6,888 matches
-
literar al Teatrului “Eugene Ionesco” Din 1993 până în 2000 Larisa Turea colaborează la catedra de sociologie, ASEM fiind, din 1995 în 2008, cu intermitențe lector superior, Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării, USM unde predă un Curs special de publicistică literară, “De la Eminescu și Caragiale la Ionesco”. Printre discipolii Larisa Turea, de la care aceasta a „învățat sârguincios”se numără Liliana Armașu, Sorina Ștefârță, Tamara Carauș, Alina Chiriac-Ivașcu și mulți alții. Larisa Turea debutează cu versuri în numărul 2, pentru anul
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
31 august 1934, București) a fost publicist, om politic, deputat și senator român. A urmat cursurile școlii primare în localitatea natală, apoi a urmat cursurile secundare la Brad, Sibiu și Brașov. A luat bacalaureatul în anul 1888. A început activitatea publicistică în anii 1890-1891. A refuzat să se înroleze în armata austro-ungară și s-a refugiat în România. A colaborat la mai multe publicații, printre care "Timpul", "Conservatorul", "Adevărul" și "Dimineața". Între 1900-1914 și-a condus propria revistă, "România ilustrată", în
Ion Rusu Abrudeanu () [Corola-website/Science/331210_a_332539]
-
care a cunoscut-o pe Veronica Micle, prietena lui Eminescu. În anul 1893 a editat împreună cu Anton Bacalbașa revista umoristică „Moftul român”, iar în 1894, revista „Vatra”, împreună cu Ioan Slavici și George Coșbuc (un alt mare poet român). Pe lângă activitatea publicistică, Caragiale a desfășurat și o intensă activitate literară, dovedind din plin că a fost, este și va fi cel mai mare dramaturg al literaturii române, cele patru comedii ale sale, „O noapte furtunoasă” (1879), „Conu Leonida față cu reacțiunea” (1880
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
și gimnaziale le-a urmat în Șimleu Silvaniei. S-a înscris la liceu în aceeași localitate. Tot aici a învățat meseria de tipograf, la tipografia „Lazăr”. Manifestând interes și fiind înzestrat cu un talent deosebit pentru scris își face debutul publicistic în anul 1927 la „Gazeta de Duminecă” din Șimleul Silvaniei, cu articole și informații culturale, impunându-se prin combativitate și concizie. În septembrie, anul 1929, a plecat la Cluj unde a lucrat la tipografia „Naționala” și s-a înscris în
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
Oradea. Bacalaureatul l-a luat la Beiuș în 1866 cu "prima cum eminentia". După bacalaureat s-a înscris la Facultatea de drept din Pesta. În anul 1867 este ales membru de onoare al "Societății de lectură" din Oradea pentru merite publicistice deosebite. În anul 1868 este nevoit să fugă la București, deoarece a refuzat să se înroleze în armata ungară, unde devine student al Facultății de litere. La București a fost membru al societății "Orientul", unde-l va cunoaște pe Mihai
Miron Pompiliu () [Corola-website/Science/334273_a_335602]
-
Ierarhi, condusă la acea vreme de Samson Bodnărescu și împreună cu cei trei prieteni frecventează saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler. După anul 1876 a fost profesor la Școala centrală de fete și la alte licee și pensionate. La începutul carierei publicistice a purtat numele tătălui, dar mai apoi l-a schimbat în Moise Popiliu și mai târziu în Miron Pompiliu. Din anul 1869 devine unul dintre cei mai activi și mai statornici membrii ai "Junimii" din Iași, prezent la ședințele săptămânale
Miron Pompiliu () [Corola-website/Science/334273_a_335602]
-
(acronim NZZ, din ) este un ziar elvețian de limbă germană care apare zilnic, aparținând companiei NZZ Mediengruppe din Zürich. A adus un suflu nou publicisticii germane în 1780, când a apărut primul număr. La acel timp, impunea standarde noi privind obiectivitatea cu care trata subiecte importante, editorialele detaliate și acoperirea unui diapazon larg de interese, cum ar fi muzica și teatrul. După mai bine de
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
internațional și acoperă următoarele domenii de interes: istorie evreiască antică și medievală, istorie evreiască modernă și contemporană, istoria evreilor din diaspora, istoria evreilor din România, holocaust, antisemitism, politică, sionism, religie, iudaism, cultură și civilizație, filosofie, literatură, artă, biografii, memorii, corespondență, publicistică, bibliografii, materiale de referință. Publicațiile sunt în limba engleză, română, maghiară, germană, franceză, ebraică, idiș și sunt aranjate pe domenii, cu acces liber la raft. Colecțiile bibliotecii cuprind 4000 de cărți, 300 volume de periodice, 400 de extrase (documente audio-vizuale
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
sale literare și de promovare culturală pe plan extern, ea a fost primit în Société des Auteurs Dramatiques și în Académie Féminine des Lettres. Regimul condus de Ion Antonescu în timpul celui de-al doilea război mondial i-a interzis activitatea publicistică pe motiv că era „evreică”. În afară de povestiri scurte și romane, ea a scris multă literatură pentru copii, precum și o biografie romanțată a lui Dimitrie Cantemir, "Între pană și spadă" (1963). "30 de zile în studio" (1933) a fost printre primele
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
patrimoniul spiritualității și creativității românești, de a-i readuce în circulație operele fundamentale, scrierile inedite descoperite în arhiva personală păstrată în țară de sora sa, doamna Corina Alexandrescu, și în fondurile marilor noastre biblioteci și instituții de cultură, ca și publicistica sa rămasă uitată în ziare și reviste din perioada interbelică. în trecutele vremuri, când la noi în țară nu exista niciun xerox de utilitate publică, Mircea Handoca a fost nevoit să copieze cu mâna un număr enorm de pagini, ca
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
Mihnea și Kati Fuiorescu, Nicolae Crișan și Constantin Olariu. În fum și în lumină" a fost tradus în limba germană (1963), " Prima zăpadă" în limba sârbă (1964) și "Sub rădăcini" în limba rusă (1972). A tradus opere literare (romane, povestiri, publicistică) ale mai multor scriitori români: Francisc Munteanu, Remus Luca, Lucia Demetrius, Ion Băieșu, Tudor Arghezi, Marin Preda, George Călinescu, Mihail Sebastian, Aurel Mihale, Laurențiu Fulga, Gala Galaction, I. A. Brătescu-Voinești, Paul Georgescu, Mircea Horia Simionescu, Aurel Dragoș Munteanu, Ionel Teodoreanu
Ferenc Papp (traducător) () [Corola-website/Science/335337_a_336666]
-
a facut parte din Comitetul de redacție alături de Octavian Goga, Ioan Lupaș, Octavian C. Tăslăuanu etc., inclusiv în perioada 1906 - 1920 în care redactarea și publicarea au avut loc bilunar la Sibiu. Ion I. Lapedatu a avut o intensă activitatea publicistică de specialitate. În 1904 a început o colaborare de lungă durată cu „Revista Economică” cu o serie de articole de contabilitate; el a asumat funcția de director al publicației în 1906-1907. Ion I. Lapedatu a publicat 18 carți de specialitate
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
pe 11 aprilie 1997, în urma unui accident vascular cerebral, fiind înmormântat la dorința sa la Craiova. Gen. Dr. Iacob Gr. Mircea a avut o bogată și variată activitate, în care preocupările clinice s-au împletit în mod armonios cu cele publicistice și didactice. Astfel a elaborat singur sau în colaborare 9 tratate medicale, 77 comunicări publicate la revistele din țară și din străinătate, precum și 82 lucrări nepublicate, depunând memoriul de activitate, de titluri, lucrări, manuale, participări la congrese pentru titlul de
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
în calitate de autor total (scenarist, operator și regizor) filme TV despre locurile vizitate. A fost tradus în numeroase țări ale lumii. Laureat al mai multor premii literare naționale și internaționale. Autor a circa 40 de volume de poeme, proză, filosofie și publicistică, Toma George Maiorescu este binecunoscut cititorilor de peste hotare prin traducerile datorate unor scriitori ca David Samoilov, Kirill Kovaldji, Evgheni Evtușenko în rusă,George Anca în engleză, Geir Campos în portugheză, Per Olof Ekström în suedeză, Menelaos Ludemis și Dimos Rendis
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
ale lui Grigore Ventura, ale arhitectului G. Davidescu, ale prietenului Alexandru Bogdan-Pitești, celebrele portrete caricaturi ale lui Alexandru Macedonski, Constantin Mille, Nicolae Iorga, Ion D. Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai începând din 1999. Cercetările sale se concentrează pe literatura maghiară din Transilvania în secolul al XX-lea, relația dintre literatură și presă, istoria presei, construcțiile alterității și identității în secolul al XX-lea. A debutat publicistic în 1996 cu un eseu publicat în revista "Helikon". A publicat trei volume de eseuri culturale și a tradus în limba maghiară volume scrise de Mircea Iorgulescu, Nicolae Balotă etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Colaborează
Júlia Vallasek () [Corola-website/Science/335567_a_336896]
-
de Securitate Socială Fiumei început în 1912 și lucrează inclusiv la modificările moderniste din 1930 (turnul este demolat în 1967).Realizează proiecte împreună cu fiul lui, Komor János ( proiectul unei vile la Budapesta pe stadă Árvácska, numărul 4). Are o activitate publicistica importantă. El a fondat revista Jurnalul antreprenorilor în 1901 care apare odată la două săptămâni. El a fost editorul principal și aproape în fiecare număr apare o publicație de-a să. În articolele sale se vede influență mentorului Lechner Ödon
Marcell Komor () [Corola-website/Science/335630_a_336959]
-
Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat că traducător al celebrului scriitor albanez Ismail Kadare, din opera căruia a publicat până în prezent (ianuarie 2017) 26 de volume, la cele mai cunoscute edituri din România. În afară de proza, a tradus din poezia și publicistica lui Kadare în paginile de cultură ale presei românești. Apreciindu-i muncă, romancierul albanez a declarat despre el că este „cel mai fidel și mai bun traducător” al său. Întâlnirea de la plopul ars, român, Ed. Ion Creangă, București 1986 ● Comoara
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Uniunii Scriitorilor din Craiova la concursul de proza "Zilele Liviu Rebreanu" desfășurat la Bistrița în anul 1984, premiul pentru proza la faza națională a Festivalului Artei și Creației Studențești din anul 1983, ș.a. În anul 1992 a primit premiul pentru publicistica culturală al revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova. Între anii 1998 și 2014, a fost redactor, respectiv membru în colegiul de redacție, al revistei de cultură craiovene Mozaicul. În anul 2005 a primit premiul "Tiberiu Iliescu" al revistei Mozaicul
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Druncea, este un scriitor român. A debutat în 1982 în revista Arcadia. Activitatea sa acoperă atat zona de proză, proză biografică, poezie, povesti și basme dar și apariții in volume colective de poezie și povestiri. În egală masură activitatea sa publicistică se regasește și în articolele din ziarele și revistele vremii. În anul 2009 a fost inclus în dicționarul ”Scriitorimea Bărăganului”, autor Aurel David iar în 2011 a fost inclus în ”Istoria literaturii postdecembriste”, autor Mihai Marcu. Critica apreciază că a
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
neguvernamentală cu sediul in București. Obiectivele sale de bază sunt ințelegerea și îmbunatațirea condiției femeilor din România; promovarea cercetării privind poziția socială a femeilor în societatea românească contemporană; introducerea studiilor despre femei și a feminismului în programele universitare și in publicistica natională. Semnificația numelui - AnA din „analize”; Ana meșterului Manole; A / non A acronim simbolic pentru gândirea dihotomică supusă criticii și reevaluării de către feminism. Societatea de Analize Feministe Ana a fost înființată în anul 1993, devenind printre primele ONG-uri asumat
Societatea de Analize Feministe AnA () [Corola-website/Science/333631_a_334960]
-
și Liceul „Tudor Vladimirescu”. A urmat apoi (1960-1965) Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București, unde a activat în cadrul Cenaclului „Junimea”, fiind remarcat de către profesorul și jurnalistul George Ivașcu, care l-a încurajat și ajutat să debuteze în publicistică. Tot din această perioadă datează primele sale preocupări pentru arta cinematografică, materializate prin înscrierea în Cineclubul studențesc condus de operatorul Sergiu Huzum. Aici a realizat un scurt-metraj intitulat „M-a trimis mama la piață” (pelicula s-a pierdut). Imediat după
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
și volumul de interpretări critice Lucian Blaga - filosofie și destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Nostalgia golfului, interviuri și însemnări
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
volumul Teoria blagiană despre matricea stilistică (2000); Premiul pentru poezie - pentru volumul Îndepărtatele coline (2001); Premiul pentru ediții îngrijite - pentru volumul Vasile Conta - Încercări de metafizică (2003); Premiul pentru antologie poetică - pentru volumul Antologia poeților ardeleni contemporani (2004); Premiul pentru publicistică - pentru volumul Dialoguri în Agora (2006); Premiul pentru eseu - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2008); Premiul pentru eseu - pentru volumul Elemente de retorică și argumentare (2012); Premiul pentru eseu - Filosofie și comunicare (2013); La
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
completare, alte scrieri ale sale sale au dovedit că până la urmă, orașul natal a fost de fapt subiectul unei cronici a marilor spirite și așezări din piatră, care au conferit identitate acestei localități. Scrierile sale și-au găsit loc în publicistica locală din Roman (Cronica Romanului, Gazeta de Roman, Ziarul de Roman, Școala Nouă, , Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), , TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]