7,124 matches
-
respectivă - ghinion - încă de dimineață a venit o ploaie liniștită și abundentă care a săturat de apă pământul pârjolit de canicula din ultimele două săptămâni. Câteva zile în urmă simțind o durere reumatică în palma dreaptă, am spus că va ploua, confirmând prognoza meteorologică ce se făcuse. Cum toată lumea invitată dorea să iasă din apartamentele încinse de căldură și să beneficieze de răcoarea de sub bolta de viță din fața casei, întâlnirea s-a contramandat. Atmosfera s-a răcorit chiar bine, încât recurgem
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
va suna cam astfel: „Din aproape în și mai aproape”. Din Basarabia vin vești bune: prim-ministrul Vlad Filat acționează pentru integrare europeană, iar relațiile cu România sunt excelente. Și un fenomen neobișnuit: în America, Suedia, Italia și alte țări plouă... cu păsări moarte, cauza ori cauzele nu se cunosc încă. Și la noi, la Constanța, s-a observat acest fenomen curios. Marea putere economică mondială - China - susține material economia Spaniei, Portugaliei, Greciei și e capabilă să intervină în acest sens
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
însemnări făcute pe timpul lecturii, în ordinea în care ele au fost dictate de text și mai ales de disponibilitatea sufletească a unei personalități deosebite, toate consemnate pe foile unui caiet dictando. Inițial n-am putut descifra nimic fiindcă mi-a plouat în cutia poștală și totul era îmbibat puternic cu apă. Am luat foaie cu foaie și le-am pus la uscat, apoi am aranjat totul în ordine și abia după aceea am parcurs integral textul și am consemnat o parte
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
carte, oferindu-mi sugestii de care am ținut, cu mare plăcere, cont. Am început să urăsc romanul acesta și mi-e frică. Sunt bolnav. Mi-e groază. Mihail Bulgakov - Maestrul și Margareta Partea întâi Un scriitor, ploaia și caruselul gândurilor Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Bulgakov - Maestrul și Margareta Partea întâi Un scriitor, ploaia și caruselul gândurilor Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru a privi cum mustea pământul de apă. Își imagina că iese pe verandă, strângând din dinți și coborând cele patru trepte - una dintre
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Dialogurile Luciei, murmură, numai ea poate să se converseze într-un astfel de mod. Posteritatea va da năvală pentru a analiza, în amănunt, fiecare cuvințel saturat de semnificații ascunse... He, he! Se îndreptă din nou către fereastră și trase draperia. Ploua în neștire. Ce mama dracului, chiar nu mai răsucește nimeni robinetul?, se întrebă retoric, apoi sorbi câteva guri de bere și lovi cu degetul arătător în geam. - Alo, mulțumim frumos pentru ploaie, apreciem amabilitatea, dar am intrat destul la apă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să revenim. Hai să... ne revenim. În primul rând trebuie să deschid geamantanul. De aici pleacă totul, de la geamantan. Chiar, ce idee tâmpită mi-a venit și mie, un geamantan plin cu bani, descoperit de un agent imobiliar, ca și cum ar ploua cu geamantane și lumea le-ar găsi pentru a se sinucide din cauza lor. Dar - doamnelor și domnilor - cine mai pierde azi un geamantan cu bani, aceasta este întrebarea esențială?! Pun pariu că descopăr în el tot felul de ciudățenii, dacă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
apoi iată-te aruncat din nou în joben și totul dispare ca prin farmec, e întuneric și crezi că te afli în vizuină, acolo unde nu te poate ajunge nicio gheară, nicio mână de magician insensibil, numai că simți umezeală, plouă de ore bune, e mocirlă până și în gânduri și vrei să fugi, dar nu poți, încerci din nou, o iei la sănătoasa, te lovești de ceva, surpriză!, un geamantan. În vizuina unui iepure fricos care... Care se îndreaptă către
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu iei în calcul toate posibilitățile, ceea ce este o greșeală imensă. De ce? Fiindcă geamantanul e în debaraua ta, acoperit cu o pătură. Iar Land Roverul acela e tot lângă bordură... Aproape că alergă până la fereastră și mișcă draperia câțiva milimetri. Ploua în continuare, ca și cum întregul univers se storcea asiduu și se transforma în picături mari de apă, intenționând să înece pentru totdeauna pământul. Dacă spuneai doar rupere de nori, nu reușeai să oferi nici pe departe adevărata imagine a potopului modern
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Întoarse capul, iar Magicianul îi întinse paharul. În lichid pluteau două cuburi de gheață - nu teai înșelat, chiar ți-a umblat prin frigider, dar numai pentru că vroia să te ajute, de ce nu înțelegi? Gura i se umplu de salivă, îmi plouă și în gură, mormăi, apoi apucă paharul și luă două guri zdravene. Nici nu simți vreo arsură pe gât. - Mulțumesc. Și gândi instantaneu iată că Magicianul poate fi și ospătar, și chiar unul foarte bun, a nimerit exact cantitatea necesară
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
prostește! Vru să dea cu tifla impertinentului care îi deranja momentele de meditație, însă renunță. - Mai bine îmi spui că va apărea soarele peste fix trei secunde și îți voi fi veșnic recunoscător. - Nu, au zis la meteo că va ploua în draci câteva zile bune. Sper că n-ai probleme cu reumatismul. Alta-i chestia. Ți-am spus mereu că viața are ironiile ei. A căzut un stâlp peste doi inși care făceau conversație întrun Land Rover. Nu contează despre
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
treningul pe care îl primise cadou de ziua lui (de la Lucia, evident, se dezbrăcase cu o plăcere maximă de pantalonii cu buzunare aplicate), cu adidașii în picioare, și își spunea că nu a mai alergat de multă vreme, ce dacă plouă?, mișcarea este bună pe orice vreme, medicii ne bat tot timpul la cap cu nevoia de mișcare, jos cu sedentarismul care aduce enervantele kilograme suplimentare, la dracu`, chiar am nevoie de o alergare strașnică, mulți kilometri, cât mai mulți, eu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
polițiste, plus un pix de duzină) dacă ieri, din întâmplare, doar din întâmplare, evident, nu ați văzut cumva ceva demn de a fi adus în discuție... Poate un musafir oarecare care a intrat în curtea vecinului dumneavoastră. Da, știu că ploua torențial, dar tocmai de aceea, în zilele ploioase, fiindcă plictiseala ne chinuie amarnic, aruncăm, din când în când, un ochi pe fereastră, cu speranța că... - Cel de la știri? - Ce știri? Nu-nțeleg (l-ai văzut, tataie, așa-mi place, zi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
indicat ( Detectivul oftează insesizabil, oprește-te, zăbăucule, ești nevorbit?), am tăiat o jumătate de felie de lămâie, nu mai mult, se acrește prea tare dacă pui una întreagă, iar când m-am apropiat de fereastră - vroiam să văd doar dacă plouă în continuare, nu vă gândiți la altceva (ba mă gândesc, moșulică pervers și curios, poate că vroiai să vezi dacă nu cumva se desface scriitorașul la prohab și se masturbează acompaniat de tunete!) - nu mai era. Scriitorul despre care cereți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
se prăbuși din nou. Balustrada podului este vopsită în negru și rece la atingere. Dedesubt, șuvoiul înspumat al râului plimbă către o posibilă deltă mii de umbrele colorate care se rotesc amețitor. Ce noroc pe capul meu, dacă reîncepe să plouă nu trebuie decât să întind mâna, de pe mal, și să apuc o umbrelă, îi trecu o idee ciudată prin minte. Ha, ha, Râul Umbrelelor, cum de-au uitat ăștia să-l treacă pe hartă? Vă invităm la o plimbare, aduceți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vindea aparatură electronică second-hand, iar moșulețul îl urmă. Sub copertină, închise umbrela și o rezemă de geam. Apoi... 11 Apoi se făcu o liniște de mormânt. Încetară claxoanele, zgomotele făcute de motoarele ambalate și toate celelalte... cuvinte nescrise ale orașului. Ploua în continuare, dar fără să se audă nimic. Un film mut, pornit dintr-o dată, ca și cum cineva ar fi apăsat pe un buton, fără să anunțe în prealabil, astfel că senzația era una de surpriză totală. Pentru câteva fracțiuni de secundă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Se uită de jur împrejur și fu șocat. Oamenii înghețaseră, rămăseseră nemișcați, ca niște stane de piatră (de carne...) mașinile nu se mai mișcau, vântul încetase. Doar picăturile de ploaie cădeau nestingherite, iar Scriitorul își spuse drace, bine că nu plouă de jos în sus, atunci chiar că ar fi fost o imagine de neuitat. Și, colac peste pupăză, numai eu, Scriitorul Ratat, aș fi devenit singurul martor al evenimentului. Trist. Ce sens are un miracol dacă nu-l poți împărtăși
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pupăză, numai eu, Scriitorul Ratat, aș fi devenit singurul martor al evenimentului. Trist. Ce sens are un miracol dacă nu-l poți împărtăși cu nimeni? Degeaba te duci, ulterior, pentru a-i anunța pe x sau pe y că a plouat de jos în sus. Se uită la tine cu privy năuce, ca și cum abia ai fi scăpat de la balamuc și s-ar aștepta să-i strange de gât, dar asta doar după ce ți-ar da câteva monede, de pomană. Ca și cum Dumnezeu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
te amuzi, ca un parșiv ce ești. Aprinde reflectoarele, m-am prins. Gata, iată noua experiență personală, sunt martor la o ploaie inversă, ce dracu ` mai vrei? Nu era mai bine atunci când umblam beat toată ziua? Ar fi putut să plouă și de la stânga la dreapta, tot nu îmi păsa. Îl căută din priviri pe moșulică. Acum chiar că îi voi trage un mare pumn în nas, mai ales că nici nu se mișcă, parcă suntem în Frumoasa din Pădurea Adormită
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
te va lăsa în pace... - Dispari! - Poate vrei încă un geamantan cu bani... - Ești o jogodie! - Poate, dar țin la tine. Suntem făcuți unul pentru celălalt. - Asta sună a declarație de dragoste, să știi că pot să te bat chiar dacă plouă-n sus... - N-o vei face. Scriitorule, îți mai spun o dată. Lucia nu există. Nimic nu există. Crezi că ploaia asta inversă există? Numai tu o vezi. O vezi în mintea ta. Acolo a murit și taximetristul care te-a
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
permanent. Femeia îi zâmbi, înțelegătoare, apoi îl mângâie pe obraz. - Ce cauți aici? Să nu-mi spui că veneai în întâmpinarea mea, pe o astfel de vreme. Nu ești tu acela care nu suporta să facă nici măcar trei pași atunci când ploua? - Ba chiar așa, iubita mea, eu sunt acela, însă mam gândit că ar fi minunat dacă ne-am plimba prin ploaie, ca doi îndrăgostiți pe care intemperiile nu-i pot înspăimânta. Mi-am luat inima-n dinți și iată-mă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
De unde știi? Vecinul... De unde știi? De unde știi? De unde știiiiii???? Fiindcă eu sunt tu și tu ești eu și invers și cum mai vrei să o iei, tot la același rezultat vrei ajunge, Scriitorule. Iepure... Nu contează, bagă bine la cap: plouă necontenit, ai plecat de-acasă pentru a merge la Lucia, dar Lucia nici nu te cunoaște. Te-a văzut de câteva ori, știe că scrii sau cel puțin așa crede, că încă scrii, atât și nimic mai mult. Magicianule, te
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ai intervenit? Întrebări... Întrebări... Întrebări... De ce nu încerci niciodată să răspunzi singur la ele? Aruncă ziarul în ploaie, iar fotografia detectivului ucis dispăru, înecată. Privi câteva minute foile umezite, lovite de picăturile mari de ploaie. Îi veni să plângă... 3 Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
umezite, lovite de picăturile mari de ploaie. Îi veni să plângă... 3 Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru a privi cum mustea pământul de apă. Își imagina că iese pe verandă, strângând din dinți și coborând cele patru trepte - una dintre
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de emoție, deși eram cu adevărat entuziasmată. — Ei, te tentează ideea? a Întrebat ea, iar pasiunea a părut să i se mai domolească puțin. — Lil, absolut. Zău, cred că e o idee splendidă. N-am vrut să par neinteresată, dar plouă cu găleata, sunt afară și Îmi curge cafea clocotită pe brațul stâng... Bip-bip. A sunat linia cealaltă și, cu toate că era cât pe ce să mă ard la gât cu capătul aprins al țigării În Încercarea de a Îndepărta telefonul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]