8,522 matches
-
precum și a analelor ulterioare. Oferă informații prelucrate după letopisețul oficial (o variantă înrudită grupei de manuscrise de la Putna) pentru un interval cuprins între 1352 și 1552, de-aici încolo până la final (1564), un narator mai liber și mai implicat în relatare luând ca sursă mărturiile contemporanilor. Cu un suport real în derularea faptelor istorice e devansarea, numai în redacția polonă, a datei privitoare la descălecat; în plus, textul include două paragrafe cu referire la organizarea statului (dregătorii, oștire, judecăți și împărțirea
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
1988), Veselia generală (1992), au fost clasificate drept literatură satirică și implicit eliminate din discuțiile serioase despre raportul dintre autor și textul produs de el. Lumea văzută de un român rupt în fund (1996) aplică tehnica eliberării de complexe la relatările de călătorie, care devin astfel polemice față de „complexul Dinicu Golescu” (mirare, admirare și comparare în raport cu ce ai lăsat acasă). Expresia căutat vulgară e consonantă cu „românul rupt în fund”, care nu se mai miră de nimic și nu dă doi
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
declară lui Stelescu că își va retrage colaborarea în cazul repetării unor astfel de materiale. Peste câteva săptămâni, C.r. anunță că Panait Istrati, bolnav, s-a internat în spital, iar numărul 21 din 1935 este închinat memoriei lui, cu relatarea pe larg a funeraliilor scriitorului. De altfel, Panait Istrati va rămâne în atenția redactorilor revistei: Al. Talex semnează o serie de articole, pe care le va reuni apoi într-o monografie, și traduce în românește prefața romanului Viața lui Adrian
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
și C. Negruzzi, era bun prieten cu Alecu Russo și V. Alecsandri și ideile lor nu i-au fost străine. În poezie rămâne însă plat, fabricat. Singura scriere în proză a lui C., legenda Piatra Corbului, publicată în „Propășirea”, este relatarea fidelă a unei vechi povești aflate de la un bătrân, pe munte. SCRIERI: Poetice cercări, Iași, 1839; Poezii, Iași, 1840; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Ilarie Chendi, București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed. 2, îngr
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
se mai spune doar „au biruit” sau „au fost biruiți”. Descrierea bătăliei de la Călugăreni (și asemenea ei mai sunt câteva) transmite esențialul cu o admirabilă sobrietate de mijloace. Peste două secole și jumătate, Nicolae Bălcescu va înțelege pe deplin valoarea relatărilor concise și pline de forță evocatoare din vechea cronică. Admirația și rolul de îndreptar atribuit, în vremea lui Mihai Viteazul, figurii lui Alexandru Macedon au fost remarcate de N. Iorga. În Cronică... (ca și în poemul lui Stavrinos) apare un
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
criminalitate: influența mass-media și particularitățile cogniției sociale. Influența mass-media în emergența opiniei publice Mijloacele de comunicare în masă constituie cea mai importantă sursă de informare despre crime și criminalitate, despre activitatea poliției și justiției. Televiziunile și ziarele se întrec în relatarea cât mai multor acte infracționale violente. În intervalul iunie-noiembrie 1993, relatările mass-media din SUA despre infracțiunile cu violență și despre violența juvenilă au crescut cu 400% (Fig. 4). Fig. 4. Dinamica infracțiunilor cu violență și frecvența relatărilor mass-media despre infracțiunile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opiniei publice Mijloacele de comunicare în masă constituie cea mai importantă sursă de informare despre crime și criminalitate, despre activitatea poliției și justiției. Televiziunile și ziarele se întrec în relatarea cât mai multor acte infracționale violente. În intervalul iunie-noiembrie 1993, relatările mass-media din SUA despre infracțiunile cu violență și despre violența juvenilă au crescut cu 400% (Fig. 4). Fig. 4. Dinamica infracțiunilor cu violență și frecvența relatărilor mass-media despre infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se întrec în relatarea cât mai multor acte infracționale violente. În intervalul iunie-noiembrie 1993, relatările mass-media din SUA despre infracțiunile cu violență și despre violența juvenilă au crescut cu 400% (Fig. 4). Fig. 4. Dinamica infracțiunilor cu violență și frecvența relatărilor mass-media despre infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343) Suprareprezentarea criminalității, în general, și a celei cu violență, în special Studiile bazate pe analiza conținutului comunicării în mass-media au relevat că, în totalul știrilor, relatările
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relatărilor mass-media despre infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343) Suprareprezentarea criminalității, în general, și a celei cu violență, în special Studiile bazate pe analiza conținutului comunicării în mass-media au relevat că, în totalul știrilor, relatările despre diferite delicte au o pondere de 5% până 25% (Sacco, 1995, 142). Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o anumită măsură, de metodologia adoptată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
statistica oficială a criminalității din SUA, în mass-media omuciderile acopereau 30% din totalul știrilor. Anthony Doob (1984) a remarcat că în mass-media din Canada uciderile (5% din totalul crimelor din această țară) ocupau în ziare mai mult de jumătate din relatările despre criminalitate. Jan van Dijik (1978) a evidențiat aceeași tendință în mass-media din Europa de Vest. Probabil că lucrurile se prezintă la fel în întreaga lume. Observații nesistematice ne determină să afirmăm că, în prezent, în România întâlnim aceeași tendință de suprareprezentare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui incident nedorit, dar se pare că cele aflate în grupa de vârstă 35-49 ani sunt mai frecvent expuse furturilor, această infracțiune fiind, de altfel, și cea mai răspândită”. Allen E. Liska și William Baccaglini (1990) au testat ipoteza că relatările despre infracțiuni din ziare au efectul cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din ziare au efectul cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la concluzia că relatările despre omucideri induc frica diferențiat pe categorii demografice: influența medie cea mai slabă era asupra acelor persoane care aveau probabilitatea cea mai mare de victimizare, de exemplu, nonalbii, tinerii, bărbații (apud Chiricos et al., 1997, 344). Datele acestui studiu contrazic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mesajele media despre crime. Datele sondajul telefonic (N = 1.389) făcut în San Francisco, Chicago și Philadelphia au fost în acord cu ipoteza studiului și au arătat că între frică și capacitatea de readucere în memorie a celei mai recente relatări media despre o crimă (la TV sau în presa scrisă) este o relație constantă atât la persoanele mai „vulnerabile”, cât și la cele mai puțin „vulnerabile” în cazul unui atac criminal. În fine, Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest fenomen. De exemplu, dacă în Barometrul de opinie publică din mai 2003 aproximativ 22% dintre cei intervievați au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vieții etice, de la care pot învăța cu carul, tot lucruri pe care le‑am căutat. Lucruri dacă nu scăpărătoare, cel puțin orânduite, se găsesc la mulți alții”. La capitolul acesta al primului contact cu profesorii germani este plină de culoare relatarea primirii la Heidegger a lui D.C. Amzăr, făcută de acesta. Tânărul, paralizat de timiditate și de teama că va fi primit protocolar, rece, constată că profesorul nu este nici chipeș și nici nu-l privește de sus: „M-am prezentat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
80. Romanul Drum de piatră (1986) debutează cu scena revederii în străinătate a doi români, prilej cu care unul, „aflat în misiune”, îi spune celuilalt, universitar în Canada, povestea satului de mocani Sucodru, în timpul celui de-al doilea război mondial. Relatarea, un soi de monografie exhaustivă, urmărește o serie de personaje, prea multe și unele chiar inutile, cu obiceiurile și munca lor, cu traiul dus sub ocupația horthistă, totul descris într-o tonalitate convenabilă politicii oficiale din anii ’80. Narațiunea este
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
care se desfășoară în primă instanță în planul logosului, al eroilor de ficțiune, al considerării persoanei ca erou de narațiune de un anume tip. În general, caracterizarea unui om e făcută, în primul rând, de alți oameni prin comentariu, bârfă, relatarea sau narațiunea celorlalți despre subiect. Individul uman e considerat acum la persoana a III-a, aflată în centrul povestirii, între „eu” și „tu”, care vorbim despre „el”, neprezent. În plus, subiectul însuși povestește altora și sieși - deci tuturor celor trei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cum portretele pictate sunt diferite de icoane și de scenele mitologice. Ele s-au prezentat ca o țesătură de biografii a unor ființe, a unor eroi posibili. La confluența dintre epopee, legendă, povestire fantastică, istorie, biografie, autobiografie, memorii, jurnal și relatare, genul literar al romanului etalează istorii de viață ale unor persoanje prezentate în complexitatea caracterului lor. Universul eroilor de ficțiune - de „ființelor intermediare” - a jucat un rol important în caracteriologie (Lăzărescu, 1994Ă. La greci, zeii și semizeii din legendele și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai sus este aceea că tema virtuților, a caracterului moral ca parte centrală a caracteriologiei - dar și configurarea trăsăturilor - e corelată cu existența oamenilor nu numai în desfășurarea efectivă a acesteia, ci și în reluarea ei în crearea personajelor, prin relatare, povestire, comentariu, interpretare, evaluare, deci prin reflectarea sa secundă în instanța logosului. Scriind despre virtuți, McIntyre (1998Ă sintetizează următoarele idei: „Acțiunile omenești sunt narațiuni în act. Trăindu-ne viața, toți trăim narațiuni și ne înțelegem viața în cheie narativă. Pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
distinge trei surse principale de informații și culegere a datelor: 1. Înregistrarea informațiilor despre om așa cum se manifestă el în viața de zi cu zi (L data, de la Lifeă; acestea pot fi strict observaționale, „obiective” sau parțial subiective, bazate pe relatările altora. 2. Date autoreferențiale furnizate de subiectul investigat, pe bază de chestionare ce presupun autoobservație și introspecție (Q dataă. 3. Informații obținute prin teste psihologice obiective, proiective (T dataă. Dintre toate sursele, prezintă interes informațiile ce caracterizează manifestările subiectului în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mediul lumii umane, caracterizată nu doar prin tehnologie - care evoluează contiunuu, preschimbând mediul de existență al oamenilor -, ci și prin limbajul discursiv, asertiv. Persoana umană nu e doar o ființă cu subiectivitate conștientă, ci și o ființă capabilă de discursuri, relatări, narațiuni, de caracterizări și evaluări, realizate cu ajutorul limbajului. Dintotdeauna oamenii s-au descris și caracterizat reciproc, fapt din care a rezultat tradiționala caracteriologie, dar tot prin limbaj ei s-au analizat și caracterizat pe ei înșiși, au produs relatări despre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
discursuri, relatări, narațiuni, de caracterizări și evaluări, realizate cu ajutorul limbajului. Dintotdeauna oamenii s-au descris și caracterizat reciproc, fapt din care a rezultat tradiționala caracteriologie, dar tot prin limbaj ei s-au analizat și caracterizat pe ei înșiși, au produs relatări despre episoade ale vieții lor, autobiografii și biografii. Psihanaliza își construiește imaginea sa despre om pornind de la interpretarea hermeneutică a celor exprimate. Doctrina trăsăturilor se bazează și ea pe limbaj. Teoriile personalității au reluat în ultimul timp această perspectivă tradițională
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autor care exprimă un punct de vedere. Istoria propriei vieți exprimă punctul de vedere al subiectului. Din copilărie, omul se afirmă ca un subiect ce relatează istorii, deja de la vârsta de 3-4 ani vorbind despre sine. În cadrul unor astfel de relatări se forjează conceptele de „eu” (I, în englezăă și cel de „mie” (me, în englezăă, care nu sunt doar categorii gramaticale. Relatările autobiografice participă semnificativ la construirea timpului interior, care își confirmă forța integrativă. Între teoreticienii ce au studiat personalitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un subiect ce relatează istorii, deja de la vârsta de 3-4 ani vorbind despre sine. În cadrul unor astfel de relatări se forjează conceptele de „eu” (I, în englezăă și cel de „mie” (me, în englezăă, care nu sunt doar categorii gramaticale. Relatările autobiografice participă semnificativ la construirea timpului interior, care își confirmă forța integrativă. Între teoreticienii ce au studiat personalitatea din perspectivă narativă se numără și Tomkins. El propune ca persoana să fie înțeleasă ca autor al unei piese, care creează un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
timid? NU, se repetă de N ori → DA - confirmă rolul dominant al prezentului trăit (legat de context și de mediul socială în raport cu trecutul. Autopercepția favorabilă a unui individ în prezent - inclusiv corespunzător raporturilor cu diverse forme de autoritate - induce și relatări pozitive asupra trecutului personal (Darrow, 1970Ă. Acesta rămâne o structură imaginară și pentru că e foarte greu de stabilit în ce măsură evenimentele de viață au fost trăite cu adevărat (Ford și Lerner, 1992Ă. Studiile asupraatașamentului, privit ca factor prosocial și relațional major
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]