6,879 matches
-
prelucrarea laptelui crud integral, fără smântânire sau normalizare, cu respectarea tehnologiei și a normelor de fabricație,zvântare, maturare și depozitare. În funcție de preferințele consumatorilor se pot produce specialități cu mărar, busuioc și ardei. Calitatea produsului este garantată de producător și verificată periodic prin sondaj la un laborator autorizat.
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
specifice, care se revendică de la un inițiator al cărui nume îl poartă. Acest întemeietor, considerat un fel de sfânt, se numește "marabut" - de unde și mișcarea, în întregul ei se numește "marabutism". Adepții acestor ordine duc o viață semi monahala (unii periodic, alții tot timpul) într-un fel de mănăstiri, ribat, construite, în general, în apropierea mormântului întemeietorului. Întemeietorul este comemorat în fiecare an la Mawlid „aniversarea nașterii”: mormântul său este sursa de baraka, „grație”, „binecuvântare”, și, de aceea, obiect de pelerinaj
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
cel al lui László Moholy-Nagy, care era vecin cu familia Feininger, în clădirile de locuit ale cadrelor didactice, clădiri ce fuseseră designate de Walter Gropius. Destul de repede, Feininger s-a impus ca un fotograf de valoare, vânzându-și fotografiile unor periodice și ziare. În 1929, o parte din lucrările sale au fost expuse în "Film und Foto." O retrospectivă a lucrărilor sale timpurii a fost expusă în anul 1962 la Busch-Reisinger Museum din Cambridge, statul Massachusetts, iar în anul 2001, celebrul
Theodore Lux Feininger () [Corola-website/Science/330388_a_331717]
-
bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana și Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia); istorie (documente, fotografii și obiecte memoriale legate de Revoluția de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918); periodice - cărți; colecții de etnografie și artă populară (port, țesături, ceramică, icoane pe lemn și sticlă, obiecte din metal și lemn); numismatică (antică, medievală și modernă); bibliotecă (55.000 volume).
Muzeul Național al Unirii () [Corola-website/Science/330431_a_331760]
-
culturii, politicii, modei din România, în anii imediat următori Revoluției din 1989. În fapt, "Observator" nu a fost prima publicație independentă apărută după decembrie 1989. În afară de presa socialistă, rebotezată și reorientată politic și comercial, au apărut în ianuarie 1990 câteva periodice editate de partidele politice reactivate sau nou înființate. În data de 6 ianuarie 1990 a apărut "Baricada", săptămânal independent editat de un colectiv condus de Eduard Victor Gugui. Deși ulterior, "Observator", lansat în 11 sau 13 ianuarie, a fost primul
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
Cenaclului de Arte Vizuale și Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul “Libertatea”, fanzinele “Sfera” (Brăila), Satelit-STRING (București ) cotidianul “Telegraful” (Piatră Neamț), suplimentul "Themis Art Magazin" și “Super Nova” (Iași) almanahul Anticipația. A debutat editorial în anul 1998, cu volumul de proza science-fiction Technoficțiuni, la
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu departamentele Istorie și Socio-Umane. „Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca” - Series HISTORICA al Academiei Române este succesorul „Anuarului Institutului de Istorie Națională din Cluj”, care apare începând cu anul 1921, fiind cel mai vechi periodic de istorie din România. Asemeni institutului, publicația acestuia este periodicul prin intermediul căruia s-au concretizat rezultatele științifice ale membrilor Institutului și totodată s-a dorit o școală de inițiere și consacrare științifică pentru tinerii istorici, fapt asumat încă de la începutul
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca” - Series HISTORICA al Academiei Române este succesorul „Anuarului Institutului de Istorie Națională din Cluj”, care apare începând cu anul 1921, fiind cel mai vechi periodic de istorie din România. Asemeni institutului, publicația acestuia este periodicul prin intermediul căruia s-au concretizat rezultatele științifice ale membrilor Institutului și totodată s-a dorit o școală de inițiere și consacrare științifică pentru tinerii istorici, fapt asumat încă de la începutul apariției sale. Ritmicitatea apariției a fost stabilită la un an
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
mai noi apariții în domeniu. Biblioteca deține o colecție de patrimoniu impresionantă însumând 645 de volume, cărți rare, apărute începând cu jumătatea secolului al XVI-lea. Sunt exemplare de o mare valoare, ce aparțin fondului de istoria României, istorie universală, periodice și dicționare. Colecția de periodice a bibliotecii cuprinde peste 1000 de titluri, apariții prestigioase precum Analele Academiei Române, anuare aparținând unor instituții de știință și cultură renumite din toată țara și din străinătate. Fondul de periodice este format dintr-un număr
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
Biblioteca deține o colecție de patrimoniu impresionantă însumând 645 de volume, cărți rare, apărute începând cu jumătatea secolului al XVI-lea. Sunt exemplare de o mare valoare, ce aparțin fondului de istoria României, istorie universală, periodice și dicționare. Colecția de periodice a bibliotecii cuprinde peste 1000 de titluri, apariții prestigioase precum Analele Academiei Române, anuare aparținând unor instituții de știință și cultură renumite din toată țara și din străinătate. Fondul de periodice este format dintr-un număr important de reviste de secol
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
de istoria României, istorie universală, periodice și dicționare. Colecția de periodice a bibliotecii cuprinde peste 1000 de titluri, apariții prestigioase precum Analele Academiei Române, anuare aparținând unor instituții de știință și cultură renumite din toată țara și din străinătate. Fondul de periodice este format dintr-un număr important de reviste de secol XIX și început de secol XX. În paralel, prin abonamente și schimburi, biblioteca încearcă să mențină o continuitate a periodicelor apărute în anii din urmă. Fondul de istorie slavă a
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
cultură renumite din toată țara și din străinătate. Fondul de periodice este format dintr-un număr important de reviste de secol XIX și început de secol XX. În paralel, prin abonamente și schimburi, biblioteca încearcă să mențină o continuitate a periodicelor apărute în anii din urmă. Fondul de istorie slavă a bibliotecii cuprinde circa 2000 de volume, cărți referitoare la istoria și civilizația popoarelor slave. Biblioteca dispune de o sală de lectură de 40 de locuri. Utilizatorii bibliotecii noastre sunt în
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
profesor de sociologie la Facultatea de Literatură. Prin această funcției, Gökalp este primul profesor de sociologie din cadrul Universității din Istanbul. Drept susținător al panturcismului, Ziya Gökalp, de îndată ce ajunge la Istanbul, intră în rândul fondatorilor organizației "Türk Ocakları" Publică scrieri în periodicele "Türk Yurdu", "Halka Doğru", "İslâm Mecmuası", "Millî Tetebbûlar Mecmuası", "İktisadiyat Mecmuası", "İçtimaiyat Mecmuası", "Yeni Mecmua". Face parte din corpul de conducere al revistei "Türk Yurdu" („Patria turcă‟), de dinaintea începerii [[Războaiele Balcanice|Primului Război Balcanic]] și până la începutul [[Primul Război Mondial
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
în țară după doi ani de surghiun și se stabilește la Diyarbakır, după ce petrecuse o lună în [[Ankara]], alături de familie. În anul [[1922]], reîncepe, pe de o parte, să dea cursuri de filozofie, și pe de altă parte, să publice periodice. În această perioadă scoate pe piață revista "Küçük Mecmua"(„Mica revistă‟), fiind susținut de către Ahmet Ağaoğlu. În anul [[1923]], își publică celebra lucrare, "Türkçülüğün Esasları" („Fundamentele panturcismului‟). În luna august este ales de către [[Mustafa Kemal Atatürk|Atatürk]] drept parlamentar în
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947), debutând cu versuri în 1947 în "Revista elevilor". A publicat versuri începând din 1957 în "Gazeta literară", debutând editorial în 1965 cu volumul de poeme "Spirale". A continuat să scrie poezii, publicând periodic și alte plachete: "Ochiul adâncului" (1968), "Identitate" (1970), "Suflet în spațiu" (1973), "Ferigă sub stâncă" (1975), "Uimitorul răstimp" (1977), "Rug de septembrie" (1979), "Sărbătoarea nimănui" (1980), "Flacăra zăpezii" (1981), "Noaptea cailor" (1984) și "Umbra focului" (1986). Volumul "Sărbătoarea nimănui" a
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
secolului al XX-lea. S-a născut în Honfleur (Calvados) pe 28 decembrie 1864 și a urmat studii de drept la Paris. În 1885 el a început să contribuie la revistele pariziene, iar versurile sale au fost publicate de majoritatea periodicelor franceze și belgiene ce erau favorabile scriitorilor simboliști. După ce a început ca parnasianist, el a păstrat tradiția clasică, deși a adoptat unele dintre inovațiile lui Jean Moréas și Gustave Kahn. Stilul său vag sugestiv arată influența lui Stéphane Mallarmé, al
Henri de Régnier () [Corola-website/Science/336510_a_337839]
-
libertatea cuvântului și a presei și domnia legii . Republica este o formă de guvernare în care un stat este condus de reprezentați aleși de masele populare. Inițial, termenul se referea la o formă de guvernare în care conducătorul este ales periodic prin Constituție. Se poate face distincție, de asemenea, între republică și democrație directă, însă democrațiile reprezentative sunt, în general, republici Există două tentații opuse cu privire la chestiunea relației dintre islam și democrație: prima este tentația esențialistă de a vedea islamul ca
Islam și democrație () [Corola-website/Science/331132_a_332461]
-
Study of Societies and Knowledge, Bulgarian Academy of Science, 2012, pp. 11-30. « De l’utopie communiste et de șes errances historiques », în Michel Lepesant (coordination), L’Antiproductivisme — Un défi pour la gauche ?, Lyon, Parangon/Vs, 2013, pp. 93-102. Articole în periodice « An Argumentation for Contiguism », Streams of William James, Volume 1, Issue 1, Spring 1999, pp. 14-16. « The Polysemiality of the Concept of “Pure Experience” », Streams of William James, Volume 1, Issue 2, Fall 1999, pp. 4-6. « James’ Contiguism of “Pure
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Lyautey” (1902-1903), secretar al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică (1904-1911) și profesor de literatură dramatică tot aici (1911-1917) sustinând conferințe de istorie a literaturii dramatice și a costumelor. Din 1901 activează în presă: corector la “Cronica”, colaborează la diferite periodice, printre care “Paloda” din Bârlad (unde a debutat, în prima clasă de liceu), “Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), “Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
știință” în volumele "Scrieri alese", editate de Editura pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. O altă traducere a fost realizată de Mihu Dragomir și publicată sub titlul „Sonet științei” în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. <poem>Science! true daughter of Old Time thou art! Who alterest all things with thy peering eyes. Why preyest thou thus upon the poet's heart, Vulture, whose wings are
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
în viață; Egaeus observă în camera sa o lopată, un poem despre „vizitarea mormântul iubitei” și o cutie care conținea 32 de dinți albi pătați de sânge. Cititorii contemporani au fost îngroziți de violența povestirii și s-au plâns editorului periodicului "Messenger". Deși Poe a publicat mai târziu o versiune autocenzurată a operei el a crezut că ar trebui să fie judecat doar în funcție de cât de multe exemplare au fost vândute. Naratorul Egaeus este un tânăr studios care trăiește într-un
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
de chefuri că de m-aș duce la mormântul iubitei, chinurile mele ar fi ușurate întrucâtva”. Acest citat este observat de Egaeus către finalul povestirii într-o carte deschisă. „Berenice” a fost publicată pentru prima dată în martie 1835 în periodicul relativ binevoitor "Southern Literary Messenger". Mulți cititori au fost șocați de violența din „Berenice” și s-au plâns editorului Thomas W. White, ducând la publicarea în cele din urmă în 1840 a unei versiuni modificate a povestirii. Cele patru paragrafe
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
de aur” și „Crimele din Rue Morgue”. Acest aspect este susținut de faptul că Poe a subliniat în special că o "minte umană" acționa mașina. Răspunsul public la data publicării eseului a fost unul puternic. Eseul a provocat răspunsuri în periodicele "Norfolk Herald", "Baltimore Gazette", "Baltimore Patriot", "United States Gazette", "Charleston Courier", "Winchester Virginian" și "New Yorker" (ultimul dintre ele a sugerat că singura vină a articolului era doar lungimea sa excesivă). Povestirea „Moxon's Master” (1909) a lui Ambrose Bierce
Jucătorul de șah al lui Maelzel () [Corola-website/Science/334303_a_335632]
-
de sub podea, ci și de vina lui, naratorul cedează psihic și-și mărturisește crima. El le spune să scoată scândurile din podea pentru a descoperi trupul bătrânului. Edgar Allan Poe a trimis manuscrisul mai întâi lui Henry Theodore Tuckerman, editorul periodicului "The Boston Miscellany", dar manuscrisul a fost returnat autorului cu precizarea că revista bostoniană dorea să primească „ceva mai liniștit”. „Inima care-și spune taina” a fost publicată pentru prima dată în ediția inaugurală din ianuarie 1843 a periodicului "The
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
editorul periodicului "The Boston Miscellany", dar manuscrisul a fost returnat autorului cu precizarea că revista bostoniană dorea să primească „ceva mai liniștit”. „Inima care-și spune taina” a fost publicată pentru prima dată în ediția inaugurală din ianuarie 1843 a periodicului "The Pioneer", o revistă cu apariție scurtă din Boston, editată de scriitorul James Russell Lowell. Această publicare a fost precedată de o lungă corespondență între autor și editor. Poe a fost plătit probabil cu 10 dolari pentru această povestire. Apariția
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]