12,874 matches
-
în primire gândul de veghe. “Hooo! Moară stricată! Și pușchea pe limbă-ți! Știu că nu te doare niciunde și vrei să-mi răsucești cuțitul în rană. “Păi cum să mă mire faptul că nici până la această vârstă n-ai priceput că eu nu-ți sunt dușman? Tu umbli cu capul în nori și eu sunt vinovat?” Atunci de ce îmi vorbești ca unui potrivnic?” “Nu-ți vorbesc dușmănește, ci vreau doar să nu cazi - Doamne ferește - de la prea mare înălțime, prietene”. “Știai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
înălțime, prietene”. “Știai tu, deșteptule, că în fața iubirii voința nu face două parale?” “Știam, nepricopsitule. Și tocmai de asta îți vorbesc, pentru a nu ajunge în momentul în care ai fi în stare să te sinucizi pentru o dragoste neîmplinită. Priceput-ai? Ori câinii latră, caravana trece?” Priveam la bătrân întrebându-mă dacă el băuiește măcar ce luptă duc eu în această clipă... Nu mică mi-a fost mirarea însă când i-am văzut un început de zâmbet în colțul gurii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
astea. Am început să mănânc și am rămas surprins să văd că laptele cu tocmagi era încă destul de cald... De la sine, a venit întrebarea: “Cine a adus acest paner și când? Numai că bătrânul e un vrăjitor, că altfel nu pricep cum se petrec lucrurile...” Când burta a fost pusă la cale, călugărul a mulțumit cerului și apoi s-a întins pe iarbă. --Să ne hodinim, că, vorba ceea: cade omul din copac și tot mai stă un pic. D-apoi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bine zici! Păi câtă lume nu se vântura pe la poarta acelei case?! Până se încărca sau descărca harabaua trecea ceva vreme și... Apoi se mai încheia câte o afacere între “neguțitorii” care mișunau prin preajma Chervăsăriei ca furnicile... --Văd că te pricepi la afaceri, nu fie de deochi da’... --Da’ce dureri ai, cumetre? --Știi tu cine a scris “Letopisețul Țării Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fi umblând eu cu scăfârlia prin nouri, dar judecă și tu... --Tot în dodii vorbești, amice. Ce să judec? --Cum se face de un egumen de la Golia cumpără cinci dughene cu pivniță de piatră așa pe cont propriu? --Ceva-ceva am priceput, dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu feciorii” la 2 decembrie 1671 (7180). --Ce spune Aishatân? --Că a “vândut... cinci dughene cu pivniță de piatră, aicea în târgu în Iași, lângă Chervăsăria
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ajungem cât mai iute acasă. -Dar... --Nici un “dar”. Ia privește colo, să vezi cum soarele se ițește de după deal. I-am urmat sfatul. Am privit într-acolo și bulgărele de foc al soarelui îmi juca înaintea ochilor... N-am priceput prea bine ce se întâmplă... Când am deschis ochii, razele soarelui abia ițit de după deal se juca cu perdeaua de la fereastra mea deschisă. “Cine a deschis fereastra? Aseară parcă am închis-o. Ceva se întâmplă și nu-mi dau seama
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de veghe. “Am auzit”. “Cui?” “Păi... <lelii Marii Oprei>”. “Așa spune, vere. Îi prima oară când întâlnim acest apelativ. Și să nu te ducă gândul spre acel cântecel “Lelea cu fusteica scurtă”, fiindcă aici îi vorba de treabă serioasă!” “Am priceput, gură spartă ce ești!” --Ce te frământă, fiule? Te văd plecat undeva în lume... --Nu-i nimic, părinte. Mă mai fură și pe mine câte un gând --Dacă nu-i nimic de luat în seamă, atunci e bine. Să ne continuăm
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Lasă-mă să tac, că e mai cinstit”. “Doar nu cumva crezi căăă...” “Te-am rugat și eu odată să nu-mi ceri un răspuns explicit, ci să te ducă și pe tine mintea cum stau lucrurile cu adevărat”. “Am priceput. Nu te mai văicări ca țațele în piață. Cum bag seamă, tu presupui căăă...” Da, presupun căăă... așa stau lucrurile. Ce să-i faci? Ale tinereții valuri”. “Da’... să lași un copil în adâncă neștire nu-i frumos”. “Dar dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
săpături la pietre și de alte lucrări. C. Bobulescu a ajuns la concluzia că ,,Gligorie Cornescul a fost un excelent zugrav”<footnote A scrie, în vechime îmsemna a zugrăvi footnote> și un talentat sculptor în piatră și marmură și se pricepea la multe lucruri. Acest Gligorie Cornescu a fost un om deosebit de înzestrat: ,,architect, desenator de mare talent, proiectant îndrăzneț și restaurator priceput, cum și un om de gust ales”<footnote Victor Brătulescu, Arhitectul moldovean din secolul al XVII-lea, Gligorie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au fost pline, am luat fiecare câte una și, după ce am ciocnit, bătrânul a adulmecat întâi ulcica ca un copoi. A gustat apoi cu evlavie, rămânând într-un fel de extaz. Am gustat și eu...cu grijă...La cât mă pricep, mi-am zis în gând: „Aista-i un vin vechi din cea mai strașnică pivniță domnească”. În timp ce eu mă luptam cu acest gând, bătrânul m-a întrebat, mustăcind a râde: Ei! Ai ghicit despre ce este vorba? Apoi pentru mine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-au sculat cu noaptea în cap, pentru că au mare grabă. Pleacă la drum lung și au nevoie de cai bine potcoviți, că altmintrelea... Călugărul se uită la mine în așa fel încât îi citesc în ochi părerea: „Da’ te pricepi, fiule! Și eu care credeam...” Nu stau pe gânduri și-i răspund: Păi când eram acasă, cine ajuta la potcovitul cailor noștri? Eu. Cine altul? Mergeam cu tata la potcovar și îmi băgam nasul peste tot. De la suflat cu foiul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la barabuli, curechi și chipăruși! Altul îi răspunde în șagă: „O ridicî și-o suflicî pintri vini șî mai rar...arde-o gras!” Bătrânul se uită la mine vulpește și parcă mustăcește a râde. În cele din urmă, mă întreabă: Priceput-ai ce strigă zarzavagiul aista? Nu am prea înțeles ce polojănii spune el acolo... El șăguiește, dar își strigă marfa pe care o are de vânzare...Adicătelea: o ridiche și o sfeclă, pătrunjel și mărar...ardei gras. Hâtru pezevenghiul. Îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casele din jurul mănăstirii Dancu, care n-au avut liniște niciodată. Adică ce înseamnă „N-au avut liniște niciodată”? Adicătelea mereu au fost ba dăruite cine știe cui, ba vândute, ba moștenite și împărțite între frați sau cu toată cimotia răposatului. Acum am priceput, părinte. Și pentru că aceste case nu au stat în mâna stăpânilor prea multă vreme, nici vornicii de poartă nu au stat degeaba. Au tot avut treabă cu hotărnicirea locurilor acestor case. Știu la ce te-ai gândit, părinte, când ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
iată că și domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcal, pe tot locul acela”. Cred că ai băgat de seamă că în această carte de întărire se vorbește de apa Nicolinei. Am fost atent la asta, părinte, dar nu prea pricep cum de merge pârâul ista împotriva firii. În loc să curgă la vale, el a luat-o la deal... Curge el cât curge așa, dar a văzut că nu prea are spor și atunci a luat-o la dreapta, ca să scape de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
acolo de pe „Rîpă, în capul łigănimei”? Nu-i nici o supărare, părinte, pentru că, din fericire, știu că este a lui Necula și a soției sale Tudosca, cumpărată la 26 septembrie 1671 (7180) de la Agahia cea Grasă. Te-am întrebat pentru a pricepe mai bine că pe costișa de sub Curtea gospod, dincoace de iaz, până la Chervăsărie, își are sălașele „łigănimea Domnească”. Chiar și locul se cheamă „Mahalaua łigănimea Domnească”. La vale se întinde până la Ulița Broștenilor. În timp ce bătrânul spunea acestea, nu știu de ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
părinte? Bătrânul și-a pus mâna streașină la ochi și, după o scurtă cercetare a uliții, a întins mâna spre o ogradă frumoasă, cu livadă și un șir de dughene așezate șnur cu fața la uliță. Din tot ce am văzut am priceput de ce se zbătea Marica Covrigoaia să fie stăpână pe cele două dughene... Când m-am săturat să admir gospodăria Măricuței, bătrânul mi-a făcut semn să pornim mai departe...Din loc în loc, mă face atent : „Ia privește la casa asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1711 (7219), întocmit de Măriuța, soția lui Ion blănar, cumpără „o dugheană cu casă și cu loc cît este împregiurul casăi...alăture cu pivnița dumisale logofătului în Tîrgul Fînului, care au cumpărat-o de la Vasilie Drăgunoiul staroste”. Cred că am priceput bine că e vorba de vechea cumpărătură de la „Drăgana, fimeia lui Vasilie ce au fost staroste de ciocli”. Și iar ai trecut fără să-i vezi pe martori, fiule. Ai dreptate, părinte, dar dacă tot a venit vorba, uite că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai aud vorbele bătrânului. Mă ia de mână și mă conduce ca pe un copil prin harababura din ocolul Chervăsăriei. Dacă bătrânul nu mi-ar fi explicat cam cum se petrec lucrurile aici, apoi nu ar fi cu putință să pricep mare lucru. Dacă aș sta mai multă vreme să privesc la această viermuială poate aș înțelege ceva, dar așa...totul e ca pe altă lume. Ici se descarcă butoaie pline cu vin sau cu untdelemn, dincolo se stivuiesc putini cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ești deprins cu cele ce se petrec în unele familii, unde...femeia trebuie să-l asculte pe bărbat și să nu iasă în față... Mă minunez de cele descoperite, părinte... Cred că trebuie să umbli prin mai multe familii, ca să pricepi cam dincotro bate vântul, fiule. Dacă-i s-o spun pe cea dreaptă, apoi doar umblând cu sfinția ta am început să văd și să înțeleg pe unde calc. Asta mă bucură și - sunt sigur vei înțelege mai adânc cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însă nu m-a făcut să-mi uit un gând pe care îl am la îndemână chiar acum. Mă miram eu, că de multă vreme nu mi-ai spus ce gânduri te mai frământă... M-am făcut că n-am priceput ușoara ironie din spusa bătrânului și am reluat vorba: De fapt, acest gând l-am mai mărturisit și altă dată. Așa că, dacă am să-l mai spun și acum n-a fi cu supărare. Supărare nu încape, fiule. Spuneam că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
adu-ți aminte de un fost mare vornic al Moldovei, tare drag ție. Spunând acestea, călugărul a făcut ochii mici, sfredelindu-mă plin de curiozitate, să vadă dacă mă duce gândul unde trebuie. Drep-îi că chiar după primele cuvinte am priceput unde bate bătrânul. Păi se poate, părinte, să te îndoiești de bietele mele cunoștințe? Multe n-oi ști eu, dar marele vornic despre care vorbește sfinția ta nu poate fi altul decât Ion Neculce...Nu spune el în „Letopisețul łării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lor au vîndut o casă din Iași de la Ulița Sîrbească, la Zidiu,...lui Andreieș ce au fostu șătrar mare”. Te rog, părinte, să-mi spui ce e cu acest zid pe care îl văd bine întemeiat? Lucrurile sunt ușor de priceput. Târgul are mai multe căi de intrare și ieșire. Fiecare cu o barieră sau rohatcă, cum i se mai spune. Acestea sunt vreo 11 la număr. Întrebarea e: între bariere cine păzește intrarea ori ieșirea carelor sau rădvanelor încărcate cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
FÅRÅ Câinii latrå mereu și nu întotdeauna le înțelegi motivul La fel cum oamenilor cuvintele rostite fårå prea multå gândire nu le pricepi rostul
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1622]
-
bleagă. Dar pe undeva, tare mă tem că eu, sunt unul dintre puținii care au sărit în sus la intervențiile acestea publice ale guvernatorului. Simpatia de care se bucură Mugur Isărescu, din intervențiile căruia oamenii obișnuiți nu prea par să priceapă mare lucru, cred că este o consecință directă a unei pioșenii formale, în fața unui pământesc zeu român al banilor. Când aude vreun discurs politic legat de finanțe și buget, românul care ar fi în stare să ia gâtul vecinului său
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
la rând, decât faptul că șnapanii de la guvernare i au săltat banii. În ceea ce privește limbarița, la limba economică, românul stă mult mai prost, decât la cea în limba politică, sau mai ales la limba fotbalistică, dialecte locale la care, tradițional, se pricepe să improvizeze științific orice nea Grigore, sau Gogu de la colțul străzii, fie că simpozionul se desfășoară într-o cârciumă ordinară, fie pe un stadion oarecare. Când vine vorba însă de TVA, mai treacă,meargă, dar dacă intervin concepte, cum ar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]