11,435 matches
-
prin mecanismul optic perfecționat în secolul XVI, camera oscura. Am ales însă metafora închiderii−deschiderii false a camerei oglinzilor, dat fiind că ceea ce unii numesc mentalități, alții imaginar, alții stereotipuri revine zilnic în orizontul existenței noastre, trimite continuu la mit, relevând o cunoaștere încă destul de schematică și o înțelegere predeterminată a existenței. * O ultimă reflexie în oglinda timpului: memoriei profesorilor Alexandru Duțu și Dan-Horia Mazilu, la care caut și acum cu prețuire, îi este închinată această carte. Ea se încheie, de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
propusă de Gilbert Durand și nici supraordonarea poetico-simbolică a elementelor primare în raport cu realitatea, așa cum a văzut Gaston Bachelard imaginarul, ci caută să îi prezinte complexitatea cu ajutorul mai multor noțiuni și exemple, și nu doar antropologice. În acest fel, imaginarul poate releva și discontinuitățile, și transformările ce pot avea loc oricând în structurile sale, uneori chiar în cele de adâncime, dat fiind că mărturiile materiale care îl reflectă sunt simptomatice în raport cu gândirea colectivă. Ce anume au în comun cele două rețele (folosesc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la retorică, pentru a face diferența între figurile de gândire (simbolul, dar mai ales alegoria - o suită de mutații de sens) și cele clasate a fi în special de "limbaj" (lingvistic sau iconografic), cum ar fi metafora însăși. Studiul imaginarului relevă faptul că acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și materiale (fie ca suport, fie ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în profunzime) în paralel cu sistemul gramatical al limbii. Căutăm să ordonăm noțiunile pe care le descoperim funcționale pentru și în cadrul structurilor imaginative, astfel încât să le putem citi și înțelege ierarhia, relațiile de determinare, "legile" și profilul. Ele sunt relevate fie de structuri, fie apar ca unități individuale, dar niciodată autonome, dat fiind că imaginarul manifestă o taxonomie particulară. La un prim nivel, paradigmatic, încadrăm arhetipurile, precum și, derivate din ele - atunci când întâlnesc "istoria" - modelele (mitice, legendare, istorice), tipurile (umane) și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sunt zei și eroi civilizatori. De aceea, mitul instaurează adevărul absolut ... ; dezvăluind cum o realitate a luat ființă, constituie modelul exemplar, nu numai al riturilor, ci și al oricărei activități umane semnificative... (Eliade, Încercarea labirintului 134) Imaginarul evului mediu ne relevă astăzi laturi spectaculoase ale lumii vechi, prin fragmentele de text și de imagine care îl oglindesc. Pe de altă parte, el și-a dovedit eficiența chiar în acele timpuri, dat fiind că a fost posibil ca mesajele instituțiilor puterii să
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în compoziție, laic-religioase); divin și monstruos. Într-o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria sau tipologii ale sfinților-martiri. Relațiile de "vasalitate" (credință față de autocrat), practicate în spiritul politicii și al moralei românești, pun în evidență, în același con de lumină unde se află și figura
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și au mobilizat conștiințele credincioșilor în situații istorice dificile. Reflectând relația pe care domnul român a instituit-o cu lumea terestră, dar și cu lumea supraterestră (reperul principal, de delegat al divinității, rămâne Constantin I), discursul oficial despre putere ne relevă coordonatele pe care s-a constituit imaginarul. Să reamintim aici că registrele matricei teoretice reflectă modul în care puterea a organizat și a gestionat spațiul perceptibil, fie după ceea ce numim azi modelul antropologic, teoretizat încă de la Aristotel (masculin−feminin, stăpân
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipologii ale imaginii, iar știința desparte senzorialul de imaginar, dacă pot fi sistematizate structurile imaginarului colectiv și tratată obiectiv istoria înfruntărilor ideologice din jurul imaginii, utilizarea ei în politicile laice și în cele religioase, în arta contemporană și în societate îi relevă și la ora actuală problemele și statutul controversat. Sunt de netăgăduit schismele din istoria generală a imaginarului, însă există și o seamă de falii și episoade legate de contexte particulare. Dincolo de anumite structuri fixe, comune tuturor variantelor locale ale imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai departe de bastarni.”22 Din punct de vedere geopolitic, situația este estimată la fel și pentru triburile getice din regiune: „Dacă deci regatul lui Dicomes din SE Carpaților, în afară de participarea la lovitura bastarnică din a. 29, nu se mai relevă prin nimic deosebit în anii următori, vina trebuie atribuită sarmaților.” Cât privește situația ținuturilor dintre Dunăre și Mare, aceasta îi apare diferit autorului Geticii, care consideră că dominația tot mai pregnantă a romanilor în regiune nu era compatibilă cu o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
și sintactică, pornind de la observația că verbele de percepție sunt polisemantice și că există o legătură strânsă între sensurile actualizate și configurațiile sintactice la care acestea participă. Obiectivul major care a stat la baza abordării noastre a fost de a releva anumite fenomene sau trăsături semantico-sintactice caracteristice clasei formate de aceste unități. În cele câteva studii românești care fac referire la clasa verbelor de percepție se trimite intuitiv la comportamentul unor unități lexicale individuale - de regulă, a vedea și a auzi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
creativității”. Contribuția acestei teorii constă în faptul că a demonstrat importanța sănătății mintale în creativitate. I 1.2.4. Teoria culturală (interpersonală) a creativității Această teorie pune accent pe aportul factorilor de mediu (de culturăă în geneza creației. M.J.Stein relevă influența considerabilă pe care o exercită asupra creației, regulile sociale ale timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
le proiecta pe ale noastre). Creativitatea științifică corelează diferit aceste tipuri de inteligență. Astfel, arhitecții creativi realizează performanțe superioare la testele de inteligență spațială, dar obțin cote modeste la testele de inteligență verbală. - ultimele cercetări ale lui J. Piaget au relevat faptul că inteligența este relativă la un domeniu de preocupări sau de interes. Corelația dintre inteligența și creativitate trebuie analizată relativ la un domeniu de cunoștințe, adică va trebui analizată corelația dintre creativitatea specifică și inteligență în general (factorul g). Relația
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
va alege de către organizatorul reuniunii, în colaborarea cu panelul, ideile cele mai fertile. f) Tehnica ciorchinelui Este o tehnică de predare-învățare prin care se stimulează evidențierea legăturilor dintre idei, modalitate de a construi/realiza asociații noi de idei sau de releva noi sensuri ale ideilor. Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual ( în această situație temele trebuie să fie familiare) cât și ca activitate de grup (sunt preluate ideile altora, legăturile și asociațiile realizate de membrii grupului
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pentru el estetica este o metodă de meditație asupra artei, prin care sunt arătate reprezentațiile frumosului din artă prin intermediul sentimentului - experiența estetică. Astfel, istoricitatea și contemplarea artei dezvăluie relația subiect-obiect ca fiind una specifică esteticii, unde opera de artă se relevă sub formă de obiect cu anumite însușiri artistice și sau estetice. Arta analizată prin intermediul esteticii ne face să înțelegem opera de artă ca un obiect al unor experiențe trăite, ceea ce-l face pe Heidegger să înțeleagă arta ca o expresie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
afective deoarece au un caracter subiectiv, exprimând simpatia, respingerea sau indiferența - unilaterale sau reciproce- dintre membrii echipei poate fi garanția obținerii de rezultate bune și foarte bune; - încurajarea cu prudență a relațiilor preferențiale operaționale ce au un caracter practic ce relevă cu cine dorește fiecare să colaboreze pentru atingerea obiectivului. Practica a arătat că fiecare echipă are o istorie, o perioadă de început, de formare, apoi de desăvârșire, urmată uneori de declin, eventual, de revenire. Sperăm că, această perspectivă interdisciplinară sugerată
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
persoane juridice de drept internațional deoarece au capacitatea, conferite de statele membre, de a acționa potrivit normelor de drept internațional, diplomația fiind principalul teren de formare și manifestare a normelor de drept internațional. Analiza multor acte constitutive ale organizațiilor internaționale relevă faptul că în toate aceste acte se stipulează fie că „organizația are personalitate juridică”, fie „organizația are personalitate internațională”. Deci, personalitatea internațională a organizațiilor internaționale respective nu rezidă în mod automat din însăși existența organizației ci aceasta trebuie conferită de
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
potrivit modului de gândire infantil, și având permanent în vedere efectul valorilor educative. Romanul istoric Ziua ploii de purpură (1979) e o evocare a luptelor armatei române în Războiul pentru Independență, concentrată pe atacul asupra fortărețelor turcești Plevna și Grivița, relevând sacrificiile, mizeria și suferințele de pe front. Trama, redusă la o serie de situații ce se încheie cu moartea unor soldați, include, mai ales în prima parte a narațiunii, evocări ale vieții rurale, într-un stil conștiincios, supravegheat atât la nivelul
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
mai ales prin figurile imaginarului - soldatul, ochiul și orbirea, câinele etc.), Marin Sorescu (prin infuzia sacralității într-o realitate aparent degradată) și suprarealismul (similitudine ce trebuie privită totuși cu rezerve de vreme ce poemele lui V., spre deosebire de incontinența imagistică a avangardiștilor, își relevă adesea nu numai o coerență strictă în planul reprezentării, ci și un sens parabolic apăsat). În fond, pe această linie se așază cele mai reușite texte ale poetului, dintre care merită reținut cel intitulat Corabia: „Corabia se scufunda încet noi
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
folcloristicii ca disciplină autonomă, de valorificare estetică a literaturii populare. Balada populară română reprezintă o încercare reușită de aplicare a doctrinei expuse cu douăzeci de ani înainte în Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă tematica proprie, ideile și imaginile originale. Rețin atenția capitolele în care sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
textelor epice. Contradicția dintre narativ și liric, categorii distincte, este abordată prin intermediul paradigmelor cercetării moderne spre a defini rolul narativității în poezia modernă. Cadrul teoretic alătură domenii diverse: teorie literară, estetică, poetică, retorică, stilistică, psiholingvistică. Ele se dovedesc apte să releve punerea în mișcare a mecanismelor „care pot fi descrise adecvat doar de sintaxă în relația ei cu semantica și cu fenomenele de origine discursivă”. Pentru demonstrație, este selectat un corpus de texte care reflectă evoluția poeziei române moderne de la Ion
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
lui Sofocle sau Eschil în comparație cu reluările ulterioare ale temelor din Antigona și din Prometeu înlănțuit îi dă prilejul unui nuanțat eseu asupra miracolului supraviețuirii în timp a tragediei grecești și a puterii ei dramatice incomparabil superioare producțiilor de mai târziu. Relevând cu subtilitate accentul pus de Sofocle pe forța religiei în Antigona, iar nu pe elemente psihologice, cum se consideră îndeobște, W. reafirmă, ca și în eseul Teatrul și interpreții lui, din 1934, că „modernii nu pot înțelege personajele tragediei în
WEISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
contrariilor între ideea de natură creatoare, definibilă în cazul lui homo faber sau homo sapiens, și trebuința harului în înțelesul pascalian al lucrurilor. Homo existens este, în plan ontologic, altă față a omului agonic definit de Unamuno, și el se relevă prin opoziția la spiritul dionisiac al supraomului nietzschean, căruia îi substituie supracreștinismul, o perspectivă ce încearcă să valorifice mesajul evanghelic inițial. Homo existens se naște astfel tocmai din revelația crucii și se justifică prin conștiința sacrificiului ca soluție de convergență
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
denunțe „caracterul reacționar al teoriei autonomiei esteticului” și să respingă, în meticuloase analize, concepția lui E. Lovinescu. Împotriva „reabilitării camuflate a estetismului” și a citării lui Lucian Blaga (de către I. Negoițescu) vituperează în 1958 Ov. S. Crohmălniceanu, iar Liviu Călin relevă „tendințele nesănătoase” ale unei reviste „de provincie”. Progresele și regresele revistei sunt accentuate în anchetele și „mesele rotunde” organizate: Literatura nouă și actualitatea (12/1957), Probleme actuale ale criticii (4/1958, cu participarea unor critici germani și francezi), Realismul socialist
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
științifico-fantastice (1/1974). Se acordă atenție „colocviilor naționale” organizate în anii 1978-1981 („de critică și istorie literară”, „de literatură dramatică”, „de literatură pentru copii” și „de traduceri și literatură universală”). Cele mai multe studii, comentarii, notele și recenziile publicate în intervalul 1971-1989 relevă voința nu de a opune pe față rezistență ingerințelor ideologice, dar de a le pune între paranteze, de a li se sustrage cât mai eficient. Secțiunea e asigurată îndeobște de vechi redactori și colaboratori, dar și de mulți noi. Foarte
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
constrângătoare pentru lirica lui Vinea, spontaneitatea, prospețimea expresiei fiind progresiv cenzurate de intelectualism și - într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra lui. Conștiința de sine duce la un exces de abstractizare, iar incursiunea în universul poeziei lui Vinea relevă „o dramă a sterilității”. În schimb, tripticul nuvelistic din Paradisul suspinelor va fi valorizat drept cea mai interesantă operă ficțională a autorului studiat, aici viziunea sa modernistă găsindu-și aplicarea și justificarea. Un caz diferit este cel din Introducere în
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]