7,051 matches
-
Războiului din Golf. Un jucător italian de baschet de la Universitatea Seton Hall a fost exclus din echipă cînd a refuzat să poarte un steag SUA pe tricou și în final, după hărțuirea din partea "patrioților", s-a întors în Italia. După ce profesoara Barbara Scott, la o întrunire studențească de la Universitatea de Stat din New York, New Paltz, a cerut personalului militar al SUA să nu ucidă oameni nevinovați, a fost supranumită "Baghdad Barbara", acuzată de trădare de către un senator de stat și supusă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
martie, 2008 Confesiuni cu sufletul la gură Romanul Epoca de fier*concentrează o serie de interogații dramatice adresate istoriei conflictuale a Africii de Sud prin intermediul unei eroine energice, în ciuda situației sale grave - bolnavă de cancer în fază terminală, doamna Curren, o fostă profesoară de limbi clasice, conștientizează, în preajma morții, catastrofa politică, socială și morală cauzată de apartheid, în același timp trăind o serie de revelații subiective esențiale. Metafora "vârstei de fier" revine în roman ca o reprezentare sugestivă a naturii barbare și iraționale
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
înțeles, dar căreia încearcă să i se adapteze, în ciuda sensibilității sale, devenită uneori cauză a izolării și alienării. Relațiile cu cei din jur sunt marcate, previzibil, de un puternic atașament matern, memoria primilor ani fiind dominată de prezența mamei, o profesoară tânără, a cărei fire deschisă și voluntară nu se încadrează în peisajul familial măcinat de reproș și frustrare. J.M. Coetzee reușește să reliefeze remarcabil figura acestei femei, a cărei onestitate pare să fi avut un mare impact asupra proceselor prin
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fete abia ieșite din copilărie. Două eleve insomniace, în desuuri răvășite, se prind într-un dans nocturn în sala de clasă, în timp ce pe tablă stau scrise cu cretă versurile lui Arthur Rimbaud. În pragul ușii răsare silueta alarmată a unei profesoare, în timp ce o făptură enormă, alcătuită din văluri lăptoase și mușchi cabalini, răsare lângă ele și le ține isonul, ridicată pe multe picioare subțiri, adăpostind sub aripa dreaptă o fetiță neagră ce-i cuprinde pieptul. Creatura e întruparea fantasmei recurente a
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
SAVU, Tudor Dumitru (1.II.1954, Râmnicu Vâlcea - 19.X.2000, Cluj-Napoca), prozator și jurnalist. Este fiul Victoriei Savu (n. Iscrulescu), profesoară, și al lui Dumitru Savu, medic. Urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” din Călimănești (1961-1973) și cursurile Facultății de Filologie, secția română- franceză, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvite în 1977. Lucrează ca redactor la „Tribuna”, făcând parte dintre prozatorii tineri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
mai mică dintre cei opt copii ai Adelinei și ai lui Constantin Olteanu-Maior din Reghin, profesor de geografie și istorie stabilit la Craiova în 1859; bunica paternă era fiica surorii lui Petru Maior. După studii liceale în Craiova este numită profesoară la Azilul „Elena Doamna” din București. Moartea surorii ei Silvia, căsătorită cu profesorul Daniil Barcianu, o aduce la Sibiu, pentru a îngriji copiii orfani. Aici se căsătorește în 1905 cu scriitorul Octavian C. Tăslăuanu. T. poate fi considerată prototipul tinerei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
ȚARINĂ, Victor (9.V.1960, Cluj), poet și prozator. Este fiul Vioricăi-Laura Țarină (n. Stan), profesoară de liceu, și al lui Marian-Virgil Țarină, profesor universitar. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția inginerie geologică (1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989), apoi la Institutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș, secția germanistică (1954). Funcționează ca profesoară la Sibiu, redactor la „Neuer Weg” și bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1969), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1969-1977), apoi la revista „Volk und Kultur”. Debutează cu versuri în 1965, în „Gazeta literară”, colaborând și la „Luceafărul”, „Ramuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
a lui Ovidiu Popescu, funcționari. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov (1979-1983) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția română-franceză (1983-1987). În studenție participă la ședințele Cenaclului de Luni și ale cenaclurilor Junimea și Universitas. Este profesoară în satul Iordăcheanu, județul Prahova, corector la Editura Cartea Românească și, din 1996, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București. În 2002 își ia doctoratul în filologie. Debutează cu poezie în „Dialog” (1984), iar editorial cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
nici să gătești în acel birou, mai ales cînd se joacă un spectacol și culoarul este plin de copii, iar interpreții n-au nevoie de stimulente olfactive. Am asistat o dată, cînd eram în teatru, la o defilare... slalomatică a doamnei profesoare, cu niște paste fierte în mînă, de la cabina ei pînă la baie. Micii spectatori se dădeau la o parte din fața bucătăresei, nepricepînd nimic. Altă dată, pe scenă se juca un basm La un moment dat, unul dintre boieri, îi spune
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
actorimii române, în frunte cu Amza Pellea? Poți rămîne indiferent la exmatricularea din facultate a celei ce a fost Gina Patrichi, pentru o întîrziere la o repetiție? Sau te poate lăsa rece faptul că marea Doamnă a teatrologiei naționale, fragila profesoară Alice Voinescu, era sabotată sistematic la cursuri de un grup de golani condus de... Dan Deșliu? Sau nu rămîi uimit să afli că, din păcate, în rîndul ajutoarelor poliției politice de-atunci se numărau, vai!, actori mari (Caragiu!) sau doar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
familiei lărgite, a raporturilor intergeneraționale. Iar uneori poate pătrunde și în intimitatea vieții de familie (chiar dacă nu la toate particularitățile ei, cum ar fi raporturile erotico-sexuale), îndeosebi prin strategia „statului în gazdă” (vezi și Stahl, 1974), așa cum a procedat și profesoara americană G. Kligman (1998) în realizarea unei foarte complexe și moderne monografii despre un sat maramureșean. De altfel, cercetarea de teren (field research), finalizată în notițe de teren (field notes), bazată în principal pe observație, dar cuprinzând inevitabil și interviuri
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
utilizează termenul de „descendență” și filiation ca echivalente (Segalen, 1987). Pentru o discuție mai extinsă privind conceptul „relații de rudenie”, cititorul poate consulta lucrarea lui C. Harris (1998) dedicată acestei problematici, tradusă în românește și având o pertinentă introducere, datorată profesoarei bucureștene M. Voinea. Așa cum se poate remarca ușor, în tratarea problemei relațiilor pe verticală și orizontală din cadrul grupului familial și dintre generații am adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații de rudenie”, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de Victor Ion Popa, de Maria Mohor și de învățătorii Ioan și Janeta Ionescu, vorbeam cu drag despre Dodeși și despre Dodeșteni. Iată toate acestea evocate de alte personaje remarcabile care au călcat prin praful din Dodești și anume de profesoara Lina Codreanu. În revista culturală Ecouri Literare, (numărul 4 din 2009), revistă pe care o conduc cu drag și multă responsabilitate, am publicat un material parcă scris special pentru a provoca apariția acestei cărți. Redau integral această scrisoare elecronică primită
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
nu mai repete niciodată acea experiență, fie ca, atunci când o face, să nu îi mai povestească mamei. O tânără mamă venise la ora de religie de duminică a fiicei sale de șase ani.Lecția era despre comportamentul adecvat înăuntrul bisericii. Profesoara i-a rugat pe copii să enumere câteva locuri unde nu au voie să alerge. Mulți copii au ridicat mâna și profesoara a numit câte un copil, pe rând. Copiii au dat răspunsurile: școala, biblioteca, magazinul alimentar - dar biserica nu
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ora de religie de duminică a fiicei sale de șase ani.Lecția era despre comportamentul adecvat înăuntrul bisericii. Profesoara i-a rugat pe copii să enumere câteva locuri unde nu au voie să alerge. Mulți copii au ridicat mâna și profesoara a numit câte un copil, pe rând. Copiii au dat răspunsurile: școala, biblioteca, magazinul alimentar - dar biserica nu a fost pomenită. Mama vizitatoare a remarcat cu mândrie că mâna fiicei ei încă mai era ridicată, fără îndoială înarmată cu răspunsul
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
copil, pe rând. Copiii au dat răspunsurile: școala, biblioteca, magazinul alimentar - dar biserica nu a fost pomenită. Mama vizitatoare a remarcat cu mândrie că mâna fiicei ei încă mai era ridicată, fără îndoială înarmată cu răspunsul pe care îl căuta profesoara. În sfârșit, profesoara a numit-o pe fetiță. Fetița de șase ani a răspuns foarte entuziasmată: „Magazinul de băuturi - tata mi-a spus să nu alerg niciodată în magazinul de băuturi, pentru că am să răstorn sticlele”. Mama a rămas ca
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Copiii au dat răspunsurile: școala, biblioteca, magazinul alimentar - dar biserica nu a fost pomenită. Mama vizitatoare a remarcat cu mândrie că mâna fiicei ei încă mai era ridicată, fără îndoială înarmată cu răspunsul pe care îl căuta profesoara. În sfârșit, profesoara a numit-o pe fetiță. Fetița de șase ani a răspuns foarte entuziasmată: „Magazinul de băuturi - tata mi-a spus să nu alerg niciodată în magazinul de băuturi, pentru că am să răstorn sticlele”. Mama a rămas ca trăsnită timp de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
SUCEAVĂ, Bogdan (27.IX.1969, Curtea de Argeș), prozator și poet. Este fiul Elisabetei Suceavă (n. Banu), profesoară, și al lui Ion Suceavă, ofițer. Urmează primii ani de școală la Pitești, Găești și Târgoviște, ulterior frecventând liceele „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște și „I. L. Caragiale” din București. Între 1989 și 1994 e student al Facultății de Matematică la Universitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
o termină, în vara anului 1856, la Școala Centrală din Iași. Cererea prin care solicita caimacamului N.Vogoride o bursă pentru a urma în străinătate studii de pedagogie este respinsă. Se căsătorește în 1859 cu profesorul G. Hrisoscoleu. A fost profesoară la Târgu Neamț și Vaslui. În anii premergători Unirii Principatelor a colaborat la cele mai însemnate gazete unioniste: „Tribuna”, „Reforma”, „Gazeta poporului”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
profesor: vizita Într-o școală elementară din Paris. Răbdarea profesorilor, liniștea elevilor, calmul acestora, sinceritatea lor În relația cu profesorul mi-au demonstrat că noi, În balcanismul nostru de care suntem prea mândri, mai avem mult de Învățat. Activitatea doamnei profesoare Marie Domenique a fost pentru mine, ca profesor de literatură română și de literatură universală, o lecție prin care am văzut că arta literară poate servi nu doar ca o educație În sens lingvistic, ci și spiritual și intercultural. Copii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]
-
doar cele trei cărți ale domniei sale, dar și alte lucrări și, mai ales, activitatea didactică desfășurată cu studenții și masteranzii Universității de Vest din Timișoara care se specializează în științele comunicării atestă că e vorba de o cercetătoare și o profesoară cu o competență profesională dincolo de orice îndoială, o autoare deja bine cunoscută și apreciată de către toți cei preocupați de problematica fenomenului comunicării, dar și de cultură în general. În toate lucrările sale, precum și în activitatea sa didactică, Georgina Oana Gabor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mare, iar ideile prezentate analitic și critic, remarcabile pentru conturarea unei imagini cuprinzătoare a domeniului criticismului retoric în corelațiile sale multiple cu științele comunicării, sunt mult mai numeroase. Cartea Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis a distinsei profesoare de la Departamentul de Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara, nu este deloc facilă, deși este scrisă într-un stil absolut fermecător. Ea informează cu o mulțime de idei noi, de mare subtilitate și profunzime, ceea ce solicită puternic
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
desăvârșirea, dar indiferent de cota până la care se înalță, truda lor și aspirația spre perfecțiune trebuie să fie steaua polară a fiecărui creator. XXIV. Ferestrele cerului Fernand Léger 1. A privi - a vedea O tulburătoare lucrare inițiatică a scris doamna profesoară Adina Nanu, intitulată Vezi?. Cartea este o călătorie prin lumea artelor vizuale, prezentând modalitățile de apropiere și de înțelegere a artei grafice, a picturii și a sculpturii, a artelor decorative, a teatrului, filmului și televiziunii. Foarte mulți dintre cei care
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
, Adriana (31.V.1938, Craiova), istoric și critic literar, prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Cernătescu), profesoară, și a lui Aurelian Iliescu, jurist. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Profesoară în învățământul mediu, funcționează o vreme ca redactor la „Gazeta literară” (1960-1962). Din 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]