15,863 matches
-
Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile Lui aici între noi?" Și găseau o pricină de poticnire în El. 4. Dar Isus le-a zis: "Un prooroc nu este disprețuit decît în patria Lui, între rudele Lui și în casa Lui." 5. N-a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Și-a pus mîinile peste cîțiva bolnavi, și i-a vindecat. 6. Și se mira de necredința lor. Isus străbătea satele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Adio, arme! Fiece moment trăit pe front ori acasă, în permisii, este atent încadrat istoric, cu referiri precise la mersul războiului și la protagoniștii lui, cu judecăți și comentarii revelatorii pentru starea de spirit și comportamentul celor pentru care glonțul patriei și sub drapel nu sunt simple cuvinte frumoase: din noiembrie ’37 până în septembrie ’45, sub flamura țării s-a aflat, cu onoare, și ofițerul activ și învățător în rezervă Al. Mânăstireanu: Ca și în celălalt Război, învățătorii și profesorii au
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
judecăți de valoare ale autorului, îmi permit să adaug subiectiv că, în perioada grea și crâncenă a războiului, generația mea a simțit din plin toate stările sufletești emoționale ale unor oameni foarte tineri atunci, care au răspuns prezent la chemarea PATRIEI. Departe de cei dragi și de meleagurile natale, în ritmul trepidant și aspru al vieții de război, înfruntând nesiguranța și moartea în orice moment, în scurtele perioade de relaxare între confruntări, am constatat și simțit pe viu marea mângâiere sufletească
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Doar două țigănci angajate ale cimitirului nu-și uită ancestralul obicei de a întinde mâna - cerșind... Pentru astăzi, 27 martie, gândul mă poartă către dramaticul an 1918, când ne-am bucurat de primul semn al viitorului Țării. Basarabia revenea la patria mamă după raptul samavolnic din 1812, urmat de o intensă și barbară rusificare. Nu pot uita nici faptul că am fost rănit pe pământul acestei provincii martire. Îmi fac timp și pentru primărie, unde achit impozitul pe anul în curs
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Mare. În aceeași ordine de idei, vorbind despre acest educator de vocație, vin aici cu următoarea completare: Gheorghe Filiche n-a fost numai educatorul de elită sau poetul vizionar, ci a fost și omul faptei, al luptătorului chemat să apere Patria, amenințată de mai marii lumii și de vecini. Mobilizat fiind, ca întreaga generație tânără, a luptat în Est și Vest până la terminarea războiului, având gradul de căpitan în rezervă. A primit decorații înalte prețuindu-i-se vitejia, sângele rece în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
efectuarea operațiilor militare - salvând uneori regimentul din situații extrem de grave. Păcat! că fiind mai în vârstă n-a apucat să se bucure de recunoștința Țării de care se bucură astăzi puținii veterani existenți. Gh. Filiche a binemeritat din plin recunoștința Patriei, precum și a noastră, a celor care l-am cunoscut. Cred că autorul scrisorii de care am amintit se va bucura că am venit cu această completare a personalității de care a amintit în scrisoarea din 21 mai 2007. Tot astăzi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
începând atunci lucrarea, această biserică au remasu în părăsire și neterminată până la anulu 1880”. Acum să citim ce scrie pe marmura ce stă de-a dreapta ușii: “Noi Carol I cu mila lui D-deu și voința națională rege al României, venind patria întărită și înălțată în urma marelui resboiu pentru independența națională din anul 1877, am decis în anul 1880, dupe votul dat de Camerile Legiuitoare a săvârși clădirea acestui locaș Dumnedeesc, începând lucrările de restaurare în 15 april 1881, când s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ion Luca Caragiale în schița sa 10 mai, adică o zi veselă, plină de soare și oameni cu zâmbetul pe față, pomi în floare, defilare, cai, cucoane măscuite, domni cu țilindru pe cap și halba-n mână ciocnind în sănătatea patriei, gânduri de mai bine, înghesuială pe bulivar, pițipoance, înjurături, birjar, politicieni, curve, hoți de buzunare, Ghiță cu trăsura, aoleu bătătura... A trebuit să mai cresc un piculeț și să nimeresc din Curseștiul meu, situat în fundul pădurilor străbătute pe atunci, doar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
nu crâcnească la unele chestii care nu-i plăceau pe atunci. Dar s-au dus acele vremuri, și după 1989 odată cu noii zori, a celei mai încețoșate perioade din istoria țării noastre, am strămutat și ziua națională. Și după ce aleșii patriei s-au scremut zile întregi, ca să stabilească o zi națională, au nimerit mai ceva decât cu nuca-n perete. Nu au vrut să fie nici 9 mai, ziua independenței Principatelor Unite, nici 10 mai, zi care are mai multe conotații
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Cu prostul, care are școală.” Atunci nu numai că au votat ei, cu cele mai reacționare forțe, complet antiromânești, dar au insuflat și generației tinere deviația lor tâmpită, așa că au reușit să scoată câteva generații de „monstruleți”, care nu au patrie, nu au mamă, nu au idealuri ci doar o ură nemotivată, în nici un fel, pe tot ce consideră ei cu slabele lor mijloace intelectuale, generate de unicul neuron rămas în stare de funcționare, că ar fi de natură „comunistă”. Bineînțeles
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care tot mai cred, că trăim în cea mai bună dintre orânduirile sociale, societate potrivită perfect, pentru siguranța integrității celor doi neuroni proprietate personală, pe care-i posedă și pe aceia, la modul clandestin. Acum, altele sunt grijile oamenilor din patria noastră. În urma recomandărilor călduroase ale iubitului nostru președinte, a luat ființă un nou curent modern care se propagă la nivel de țară. Se numește cică PTAP. Nu vă speriați, nu mai suntem în comunism, ca să se înființeze grupe de Pregătire
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ale iubitului nostru președinte, a luat ființă un nou curent modern care se propagă la nivel de țară. Se numește cică PTAP. Nu vă speriați, nu mai suntem în comunism, ca să se înființeze grupe de Pregătire a Tineretului Pentru Apărarea Patriei (PTAP), ci potrivit indicațiilor prețioase ale noului cârmaci, pentru cetățenii acestei găurite corăbii, numite încă România, se va opta de data aceasta, pentru Pregătirea Tineretului Pentru Abandonarea Patriei. Nu-i așa, că marinarul acesta de uscat e tare? A stabilit
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în comunism, ca să se înființeze grupe de Pregătire a Tineretului Pentru Apărarea Patriei (PTAP), ci potrivit indicațiilor prețioase ale noului cârmaci, pentru cetățenii acestei găurite corăbii, numite încă România, se va opta de data aceasta, pentru Pregătirea Tineretului Pentru Abandonarea Patriei. Nu-i așa, că marinarul acesta de uscat e tare? A stabilit că este necesară părăsirea corăbiei, care poate să fie lăsată doar pe mâna căpitanului, adică a domniei sale. A hotărât ca să pună la Educație, un personaj care are doar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că aparțin unei nații, de care, în nici,un caz, nu trebuie să le fie rușine. Cenaclul Flacăra a fost un "no man's land", în sensul enclavizării sale culturale față de lagărul doctrinar. Un offshore artistic, în interiorul unui sistem dictatorial. Patria lui "n-ai nici,o obligație" cum le plăcea să spună "locuitorilor" săi. Un fenomen care a adus în săli polivalente și pe stadioane sute de mii de tineri, nu pentru că ar fi fost unica manifestare culturală a acelor ani
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
prostia lui. Și face, nu se ncurcă! Așa că, nu vă fie cu mirare, când câte un ziarist care se lăuda pe toate drumurile că-i cinstit, fiindcă spune numai Adevărul, după un plonjon cu mașina, direct în mirificul peisaj al patriei de pe Valea Prahovei, a dat creștinește în primire, însă din urma sa au rămas pe lângă destule bunuri pământești, mai multe imobile și un „fleac” de șapte milioane de dolari. Cam așa stă presa noastră cea liberă, pe ici, pe colo
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și voia cititorului, acest consumator de literă scrisă, fiindcă după cum se știe, biblia economiei de piață începe cu cuvintele: consumatorul nostru, e stăpânul nostru. Mi-am făcut ochii roată, peste toată pădurea de uscături politice din mult prea mioritica noastră patrie postdecembristă, și nu am prea găsit de cine să mă iau, fiindcă în marea majoritate nu erau decât niște putregaiuri scoase din uz, iar unele exemplare, care erau încă aproximativ verzi, cum ar fi de exemplu Ion Iliescu, erau atât
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
legii educației - o lege extrem de importantă, dacă ar fi cum trebuie, dar care va ieși foarte probabil șifonată groaznic din Parlament, mai ales în zona ceea dureroasă care privește limba română - nu prea stau în picioare. Educația în scumpa noastră patrie pedelisto-udemeristă e la pământ și continuă să coboare spre subteran, unde probabil vom duce lupte grele cu minoritatea maghiară. Dar vedem totuși, că și de data aceasta, Curtea este la pământ de durerea față de țară. Degeaba comentați că deciziile dictate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
venit, a poronci și așădzământul purtării de grijă cum și în ce chip să să urmedză, atât pentru cei bolnavi cât și pentru cei ce vor fi de trebuință pentru cătare lor... Și acestu lucru și de mare folos cestii patrii s-au socotit și s-au hotărât ca să fie în epitropia breslii neguțitorilor din Iași”. Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare an „a trie dzi după dzua praznicului Sfântului Spiridon” marii dregători: vel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
neputincioși... S-au socotit și s-au pus la cale, ca să să facă spital la mănăstirea nouă, ce din nou s-au zidit aici în orașul Iașilor, a sfântului ierarh Spiridon... Și acest lucru bun și de mare folos aceștii patrii s-au socotit ca să fie în epitropiia breslei negustorilor din Iași”. Fiindcă ne-am amintit de bolnița Spiridoniei, nu cred că este nepotrivit să-ți amintesc și de așezământul lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din decembrie 1776, în care spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un minunat prilej de bilanț. Fiecare membru trebuie să manifeste o preocupare sporită pentru creșterea productivității muncii, întărirea disciplinei, perfecționarea continuă a stilului și metodelor de muncă. Concursul cel mai bun lăcătuș. Concursul cel mai bun sportiv. Concursul literar Cântarea Patriei. Anul internațional al handicapaților. Grija partidului și statului pentru crearea condițiilor de muncă și studiu. Meciul de fotbal dintre echipele «Tăcerea» C. și «Tăcerea» P., prilej de verificare a potențialului tehnico-tactic și a pregătirii fizice. După terminarea școlii profesionale, tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
afaceri. Prudența era necesară, o știa bine prudenta Veturia. Decisă să nu ia nici un ban pentru aceste lecții, presimțise primejdiile popularității; inevitabilă, într-adevăr, cum avea să se dovedească. Răbdătoare și vetustă, reînviind pentru nou-veniți imaginea cine știe cărei mătuși anacronice din patria de peste mări, gata să ignore obrăznicia și lenea și bădărănia, totdeauna atent îmbrăcată, cu părul, mâinile și rotunda față palidă scrupulos îngrijite, grăsuța bătrână încă în putere își câștigase repede celebritatea și clientela. Numele Veturia, stâlcit în cele mai stupefiante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dintre justificările care... da, înțeleg, și nu mă gândesc doar la faptul că nebunul Adolf a exploatat la început un firesc resentiment, pentru umilința tratatului de pace din ’918. Dar la Nürnberg, ti-amintești de Jodl? Datoria față de popor și patrie este mai presus de oricare alta! Adăugase: fie ca într-un viitor mai fericit, datoria aceasta să fie înlocuită cu datoria față de umanitate. A fost înlocuită? A venit acel viitor fericit, cum proclamă manualele și discursurile? Brusc, îi venise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să-i recunoaștem, o întreb pe leșinată. Vai, tovarășe Toma, cum vorbiți tov Toma? Doar știți, la noi, sexualitatea este atât de, atât de... Nu de sexualitate e vorba, madam, nu fă pe proasta. Mâncărimea din pantalonii și de sub fustele Patriei știm noi cum clocotește, nu despre asta e vorba. De ce se ascund, asta întreb. Că doar mata știi, de la fața locului. Ei, tovarășul Toma... Marcel spune că asimilarea... nu erau acceptați nici așa, nici așa... dar acum, acum... Marcel zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fugăriți de la un secretariat la altul. Ca să aibă el timp pentru curve. Și-a făcut de cap cu toate putorile, n-ați luat nici o măsură. L-am adunat de pe drumuri, i-am dat numele strămoșilor mei, un nume vechi ca patria noastră scumpă. Un nume de care nu se poate atinge nimeni! Iar avocatul Demostene Orleanu-Buzău călărește toate scursorile. Îl apucă amețeala cum vede o gaură, asta face domnul Sulă Spermă Buzău, v-am avertizat. N-ați luat nici o măsură. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
copil. Luptase în munții Greciei, ca tânăr comunist. Se rupsese de familie. O familie înstărită. Tatăl, un celebru universitar, s-a sinucis când a aflat că fiul devenise un răzvrătit, un extremist.Da,a renunțat la familie, la vocație, la patrie, părăsind totul. Părăsind totul, până la urmă. Poate, chiar și pe sine... — Și acum? — Retras. Foarte retras. A devenit un fel de „specialist“. Probleme de limbaj, filozofia limbajului. Dialectologie, defectologie, nu mai știu exact. — Și nu se repatriază? Grecia e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]