7,718 matches
-
înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative. Între formele pozitive întâlnim grădiști, popine, cursuri
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
care boierul Ștefan Stamate a ridicat Biserica de lemn din Bănești cu hramul "Sf. Nicolae", numele satului Bănești încă nu este pomenit. Începutul rudiment al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generațiilor
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
următoarele coordonate geografice : - 14 grade 41 min 38 sec - 47 grade 48 min 23 sec ( latitudine nordică); - 26 grade 3 min 17 sec - 26 grade 9 min 23 sec (longitudine estică). Poziția localității este favorizată de dispunerea satelor componente pe pantele dealurilor, ceea ce le ferește de revărsările și de inundațiile râului Suceava și a pârâului Hatnuța, excepție făcând unele părți ale satului Dărmănești, în zona gării CFR. Pornind de la valea râului Suceava, relieful se înalță în pante domoale sau abrupte, ce
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
dispunerea satelor componente pe pantele dealurilor, ceea ce le ferește de revărsările și de inundațiile râului Suceava și a pârâului Hatnuța, excepție făcând unele părți ale satului Dărmănești, în zona gării CFR. Pornind de la valea râului Suceava, relieful se înalță în pante domoale sau abrupte, ce despart terasele dealurilor. Astfel, satele Mărițeia Mică și Dănila sunt așezate pe terasa a treia a râului Suceava, la poalele dealului Gruni. Așezările Dărmănești și Mărițeia Mare pornesc de la prima terasă și urcă până la a treia
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
au produs în trecut pe versantul de pe partea stângă a râului Sucevita care prezintă un relief specific în trepte. Depresiunea Rădăuți ocupă partea de est -nord est a teritoriului administrativ al comunei Marginea. Prezintă un relief aproximativ plan cu o pantă medie mai mică de 5 grade către est. Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Sucevita care prezintă o albie majoră cu lățime variabilă cuprinsă între 250 m la ieșirea din zona muntoasă până la 500 m în zona centrală a
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Râșca, afluent de gradul I al râului Moldova; râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec., și șapte afluenți constitutivi: Râșca Mare, Râșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești și Jărna. Temperatura aerului este în medie de 7,5 °C/an. Vânturile sunt cele specifice întregului
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
coloanelor au fost amenajate în ea.Cercetările întreprinse în anul 1977 au dovedit ca acest sanctuar a fost demontat de către daci în preajma celui de-al doilea razboi daco-roman, probabil distrus la acea dată. De la acest sanctuar, se coboară o mică pantă, pentru a ajunge pe o terasă de pe latura nordică a dealului, unde găsim un alt sanctuar descoperit imediat după începerea săpaturilor în cetate. El este situat în afara valului de pamant și este orientat pe direcția NV - SE. Se compunea din
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
DN 1 și european E 60 ce leagă Cluj-Napoca de Oradea, aproape la jumătatea distanței dintre cele două reședințe de județ. Amplasată de o parte și de cealaltă a râului Crișul Repede, cu casele înșiruite în luncă sau împrăștiate pe pantele mai domoale ce coboară la nord de Vârful Vlădeasa și la sud de Munții Meseș și Plopiș, comuna este în mare parte răsfirată, fiind formată din satele: Negreni, Bucea și Prelucele. Pe lângă acestea, mai are 33 de crânguri sau cătune
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
terase este presărat cu conuri de dejecție, depuse de apele revărsate care înalță terasa cu 3-4 metri. Treapta colinară, respectiv Dealurile Dejului, se caracterizează printr-o puternică fragmentare pe orizontală, cauzată de acțiunea torențială a unei rețele ramificate de văi. Pantele au înclinații de 25-300 și abrupturi, mai ales acolo unde gresiile au fost scoase la suprafață, și o lungime care variază între 1 și 1,5 km. Pedologic, hotarul se caracterizează printr-o mare diversitate a solurilor, în cuprinsul său
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
fost scoase la suprafață, și o lungime care variază între 1 și 1,5 km. Pedologic, hotarul se caracterizează printr-o mare diversitate a solurilor, în cuprinsul său întâlnindu-se: soluri silvestre, brun-podzolice, slab fertile, reci, acide, specifice versanților cu pante de 10-200 ; soluri negre de fâneață, clinogleizate cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul comunei mai apar zone împădurite (567 ha), ce contribuie la formarea topoclimatului local. Solul aluvionar din zona de luncă și
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
cu zidurile groase de 50 cm. și intrarea pe la mijloc, având prispă și balcon pe toată fațada, orientată spre nord. Intrarea în pivniță se face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În jur avea o curte mare, cu mulți pomi, viță de vie și acareturi, fântână, grajd, cotețe, magazie ,pătul și șopron, numit șofru. Cam aceasta era în general aranjarea caselor
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
ul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții și câmpiile înconjurătoare. Vârful cel mai înalt este Elbrus (5.642 m). În momentul de față statele din zona caucaziană sunt: Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Pe pantele nordice ale Munților Caucaz se află Federația Rusă cu subdiviziunile ei administrative: Ținutul Krasnodar, Ținutul Stavropol și republicile autonome: Adîgheia, Karaciai-Cerkessia, Kabardino-Balkaria, Osetia de Nord, Ingușetia, Cecenia și Daghestan. Trei entități politic-naționaliste din zonă revendică independența, dar nu sunt recunoscute
Caucaz () [Corola-website/Science/298601_a_299930]
-
are un caracter subsecvent cu o accentuată tendință de eroziune în malul stâng,ceea ce imprimă văii un aspect asimetric,manifestat prin dezvoltarea unor terase largi,patru la număr,pe partea din dreapta râului.Întreaga rețea hidrografică este tributară Someșului,prezentând o pantă medie de scurgere redusă. Lungimea totală a râurilor cadastrale pe teritoriul comunei Apahida este de 21552 m. Văile existente au un caracter de maturitate și s-au dezvoltat prin eroziune diferențiată în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
ar fi ecuația pentru un cerc cu centrul în pol și de rază formula 39. Dreptele "radiale" (cele care trec prin pol) sunt reprezentate de ecuația unde φ este unghiul de înclinație a dreptei; adică, φ = arctan formula 44 unde formula 44 este panta dreptei în coordonate carteziene. Dreapta non-radială perpendiculară pe dreapta radială θ = φ în punctul (formula 1, φ) are ecuația Roza polară este o curbă matematică celebră care arată ca o floare cu petale și care poate fi exprimată ca o ecuație
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
exprimate în formă polară decât în formă carteziană. Din legile exponențierii: Se poate aplica analiză matematică pe ecuațiile exprimate în coordonate polare. Coordonata unghiulară θ este exprimată în radiani, alegere convențională în analiza matematică. Avem următoarele formule: Pentru a găsi panta carteziană a tangentei la o curbă polară "r"(θ) în orice punct dat, curba este întâi exprimată ca sistem de ecuații parametrice. Derivând ambele ecuații în raport cu θ rezultă Împărțind a doua ecuație la prima, rezultă panta carteziană a tangentei la
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
formule: Pentru a găsi panta carteziană a tangentei la o curbă polară "r"(θ) în orice punct dat, curba este întâi exprimată ca sistem de ecuații parametrice. Derivând ambele ecuații în raport cu θ rezultă Împărțind a doua ecuație la prima, rezultă panta carteziană a tangentei la curbă în punctul ("r", "r"(θ)): Fie "R" regiunea cuprinsă între o curbă "r"(θ) și razele θ = "a" și θ = "b", unde 0 < "b" − "a" < 2π. Atunci, aria lui "R" este Acest rezultat poate fi
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
răspuns, "Mai puțin de douăzeci de minute, sire." Aproximativ 15 minute mai târziu, Napoleon a ordonat atacul, adăugând, "O lovitură puternică și războiul este sfârșit." O ceață densă a ajutat la camuflarea înaintării diviziei lui St. Hilaire, însă în timp ce urcau panta, legendarul 'Soare de la Austerlitz' a limpezit peisajul și i-a încurajat să avanseze. Soldații și comandanții ruși din vârful înălțimilor au fost uimiți să vadă atât de multe trupe franceze îndreptându-se spre ei. Comandanții aliați puteau redirecționa acum câteva
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
cea de-a doua coloană, majoritatea austrieci neexperimentați, au participat de asemenea la bătălie și au întors raportul de forțe împotriva uneia dintre cele mai bune unități de luptă din armata franceză, forțându-i în final să se retragă în josul pantelor. Cu toate acestea, mânați de disperare, oamenii lui St. Hilaire au lovit cu putere încă o dată și i-au atacat pe aliați la baionetă, alungându-i de pe înălțimi. Înspre nord, divizia generalului Vandamme a atacat o zonă numită Staré Vinohrady
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
Securea cu două tăișuri» - BalP, 193). Mai bate la „poarta paradoxului“ și cu logosul „îmbujorat“, aidoma unui Heraclit din Efes, dinspre origini, dinspre elementul primordial, "Apa", către originea tuturor lucrurilor, "Focul", spre a exclama încă o dată, dar din crisalida sufletului, «panta rhéi»: "Foc sau apă ? // Ca o carte curgând / ca o ușă de apă / ca o mare însetată / ca un vătrai lichid / ca un lapte de jăratic / ca un rug hohotind în oglindă / ca un cutremur de apă / ca un ceas
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]