călinescu, 1976, vol. 2, p.13). Ideea determinismului cauzal (n viața socială orientează atenția către "interior", către destinul fiecărui popor (n parte. Fără a absolutiza ideea consecințelor negative ale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comportamentelor cotidiane, demascarea acestora este salutată de Maiorescu. Astfel, (n Comediile d-lui I.L. Caragiale (1885), el arăta că: "Stratul social pe care (l (nfățișează mai cu deosebire aceste comedii este luat de jos ș( ne arată aspectul unor simțiminte omenești, de altminteri aceleași la toată lumea, manifestate (nsă aici (ntr-o formă specifică, adecă sub formele unei spoieli de civilizație occidentală, strecurată (n mod precipitat pănă (n acel strat ș( transformată aici (ntr-o adevărată caricatură a culturei moderne" (Maiorescu, 1966: 418). Ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
instinct primitiv, teluric, brutal, pe care toți oamenii de bine ș( toate dispozițiile salutare caută să (l ție (n ascuns, să nu-i permită ieșirea la lumina zilei, de care nu este vrednic. (n acest instinct se concentrează relele naturei omenești: lenea, injustiția, invidia contra celui mai bun ș( cruzimea s(ngeroasă" (Maiorescu, Contra Școalei Bărnuțiu, 1868, apud. Manolescu, 1970: 56). Cu siguranță ș( pe Maiorescu (l putem regăsi (n formularea lui Lovinescu, conform căreia "...cultura e suma (nsușirilor mai ales
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nsemnătatea satirei sale" (Dobrogeanu Gherea, 1978: 238, vol. 6). Interesul deosebit manifestat pentru condițiile concrete ale existenței sociale este relevat ș( de pasajul următor, care (l evocă pe Marx, "care a făcut mai mult dec(t oricine pentru analiza relațiilor omenești (n societatea capitalistă" (Revista socială, anul I, nr.4, 1884, p. 126, apud. Hurezeanu, 1973: 91). Una dintre problemele spinoase la care Gherea (ș( nu numai) căuta răspuns (n epocă era aceea a rolului socialismului (ntr-o țară care era departe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
consecințele discutabile ale raționalismului "revoluționar și democrat" a fost inflația legislativă. Ideea că prin votări de legi, condițiile vieții naționale pot fi ameliorate, este o idee pe care noi ca filosofi știm unde să o înrădăcinăm: în credința că rațiunea omenească, așa cum ea se exteriorizează în legi publice, poate să îmbunătățească realitatea socială" (Vianu, 1998: 350). Dar aceasta este o eroare, iar Vianu considera că epoca acesteia trecuse, simțind suflul fazei activismului cultural. Era nevoie de organizare, de creare de organisme
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Era nevoie de organizare, de creare de organisme noi care să urmeze în activitatea lor rezultatele științei, de inițiative, de intervenție activă. Dar care ar fi resorturile acestei noi mișcări? "Mai întâi credința în știință, în puterea și eficacitatea rațiunii omenești. Apoi iubirea de oameni și patriotismul, hotărârea de a veni în ajutorul semenilor cu care suntem întruniți pe același pământ, cu care împărțim moștenirea aceluiași trecut și aspirațiile către același viitor și, în sfârșit, mișcați de iubirea ordinii și a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai puțin efort. În natură, cu excepția oamenilor, toate celelalte forme de viață nu intră sub incidența interpretării morale, natura fiind amorală. Dar oamenii trebuie să își reprime și acest instinct. Vorbind de imitație și tradiție, Vianu arată că orice activitate omenească ascultă de legea minimului de efort. De asemenea, Freud arată că orice civiliza(ie trebuie construit( pe coerci(ie (( pe renun(area la instinct. La noi acesta nu se întâmplă. Pot produce un obiect și fără a-i asigura calitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fost bomba zilei, actorul principal al momentului a devenit Traian Băsescu. Probabil mișcat de dramatismul momentului, ca și de caracterizarea pe care i-o făcuse Stolojan, lupul de mare Băsescu s-a transformat subit într-un personaj plin de sentimente omenești, arătând publicului o latură a personalității sale deloc bănuită până atunci. "Domnule președinte, dragă Stolo ...", atât a apucat să spună Băsescu până să-l năpădească plânsul. Printre lacrimi, liderul democrat și-a găsit totuși cuvintele pentru a-l elogia pe
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
început, pentru că dezvoltată, ea duce la depărtarea de dragostea dumnezeiască, transformându-se într-un zid despărțitor între om și Dumnezeu. Vorbind despre ispite, Sfântul Marcu Ascetul scrie că „a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
în Filocalia, vol. IV, p. 26 footnote>”, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența.“<footnote Dr. N. Mladin, Despre păcat, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr. 1, p. 6 footnote> Păcatul este dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i zice păcat, fie că-i dă alt nume. Oamenii sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului.“<footnote Ibidem, p.6 footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, cu toate acestea, și pentru el rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Se poate spune că medicina a avut o mare influență asupra activității sale literare. Din textele pieselor sale "emană o lumină clară și fină ca aceea a unei lămpi care luminează masa de operație a acestui minunat chirurg al sufletelor omenești". Nu vreau să se înțeleagă că Cehov a fost un mare scriitor pentru că a fost medic sau spre a fi artist trebuie să fii doctor. Calitățile pe care Cehov le-a avut pentru a deveni medic i-au permis să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
asupra concepției unui literat. "Hipocrat este maestrul meu și îl voi saluta astfel până la ultima suflare". Medic pe frontul franco-german în (1914-1916), cunoaște suferința și o descrie în romanul "Vie des martyrs". Opera sa este o incursiune în universul sufletului omenesc. Unele dintre cele mai importante creații ale sale sunt "Viața și aventurile lui Salavin" și "Cronica familiei Pasquier" A fost membru al Academiei Franceze, coleg cu Pasteur, Vallery Radot, nepotul lui Pasteur, profesor de clinică medicală, despre care Duhamel spunea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de Egipt; civilizația miceniană atinge apogeul în jurul anului 1250 î.e.n.; peninsula este invadată de triburi precum dorienii, ionienii, eolienii, care îi resping pe micenieni și pun bazele începuturilor Greciei; acești invadatori erau asiatici, indo-europeni. Zeii greci erau marcați de slăbiciunile omenești. Termenul "religie" nu poate fi înțeles ca în cazul monoteismelor, adică drept o practică individuală; în Grecia, este o legătură între credincioși, între locuitorii cetății un liant de bază al statului. Știu că nu știu nimic" Socrate credea că datorită
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
mult; "pheiden te chronoio" cruță-ți timpul), ca sentimente ce cuprindeau întreaga doctrină moral - religioasă de la Delfi. Fără Delfi, societatea greacă n-ar fi putut îndura tensiunile la care era supusă în perioada arhaică; sentimentul zdrobitor al ignoranței și nesiguranței omenești, teama de divin, ar fi fost de nesuportat fără sentimentul de siguranță pe care un astfel de sfetnic divin și omniscient îl putea da, siguranța că în spatele acestui haos aparent există cunoaștere și finalitate. Societatea din timpul lui Socrate nu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
au văzut acuzați de a-l fi ucis pe cel mai bun dintre ei. Adevărul este că omul acesta urât și prost îmbrăcat, cicălitor și sarcastic irita cam pe toată lumea ("Antologia Platoniciană"). Tragedia demersului socratic a fost căutarea omului, a omenescului din sine și din ceilalți știind că aici se ajunge foarte greu. El a trebuit să joace rolul zeului om, de aceea moartea sa nu era omenească, ci artificială și patetică. Socrate n-a murit întrucât n-a existat. După
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cam pe toată lumea ("Antologia Platoniciană"). Tragedia demersului socratic a fost căutarea omului, a omenescului din sine și din ceilalți știind că aici se ajunge foarte greu. El a trebuit să joace rolul zeului om, de aceea moartea sa nu era omenească, ci artificială și patetică. Socrate n-a murit întrucât n-a existat. După condamnare, atenienii s-au căit: * au închis terenurile de exerciții și gimnaziile; * au exilat pe acuzatori; * l-au condamnat la moarte pe Meletos; * au ridicat o statuie
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a gloriei față de strălucirea sufletului în acțiune, care atrage alte suflete spre adevărul lui. Frumusețea strălucitoare, veșnică, ce este "strălucirea Adevărului" a modificat sufletul lui Platon; a fost o izbândă a Adevărului asupra Frumuseții, cu urmări incalculabile pentru istoria spiritului omenesc. La ospățul oferit de Platon cu prilejul despărțirii de felul de a trăi de până atunci, acesta le-a spus invitaților: "Acest ospăț este ultimul pe care vi-l dau. Începând de astăzi, renunț la plăcerile vieții ca să mă consacru
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
rigoarea, austeritatea, cinstea, simțul dreptății. "Despre înțelepciune" avansează un proiect socratic. Urmându-l pe Socrate, crede că trebuie să știm cine suntem, pentru a ști ce putem și apoi ce trebuie să facem. Charron declara că scrie în folosul înțelepciunii omenești. Această afirmație este considerată actul de naștere al moralei laice (1601). Laic înseamnă emanicipat de religie, de teologie, de Evanghelii. Este creștin și susține superioritatea catolicismului. Crede că nu avem nimic de așteptat de la Dumnezeu, n-avem de ce să ne
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
răbdare demnă de un entomolog. Să te chestionezi în cele mai tainice gânduri, în originea mișcărilor, duratele și repetițiile lor; "să țintim ceea ce mișcă în sinele noastre". P.Charron afirma că nu scrie în folosul înțelepciunii divine ci al celei omenești. Această poziție este considerată ca act de naștere al moralei laice. Suntem în 1601; laic însemna emancipare de religie, teologie evanghelii fără a renega, a întoarce spatele, fără a susține sistematic contrariul. Nitezsche îi va aduce un omagiu lui Pierre
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pasiunile rele. Păcatele sunt elemente ce împiedică omul să-și atingă perfecțiunea, să poată ajunge la beatitudine. Miracolele nu există, ele sunt efecte cărora le ignoră cauzele. Dumnezeu există, dar n-are formă umană, nu i se pot atribui sentimente omenești. Învierea trebuie interpretată simbolic, ca o trecere la o viață nouă. Spinoza era republican, antimonarhist. Considera că se acordă onoruri exagerate clerului, milita pentru o religie imanentă, religie redusă la principii esențiale, inteligibile, care să propage dreptatea și caritatea. "Etica
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
început, pentru că dezvoltată, ea duce la depărtarea de dragostea dumnezeiască, transformându-se într-un zid despărțitor între om și Dumnezeu. Vorbind despre ispite, Sfântul Marcu Ascetul scrie că „a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]