10,986 matches
-
Un bun demaraj, așadar, pentru această Panoramă ; entuziasmul și dăruirea organizatorilor au fost contagioase, antrenând publicul care - fapt fără precedent aproape ! - a fost majoritar francez. “i, ca un semn că această inițiativă trebuie continuată, un bun nivel al discuțiilor de după proiecții : foarte animate, trădând un interes real, nu o curiozitate de circumstanță (un domn mai în vârstă a venit să vadă toate filmele, deși pe unele le mai văzuse : Filantropica și Marele jaf...). Cred că nu e cazul să analizez la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vorbesc despre lucrurile care m-au tușat cel mai mult uman, nu doar profesional la acest eveniment, poate lucrurile surprinzătoare, lucrurile cu care rămâi. Henri Colpi, de pildă (87 de ani), venit special din sudul Franței pentru a asista la proiecția filmului său de acum fix 40 de ani, povestind cum a trebuit să-l înlocuiască la câteva scene pe Claude Rich întrucât acesta se îmbolnăvise înainte de terminarea filmului : Mâna pe care o vedeți la un moment dat și picioarele mergând
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pare să fie mai proastă decât avaria... 22 de ore și 4 minute Cannes 2007 Sunt fix 3 zile, 22 de ore și 4 minute de când am văzut filmul lui Cristian Mungiu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile în proiecția de presă de la Cannes. Și ar fi trecut încă de două ori pe atât până să scriu despre el, dacă nu primeam un e-mail de la redactorul-șef al Dilemei Vechi, somându-mă să mă execut cu un articol despre el
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de compasiuneș, cum a zis un critic răutăcios (român, culmea), ci a fost așa cum a explicat Pascale Ferran, președinta juriului : hotărâseră să nu ia în calcul California Dreamin, dat fiind caracterul său de operă nedusă până la capăt, dar, la capătul proiecției, au fost cuceriți de film. De forța și vivacitatea lui. De poveste, de actori. Imperfecțiunile (montajul neterminat etc. ; filmul are 2 ore 35, Nemescu voia să-l aducă la numai 2) chiar n-au mai contat. Am aflat apoi că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
filmul să fie artă sau altceva e o cu totul altă discuție. Despre un ”moment inaugural” (dialog cu Anca Oroveanu) Alex. Leo Șerban : Dragă Anca, știu că ai vorbit, la Festivalul Filmului European din luna mai a acestui an, înaintea proiecției unui film pe care îl considerăm și tu, și eu unul foarte reușit : Podul de flori, documentarul moldovenesc al lui Thomas Ciulei. Ai putea să reiei aici ideile tale de atunci ? Mai ales că eu nu eram de față și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
-o Mihai Chirilov, selecționerul TIFF, iar majoritatea scurtmetrajelor au fost prezentate și la ICR-ul din Aleea Alexandru. Public extrem de numeros, plătitor de bilet (amănunt important, ținând cont că la Varșovia, de pildă unde a avut loc, de asemenea, o proiecție de , se pare că intrarea a fost liberă) ! Dintre cei cu care mă văd aici, unii semnează și petiția online (Anda Onesa : E o rușine) ; probabil că sunt mult mai mulți, dar nu-i pot cunoaște pe toți... Per total
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu o admirabilă logică și limpezime despre câteva dintre filmele la care a lucrat, cele ale prietenului său F.F.C. în primul rând : Nașul, Conversația, Apocalypse Now, dar și cele ale lui Minghella : Pacientul englez, Talentatul domn Ripley, Cold Mountain Deși proiecția se întrerupe la un moment dat din anumite motive tehnice (Iulia Blaga îmi spune mai apoi că nu a fost un accident, ci un semn de la Cristi și Otto ), este o lecție de cinema într-adevăr magistrală. Din păcate, nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
moment dat din anumite motive tehnice (Iulia Blaga îmi spune mai apoi că nu a fost un accident, ci un semn de la Cristi și Otto ), este o lecție de cinema într-adevăr magistrală. Din păcate, nu pot să stau la proiecțiile filmelor din competiție (am un număr chiar despre Film ! la Dilema Veche), stau numai la programul They Were Next Generation Too, în care revăd scurtele de început ale lui Nae Caranfil, Laurențiu Damian, Radu Nicoară, regretatul Ovidiu Bose Paștina și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lui Damian rămâne un film surprinzător și subtil, cel mai proaspăt părându-mi-se Arta apărării individuale a lui Bose Paștina Aproape toate degajă un aer de subversiune inteligentă și îndrăzneață, par filme făcute în stare de conspirativitate, prilej, după proiecție, pentru animate discuții despre cenzura comunistă și limitele ei. 31 martie. Am sărit peste o zi de NexT din aceleași motive dilematice (numărul se predă vinerea) și mă grăbesc să recuperez două dintre cele patru programe competitive (primele două văzute
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
două programe deja proiectate cu o zi în urmă într-o sală ceva mai goală.) Numai că la Cinematecă, la 10 dimineața, nu e nimeni în sală ! (Ba nu, sunt proiecționiștii și băiatul de la traducerea electronică.) Cu chiu, cu vai, proiecția începe la 10 și 10, iar pe parcurs se mai ocupă locurile din jur. îmi spun că lumea e la Murch normal , că programele din dimineața asta s-au mai văzut ieri etc. etc. Dar nu e normal : tinerii cinefili
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ocupă locurile din jur. îmi spun că lumea e la Murch normal , că programele din dimineața asta s-au mai văzut ieri etc. etc. Dar nu e normal : tinerii cinefili preferă să stea pe jos sau în picioare la prima proiecție (probabil din snobism), în ruptul capului nu s ar duce să vadă ca mine filme într-o sală mai goală (deși nu știu de ce : e mult mai confortabil). Până seara (la decernarea premiilor) va fi full, se va sta din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Anastasie Panu și Alexandru Ioan Cuza, a căror nume străjuiește cu cinste edificiul de învățământ din urbea lor. Caracterul agricol și viticol al zonei nu oferea și nu oferă mari perspective tineretului studios, care prin urmărea cursurilor liceale își asigură proiecția către învățământul superior sau un post bine plătit din administrația statului. Primele clase de liceeni au funcționat în cadrul Gimnaziului „Anastasie Panu” încă din 1915. Întemeierea oficială a Liceului de băieți „Cuza Vodă”coincide cu realizarea Mării Uniri de către regele Ferdinand
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
multe în ruină, dar care mai păstrează urmele falei de altădată. Fără explicații prealabile, suntem invitați într-o sală mare a unei cladiri vechi. Contrastează aspectul vechi, cu miros de statut, față de dotările moderne din interior: scaune ergonomice, ecran de proiecție ce coboară din tavan, videoproiector, instalații de sonorizare, proiectoare pentru iluminarea sălii sau a scenei, pe scurt, o sală modernă de conferințe. Pe scena urca cu pași repezi câțiva tineri, bine îmbrăcți în costume elegante, moderne și fără multe introduceri
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aproba toate documentele și autorizațiile în vederea începerii activităților de exploatare a resurselor aurifere de către compania ,,Gold Corporation”. Abia acum ne dumirim, de ce am fost invitați în această sală, fără să știm ce se va petrece aici. După un timp de proiecții pe ecran cu imagini ale proiectului acestei companii, intercalate cu alte povești ademenitoare, în încercarea de a ne convinge cât de inofensive sunt pentru mediu utilizarea cianurilor în procesele tehnologice, le atrag atentia prezentatorilor de pe scenă, spunândule că în sala
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pot vedea greșelile oamenilor, evoluția lor. Timpul mitic se suprapune cu acela social și cu cel individual, transformânduse într-un timp al creației. Antipa se cufunda în altă lume, univers paralel, ficțional. Realitatea însăși există dacă este reflectată, recreata prin proiecție imaginara : ,,(...) că lumea asta să existe cu adevărat este nevoie de nările lui Antipa.”. Personajul însuși pare a fi o creație a sa. Nu poate simți povară materialității, deoarece transfera totul în ficțiune sau în poveste: ,, Am uitat, spune Felicia
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Prin oglindă, trecutul este reînviat difractat, la nesfârșit, ipostazele succesive ale personajului conținându-se simultan. Creația presupune cunoașterea interiorității, alunecarea pe firul timpului spre existente anterioare, spre rădăcini. Reflectarea induce trecerea într-o altă realitate devenită materială. Personajul cunoaște autoreflectarea, proiecția ficționala în sine:,, Se așază în fotoliu. închide ochii. Cobora încet, fără grabă. Multă vreme se mai văzu încă, micșorându-se treptat: să trăiești asta în vis: un puț fără fund, oblic întunecat, în care ceva luminos și difuz dispare
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Dialogul fictiv este proiectat într-un alt timp, arta fiind considerată suport existențial, cea care determină devenirea. Antipa este urmaș al Poetului și toate trăirile sale onirice, personajele imaginate se circumscriu acestui nucleu arhetipal. Narațiunea însăși pare preluată de la acesta proiecții, devenind secundă și ipotetica. Jocul narativ este, din nefericire, excesiv. Textura epica, fragmentara, confuză este întreruptă pe alocuri pentru a fi înserate fișe de lucru din „Jurnalul românului” în care sunt „colate” articole din ziare. Titlurile frizează absurdul, spre exemplu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nevoie. Și dacă și alte volume ce le am la edituri ar avea aceeași soarta aș fi foarte mulțumit. Dar destul despre toate aceste proiecte pe care le visăm, în care sperăm și, vai, s-ar putea dovedi doar o proiecție iluzorie a dorințelor noastre. Aș mai vrea să vă scriu cîte ceva, și-n legătură cu exagerările lui C. Costin și în legătură cu materialul despre Voiculescu, ce se afla (cred) încă la d voastră. Dar cum am depășit măsura și d
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ca: Corneliu Baba, I. Irimescu, Marșic, N. Popa, R.P. Hette ș.a. Sporește biblioteca veche a Academiei cu un apreciabil număr de volume, prin donații și prin achiziții. Amenajează cu mobilier modern o sală de lectură, procurând și un aparat de proiecție. Instituie la Academie, atât pentru studenți cât și pentru publicul amator, cicluri anuale de conferințe cu participarea unor remarcabili oameni de cultură, precum profesorii Radu Vulpe, Paul Nicorescu, I. Marinescu, Gr.T. Popa, Gr. Moisil, Jean Mouton, Gh. Rașcu. În stimularea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
independentă cu buget aproape zero, filmată pe digital de un debutant netrecut prin nici o școală de film n-a rulat propriu-zis în cinematografe (deși, după premiera de la TIFF, unde a cîștigat Premiul pentru debut, a beneficiat de o serie de proiecții speciale la EuroCinema Tinerimea Romînă) și probabil că nici nu va rula ; transferul pe peliculă costă și, din cîte am înțeles, regizorul George Dorobanțu deja își vede acest prim film ca pe o experiență consumată. Dar n-aș vrea să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de a scrie din chiar faptele de viață extraordinare pe care dorește să le relateze și, în același timp, cere ajutor și asistență. Scrie dea valma, împins de sentimente și resentimente, scrie în zori sau noaptea târziu, dobândind pe parcurs proiecția mentală despre ce ar trebui să fie o astfel de carte. Nevoia de descărcare și eliberare sufletească, poate chiar de răzbunare, își capătă satisfacție prin scris, toate acestea confruntându-se la sânge însă cu dorința de a oferi, prin cele
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
frate baptist care mi-a dat foarte multe Biblii și Noul Testament, dar și filmul “Isus”. Era prima dată când aveam acest film în mână. Era de aproximativ o oră, foarte apropiat de relatarea biblică și trebuia prezentat cu aparat de proiecție. Cu acesta am făcut cea mai mare lucrare prin cartier în acea perioadă. Am avut și diapozitive cu tot felul de subiecte, atât pentru adulți cât și pentru copii. CAPITOLUL 16 Prima inaugurare a bisericii Filadelfia Domnul era acela care
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
au pariat pe perimarea fondului comediilor și Momentelor” și actualizarea lui Caragiale care are în vedere o lectură excesivă, o lectură care tratează opera ca pe un text ermetic, expresie a unei capacități de predicție a autorului, text care admite proiecții neașteptate și care se des- chide către un câmp de posibilități mult mai extins. Într-un context mai larg, Nicolae Manolescu respinge „lectura esopică și polemică a comediilor prin prisma experienței noastre istorice din comunism” , ca lectură deformatoare și străină
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aparență înșelătoare așa cum anumite coleoptere mimează perfect mediul în care vie- țuiesc. În cealaltă carte, Ioana Pârvulescu încearcă să reconstruiască o receptare „contemporană” a operei privită prin lentila acestui leviatan pe care-l reprezintă sfera media- tică, lumea ziarului. Avem proiecția unui Caragiale lumi- nos, într-o lume care nu se grăbește, încă tolerantă, încă naivă, încă încrezătoare în progres. Elementul deformant este însă acolo, gazeta, sfera mediatică, însă el nu scoate la iveală decât un fel de origami, monștri de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sceptic în modernitate și unul care devine vizibil abia în intepre- tările care i se dau operei. Există o bouche d’ombre chiar și în câteva dintre cele mai „comice” momente, există forme de comic abisal. Însă tragicul este o proiecție în afara ope- rei și în afara epocii din care se extrage abil contemporanul. Tragicul, atât cât există, ține de destinul „caragialismului identității românești”, un tragic deformat în farsă, o „tra- gedie diminutivă” cum o numește Ioana Pârvulescu. Însă ceea ce oferă esențial
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]