7,490 matches
-
un parcurs rutinier, complicat pentru că va trebui să desfășurăm o sumă întreagă de argumente și de detalii prin care să explicăm diferența dintre dezbaterea politică și decizia guvernamentală. Evident că va fi nevoie de un plus de insistență, pentru a risipi îndoielile acolo unde ele pot apărea, și trebuie să recunosc că vor fi destule umbre pe care trebuie să le risipim. Armand Goșu: Care ar fi fost traseul normal pentru a se ajunge la o astfel de decizie de retragere
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
diferența dintre dezbaterea politică și decizia guvernamentală. Evident că va fi nevoie de un plus de insistență, pentru a risipi îndoielile acolo unde ele pot apărea, și trebuie să recunosc că vor fi destule umbre pe care trebuie să le risipim. Armand Goșu: Care ar fi fost traseul normal pentru a se ajunge la o astfel de decizie de retragere? Mihai-Răzvan Ungureanu: Rezultatele unei eventuale dezbateri politice ar fi urmat să fie prezentate după o atentă consultare între ministerele strategice, în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
felul acesta suportul politic pentru continuarea procesului de construire a Euroregiunii. Forumul nu este organizație. Este un prilej de întâlnire care va continua, se autogenerează, el nu e o structură osificată. Intenția este să creăm reflexul dialogului. Numai dialogul poate risipi neîncrederea. Cornel Nistorescu: Asta înseamnă că pierdem zece ani pentru a crea reflexul dialogului între niște țări care dialogau mai puțin... și apoi să mai facem și niște proiecte comune. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, am depășit etapa asta. Avem deja problemele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
omolog de la Uniunea Europeană, trebuia să aștepți luni întregi, iar o discuție în comun pe teme de interes comun nu exista. Nu se putea imagina. Acum, discuțiile sunt foarte frecvente, iar explicațiile care vin în momentul în care apar întrebări pot risipi orice îndoială. Ovidiu Nahoi: Vreți să spuneți că între parteneri apropiați mai pot apărea schimburi, să le zic, neconvenționale, dar care nu strică relațiile? Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, putem să spunem și așa. Nu numai că nu strică, dar toată lumea înțelege
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de persoane cu vârste între 22 și 25 de ani, 23 cu vârste între 26 și 30 de ani, șase candidați între 31 și 33 de ani, iar peste 35 de ani, doi. Diplomatul adevărat este cel care știe să risipească ignoranța Elena Chiriță: Domnule ministru, ați spus că mulți candidați nu au îndeplinit condițiile de recomandare pentru diplomație. Există o definiție a diplomatului, o listă de virtuți indispensabile unui diplomat adevărat? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu aș vrea să cădem în ispita
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
-și subordoneze agenda personală agendei intereselor naționale. Să înțeleagă că, acolo unde lucrează, perioada sa de activitate nu are granițe fiziologice, nu ține cont de zi sau de noapte. Un diplomat autentic este acela care poate oferi un răspuns potrivit, risipind ignoranța sau reușind să contrazică un stereotip. Elena Chiriță: Multe vor fi schimbările după integrarea României în Uniunea Europeană. Vectorii politicii europene vor propulsa diplomația română pe o altă orbită? Mihai-Răzvan Ungureanu: Diplomatul român, după 2007, va fi și diplomatul Uniunii
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe care-l aud și telespectatorii noștri acum trebuie să disipeze o teamă sau, pe cât posibil, să răspundă la niște semne de întrebare. Bogdan Chirieac: Și veți mai reuși ceva sper în acest „Pro Vest”. Fie să accentuați, fie să risipiți temerile unor parteneri europeni ai României. Mihai-Răzvan Ungureanu: Sper din tot sufletul să fac așa și sunt convins că dumneavoastră mă veți ajuta să fiu explicit și cât de cât convingător. Bogdan Chirieac: Depinde numai de dumneavoastră. Mihai-Răzvan Ungureanu: Despre
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
alte aspecte, are nevoie accentuată de fonduri, de înțelegere, de compasiune administrativă din partea executivului, fiind un minister care își schimbă treptat steagul, de la flamura peticită la una cu adevărat europeană. Sigur, este și un minister în care încă se mai risipesc fonduri, în care mai apar din când în când fisuri ce trebuie reparate. Andreea Bratosin: Ce veți face cu ambasadorii numiți politic? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu nu cred că un ambasador numit pe criterii politice trebuie luat de la bun început ca
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și nici cu vreun alt element de identificare cu posibilele modele care le-au precedat. Ele nu sînt decît agenți provocatori în viața autonomă a limbajului, care trebuie să-și afirme atît propriile energii, cît și să dezvăluie, fără a risipi misterul, ca într-un adevărat scenariu inițiatic, miracolul unei nașteri, coagularea amorfului, triumful ordinii asupra neantului. Invocînd forme, plonjînd în vîscozitățile memoriei, devoalînd procesul de extragere a unui chip din placenta propriei lui virtualități, pictorul nu face decît să realimenteze
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți anii mei, bușteni, Să risipească'n lume scump cântec de comoară. Stejarii tinereții n'or mai umbri poieni De visuri și de doruri mai mari decât o țară. Țară Balauri, munții vineți, păzeau cetăți de-argint Crescute peste vreme cu dunări în zăvoare, Iisus și-
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
un punct de vedere românesc). Moartea regelui Alexandru I al Iugoslaviei, ucis într-un atentat în Franța, împreună cu ministrul de Externe francez, Jean-Louis Barthou, este un semnal de alarmă privind nesiguranța viitorului (Visători, juriști și teoreticieni). În diverse articole sunt risipite unele însușiri definitorii ale românilor (superficialitatea, inerția, mitocănia, corupția), relevate pe un ton mai puțin tranșant decât al lui Emil Cioran, în Schimbarea la față a României. De altfel, în 1944, Noica va publica Pagini despre sufletul românesc (de notat
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
Psihologia poporului român, apărut în 1907). În final, câteva cuvinte despre ediție. Ea este impecabil realizată (redactor: Gabriel Omăt), cu note și informații extrem de utile, datorate profesorului Marin Diaconu, care merită felicitat pentru efortul de a aduce la lumină scrierile risipite în presa interbelică ale unor mari personalități românești. Editorul a optat pentru păstrarea tuturor particularităților de limbă proprii autorului și epocii (cari, cetit, inimele, pretențiune, reflecțiune etc.), ceea ce oferă textelor și o valoare lingvistică. Volumul are indice de nume, indice
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
hașura energică și, în ultimă instanță, conturul nițel arogant nu lasă nici un loc îndoielii, nesiguranței de orice fel ori măcar privirii sceptice în fața lumii materiale inevitabil vulnerabile. În etapa următoare, siguranța dispare încetul cu încetul, contururile se frîng, hașura se risipește pe spații mai mari. De la obiectul determinat și de la imaginea sa explicită se ajunge la un obiect vag și la o imagine generică. Linia nu mai este instrumentul eficient al unei definiții, ci parte din natura intimă a formei. Ea
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
pe care mulți nu le cunosc și pentru că nu au fost reeditate în țară constituie A DOUA literatură românească, paralelă cu cea desfășurată sub control în România comunistă. Critica literară actuală ar trebuii să aibă în vedere și această literatură risipită în Occident "pagini exilate". Chiar pentru totdeauna "uitate"? 1) Diatriba severă a autorului s-a îndreptat spre Hubert Juin, în capitolul Paradigma mercenară din Dimpotrivă (1994), p. 297 și urm.: Le parisien du Danube.
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
loc pe lista candidaților U.E. există riscul real și major de a ne trezi în plutire liberă, cum s-ar spune, pe aripi de vânt. Din păcate, acesta știe încotro bate, în buna suită a acelui destin istoric care a risipit prin vreme orice tentativă de a ne lua și păstra locul în rândul țărilor așezate. Un fenomen ușor de urmărit în îmbucarea tuturor etapelor lui, de catastrofe istorice - ce nu șterg însă culpele lăuntrice. Și nici măcar nu le atenuează... În
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
se bagă de seamă. Nici vorbă de paradă de știință. Din contra, un firesc, un fel de bonomie a comunicării ce dau multora iluzia că știu ce știe el, lipsindu-le numai ocazia de a o arăta. înainte de a le risipi iluzia, să adaug alte două trăsături. Una este moderația și vine direct din bunăcreștere. Mihai Zamfir nu sare niciodată peste cal. Detestă, bănuiesc, excesele de tot felul, dacă verbul n-ar fi el însuși excesiv pentru un om care dezarmează
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
acestea, cu jocul/ de-a fi pierduți de noi prin noi înșine -/ sîntem plumbul dement venerîndu-și focul" (Topitoria de plumb). Carența umanității se vădește cu atîta necruțare, încît i se poate atribui o similitudine anatomică: "O, Doamne/ cum ne mai risipim noi/ ca boabele de piper/ rostogolindu-se/ din punga spartă -/ iriși negri/ izgoniți dintr-un alb/ al ochiului/ ce nu mai suportă/ arsura lacrimii/ nici pe cea a luminii/ ce nu mai admite/ ce nu mai! -/ o, Doamne/ albul ăsta
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
a orelor, - apoi încercînd să înșele timpul printr-o reverie care constă în asimilarea așteptării cu "O lume care ține mult"". Confruntat cu irosirea timpului, poetul își pierde răbdarea, devenind exasperat, ergo violent cu sine însuși: "Altădată cînd timpul se risipește în societate, în discuțiuni fără interes, nu însă neinteresante, relative la momentul istoric, poetul nu este dezolat, ci enervat și enervarea lui, transcrisă înăbușit, aproape neutru, se bănuiește cu atît mai violentă (Vizită)". Ultimul Bacovia pare a fi al unei
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
Simuț, îngrijitorul și prefațatorul actualei ediții (a doua). Am spus și altădată că suntem risipitori cu valorile, îngăduindu-ne comportări de nababi pe care nici literaturi mai bogate decât a noastră nu și le îngăduie. În realitate, nimic din ce risipim nu ne prisosește. Iată, dispuneam de această operă epică monumentală, frescă atotcuprinzătoare a Revoluției franceze și a veacului al XVIII-lea francez și european, și ne-am permis s-o ignorăm atâta vreme, să nu facem caz de ea, să
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
spus-o și cu altă ocazie: reviste precum Memoria sau cărți precum Mărturiile lui Nicolae Mărgineanu ar trebui incluse în orice bibliografie obligatorie, în școli și universități. Doar așa uitarea care acoperă tot mai mult trecutul comunist ar putea fi risipită. Ca să nu mai vorbim de dorința unor politicieni care este de a privi exclusiv înainte, lăsînd retrospectivele baltă. Nu, nu, interviul dnei Țăranu trebuie citit și recitit. Vă reamintesc: el a fost publicat în Steaua de la Cluj, în numărul din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
de dușmani. Legendele spun că "nici nu se uscase bine apa de pe caii cu care tătarii trecuseră Nistrul și ștafetele au dus vestea la Suceava despre prăpădul abătut asupra țării". După ce au trecut râul de hotar al Moldovei, ceambulurile tătărești risipite prin satele pașnice au început să se ciocnească cu avangărzile trimise să le întâmpine. La 20 august, tătarii risipiți după pradă au fost atacați puternic, respinși și înghesuiți în dumbrava de la Lipnic, din ținutul Sorocii, și măcelăriți. Tătarii scăpați cu
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
ștafetele au dus vestea la Suceava despre prăpădul abătut asupra țării". După ce au trecut râul de hotar al Moldovei, ceambulurile tătărești risipite prin satele pașnice au început să se ciocnească cu avangărzile trimise să le întâmpine. La 20 august, tătarii risipiți după pradă au fost atacați puternic, respinși și înghesuiți în dumbrava de la Lipnic, din ținutul Sorocii, și măcelăriți. Tătarii scăpați cu viață au fost luați prizonieri, între aceștia aflându-se fratele și fiul hanului, iar ceilalți au fost urmăriți până la
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
Ei erau apropiați ai domnului, membri ai familiei domnitoare sau ai Sfatului Domnesc. Un alt moment semnificativ ce leagă istoria ținutului Soroca de domnia lui Ștefan cel Mare este bătălia purtată la Lipnic, împotriva tătarilor. La 20 august 1469, tătarii, risipiți după pradă, sunt atacați, respinși și forțați să intre în dumbrava de la Lipnic de armata moldovenească. Mulți tătari au fost luați prizonieri, înșiși conducătorii lor aflându-se printre aceștia. (Jan Dlugosz). Mărturii din vremea lui Ștefan în ținutul Soroca sunt
Urmele lui Ștefan cel Mare în ținutul Sorocii. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
c-ai dăruit în viață Cu mult peste umilele-așteptări?... Privește-n ochii mamei,acolo-i adevărul Și poate trupu-i firav de muncă și nesomn Să mai dezlege lumii iubirea și eternul Ce o găsești îmbrățișând un pui de om! Am risipit ani lungi tot căutând Folosul așteptării dupa izbânzi fragile, Nici jos de rămâneam sau munți escaladând N-aș mai fi reușit s-adaug vieții zile. Din cer Domnul privește și ne ajută sporul Eu am primit destul dar prea mult
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Am renăscut din propria cenușă. Târziul invadase casa mea, Regretele se târâiau de ușă Și-n balamale toamna îmi plângea. Prin stropi de ploaie alergam bezmetic Iar întrebările tot așteptau răspuns..., Mă risipeam în spațiul periferic Imaginar, nostalgic și confuz. Din note grave, arii muzicale... Orchestră tristă, fără dirijor, Toți spectatorii își luau bilete..., La alt concert...cu marele tenor. Am renăscut din propria cenușă, Prin ancenstral stindarul am să-l port, Un
AM RENĂSCUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349755_a_351084]