8,421 matches
-
alegând să învețe chitara bas, din cauză că își dorea să fie în fața orchestrei, nu în spate. Referitor la asta, Olsdal își amintește: „Așa că am trecut la bas și am exersat la asta în același timp în care învățam să cânt la pian. Prima chitară bas cumpărată a fost un Fender Precision, din cauza lui Steve Harris de la Iron Maiden, care avea unul la fel.” Avea să își termine liceul în Suedia, acolo unde avea să îl întâlnească pe Robert Schultzberg, și apoi să
Stefan Olsdal () [Corola-website/Science/313057_a_314386]
-
era destinată, iar la primirea aplauzelor ea nu a știut cum să reacționeze și a fugit de pe scenă. Un an mai târziu ea a devenit și ea elevă a Școlii de Muzică din Lenvik unde a învățat să cânte la pian (a fost elevă până în 1994). Gimnaziul l-a urmat la Senja timp de opt ani (1986-1994). Haukaas Storeng a primit pentru prima oară atenție la nivel național în noiembrie, 1991 - la vârsta de unsprezece ani, când a obținut rolul principal
Maria Haukaas Mittet () [Corola-website/Science/313083_a_314412]
-
Ploiești, 16 dec. 1995 1961-1970 -dirijor de orchestră și folclorist-orchestrator la Orchestră Populară „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii de stat din Ploiești. 1962-1964 -dirijor secund,membru fondator al Orchestrei Simfonice a Sindicatelor din Ploiești (prim- dirijor Carol Nicolae Debie). 1970-1974-profesor de pian la Liceul de Muzică din Ploiești.În decembrie, 1974 transferat ,cu rezervarea catedrei,la Comitetul județean de cultură și Educație socialistă Prahova,în funcția de Instructor cu Probleme de Muzică și ulterior director,la Centrul de îndrumare a creației populare
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
imprimate,cuOrchestra”FlacăraPrahovei”,OrchestraRadioBucurești, Orchestră ansamblului „Prahova”,cu soliștii Aurel Bănica,IleanaSărăroiu PetreSăbădeanu,Ileana Constantinescu,GeorgetaAnghel,TitaBărbulescu LuciaFilimon,DanMoisescu,IcaBlidaru,Ioanașerban,MariaNecula, AnaToma,LuciaHabără,NicolaeVicol,VictorVrânceanu,MariaCrăciun, Tita Maria Văduva,etc... 1990-2009 transferat în calitate de profesor de canto popular tradițional și pian, la Liceul de Arte,din Ploiești. 1994 decembrie 15,-1 februarie 2005 Director executiv la Societatea Tehnico-Științifică și Social Culturală „Marama” dinPloiești și director artistic și dirijor la Ansamblul folcloric „Marama”. 2000 - Pensionat la cerere, de la Liceul de Artă din
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
imprimata pe CD solist prof.Drd Corneliu Voicescu la Universitatea”Transilvania” din Brașov. SUITA a-II-a pentru chitară solo SUITA a III-a pentru chitară solo SUITA a IV-a pentru chitară solo,tipărită de Editură Premier-Ploiești 2005,Ploiești SUITA pentru PIAN op.1,1959 SUITA PENTRU PIAN op.2,1959 DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Corneliu Voicescu la Universitatea”Transilvania” din Brașov. SUITA a-II-a pentru chitară solo SUITA a III-a pentru chitară solo SUITA a IV-a pentru chitară solo,tipărită de Editură Premier-Ploiești 2005,Ploiești SUITA pentru PIAN op.1,1959 SUITA PENTRU PIAN op.2,1959 DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
pentru chitară solo SUITA a III-a pentru chitară solo SUITA a IV-a pentru chitară solo,tipărită de Editură Premier-Ploiești 2005,Ploiești SUITA pentru PIAN op.1,1959 SUITA PENTRU PIAN op.2,1959 DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
SUITA a IV-a pentru chitară solo,tipărită de Editură Premier-Ploiești 2005,Ploiești SUITA pentru PIAN op.1,1959 SUITA PENTRU PIAN op.2,1959 DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de Florin Comișel și )revizuită,2008. TORNADO pentru chitară solo,op.
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
solo,tipărită de Editură Premier-Ploiești 2005,Ploiești SUITA pentru PIAN op.1,1959 SUITA PENTRU PIAN op.2,1959 DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de Florin Comișel și )revizuită,2008. TORNADO pentru chitară solo,op.27.imprimare pe Casetă audio și
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
PIAN op.1,1959 SUITA PENTRU PIAN op.2,1959 DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de Florin Comișel și )revizuită,2008. TORNADO pentru chitară solo,op.27.imprimare pe Casetă audio și CD solist Iulian Anghel.1999 editor STSSC”Marama” Ploiești
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
STSSC”Marama” Ploiești,1999.tipărită la Editură “Premier” din Ploiești. TREI CÂNTECE pentru voce și orchestră simfonică.primă audiție baritonul Vasile Micu și Orchestră Simfonica a Filarmonicii de Stat din Ploiești,dirijor George Petrescu,1963. ALBUM PENTRU BEBECO-piese ușoare pentru pian,06.07.2007 PIESE pentru trio de clarineți MUZICĂ PENTRU COR -selectiv- “FLOAREA MUNCII”(Flower of the work)versuri Dumitru Corbea,p.a. Corul Conservatorului de muzică din București (dirijor Tiberiu Ungureanu,)19 mai.1959,sala Dalles.Publicată în mai 1977
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
the work)versuri Dumitru Corbea,p.a. Corul Conservatorului de muzică din București (dirijor Tiberiu Ungureanu,)19 mai.1959,sala Dalles.Publicată în mai 1977 la Ploiești. “LIBERI ÎN VECI”(For ever free)versuri Nicolae Dumitrescu,cor 4 voci,acompaniat de pian.p.a.5 dec.1976,Corul Armatei din Ploiești, dirijor maior Constantin Juga.Tipărită în volumul “Oamenilor,cântecele noastre”,1978,Ploiești. “SĂ FĂURIM A VIETII FRUMUSEȚE”(For the beauty of life) Versuri de N.Dumitrescu,pentru cor mixt pe 4 voci
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
sau pentru mici ansambluri instrumentale. Odată cu trecerea la perioada clasică, sonata suferă o serie de modificări structurale, aplicate la diverse tipuri de mici opere instrumentale cu utilizare în muzica de cameră, fie sub forma instrumentelor soliste, fie cu acompaniament de pian. O dată cu începutul secolului al XIX-lea, termenul se referă la o formă muzicală de largă difuziune, propagată de marii compozitori, în special ai școlii vieneze, căpătând semnificația actuală din muzicologie. Primele opere muzicale cu denumirea de "sonată" aparțin compozitorilor italieni
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
au fost Maurizio Cazzati, Giovanni Legrenzi, Giuseppe Torelli. În aceeași direcție se încadrează compozițiile lui Johann Sebastian Bach (sonate și partite pentru vioară solo sau pentru violoncel, sonate pentru ""viola da gamba"", sonate pentru orgă) sau Johann Kuhnau (sonate pentru pian). În epoca respectivă s-au compus și sonate pentru un instrument melodic sau continu, cum sunt sonatele pentru vioară ale compozitorului austriac Heinrich von Biber. Termenul de "sonată" a fost atribuit de Domenico Scarlatti la peste 500 de opere pentru
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
una sau mai multe mișcări, de exemplu ""divertimento"", ""serenata"", ""partita"", regrupate sub termenul general de ""sonată"". În 1771, Joseph Haydn folosește pentru prima dată denumirea de "sonată" pentru compoziția care va fi catalogată mai târziu ca "Sonata nr. 1 pentru pian". La început, structura cea mai obișnuită a unei sonate era: În primii ani ai perioadei clasice, au fost compuse și sonate în două părți, cu o mișcare dansantă inserată înainte de partea lentă, ca în sonatele pentru pian nr. 6 și
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
nr. 1 pentru pian". La început, structura cea mai obișnuită a unei sonate era: În primii ani ai perioadei clasice, au fost compuse și sonate în două părți, cu o mișcare dansantă inserată înainte de partea lentă, ca în sonatele pentru pian nr. 6 și 7 ale lui Joseph Haydn. Sonatele lui Wolfgang Amadeus Mozart au fost compuse în marea majoritate în trei părți, în timp ce alți compozitori, ca Luigi Boccherini, au realizat sonate pentru pian și un alt instrument obligat cu o
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
înainte de partea lentă, ca în sonatele pentru pian nr. 6 și 7 ale lui Joseph Haydn. Sonatele lui Wolfgang Amadeus Mozart au fost compuse în marea majoritate în trei părți, în timp ce alți compozitori, ca Luigi Boccherini, au realizat sonate pentru pian și un alt instrument obligat cu o a treia parte facultativă (în cazul lui Boccherini, în cele 28 de sonate pentru violoncel și pian). Totuși, cu timpul, tot mai multe opere instrumentale sunt realizate în patru părți, procedeu folosit la
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
în marea majoritate în trei părți, în timp ce alți compozitori, ca Luigi Boccherini, au realizat sonate pentru pian și un alt instrument obligat cu o a treia parte facultativă (în cazul lui Boccherini, în cele 28 de sonate pentru violoncel și pian). Totuși, cu timpul, tot mai multe opere instrumentale sunt realizate în patru părți, procedeu folosit la început în cvartetele de coarde și în simfonii, preluat apoi de Ludwig van Beethoven în primele lui sonate. Sonate în două sau trei părți
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
părți, procedeu folosit la început în cvartetele de coarde și în simfonii, preluat apoi de Ludwig van Beethoven în primele lui sonate. Sonate în două sau trei părți au continuat să fie compuse în tot timpul epocei clasice: Sonata pentru pian op. 102 în do major de Beethoven e compusă din două parți, iar alta în re major, de același compozitor, în trei mișcări. Structura în patru părți devine un procedeu standard pentru cvartetele de coarde și în mod definitiv pentru
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
în mod definitiv pentru simfoniile perioadei clasice, după formula următoare: Această structură în patru părți a devenit un procedeu standard și pentru sonate, operele cu structuri diverse fiind considerate excepții, mișcările absente etichetate ca ""omessi"". Sonatele lui Beethoven, 32 pentru pian, în afara celor pentru vioară sau violoncel cu acompaniament de pian, reprezintă culmea acestui gen pentru perioada clasică. La începutul secolului al XIX-lea s-au înființat primele conservatoare de muzică unde s-a codificat experiența epocei clasice. În acest context
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
Această structură în patru părți a devenit un procedeu standard și pentru sonate, operele cu structuri diverse fiind considerate excepții, mișcările absente etichetate ca ""omessi"". Sonatele lui Beethoven, 32 pentru pian, în afara celor pentru vioară sau violoncel cu acompaniament de pian, reprezintă culmea acestui gen pentru perioada clasică. La începutul secolului al XIX-lea s-au înființat primele conservatoare de muzică unde s-a codificat experiența epocei clasice. În acest context se stabilesc criterii stricte pentru folosirea atât a termenului de
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
și a formei de sonată, ca modalitate de organizare a materialului muzical în interiorul unei mișcări. Printre numeroasele opere de acest gen compuse în perioada romantică sunt de menționat sonatele lui Frédéric Chopin și Felix Mendelssohn Bartholdy, cele trei sonate pentru pian de Robert Schumann, iar mai târziu sonatele lui Johannes Brahms și Serghei Rahmaninov, în care predomina armonia tonală. Alți compozitori, ca Franz Liszt, se îndepărtează practic în totalitate de forma tradițională, Sonata lui în si minor, o lungă compoziție într-
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
ambițioasă, dornică să devină într-o zi cântăreață, model și actriță de voce care prevede că în cele din urmă se va căsători. Ea de asemenea este foarte interesată de cultura pop și are un talent muzical, inclusiv cântând la pian, chitară, canto și copunând toate melodiile pentru festivalul de la școală. Ea este de multe ori in contradicție cu Usagi, pe care o consideră imatură. Deși aceste argumente sunt de obicei minore, la începutul seriei Rei încearcă să ia rolul lui
Rei Hino () [Corola-website/Science/313138_a_314467]
-
au descoperit calitățile fiului și i-au sprijinit cariera lui muzicală. În anul 1856, Rimski-Korsakov intră cadet la marina militară din Sankt Petersburg, școală pe care o termină în anul 1862. În timpul școlii de ofițeri continuă să ia lecții de pian, este interesat însă și de celelalte instrumente muzicale care sunt folosite într-o orchestră de operă. În toamna anului 1859 începe să ia lecții de pian de la Théodore Camille, unde îl cunoaște pe pianistul Balakirev și Cui. Încurajat de mentor
Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov () [Corola-website/Science/313284_a_314613]
-
o termină în anul 1862. În timpul școlii de ofițeri continuă să ia lecții de pian, este interesat însă și de celelalte instrumente muzicale care sunt folosite într-o orchestră de operă. În toamna anului 1859 începe să ia lecții de pian de la Théodore Camille, unde îl cunoaște pe pianistul Balakirev și Cui. Încurajat de mentor și prietenii săi începe să compună prima lui simfonie. În perioada anului 1865 viitorul compozitor este preocupat de muzica populară și muzica veche rusă. Rimski-Korsakov, în
Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov () [Corola-website/Science/313284_a_314613]