9,175 matches
-
că nu voi fi la înălțimea așteptării părintelui Ioan, singurul care crede în mine cu o tărie ce, aplecându-se ușor din umărul stâng pentru a putea tăia mai bine bucata de pizza rămasă îi zăresc pentru o clipă pe sub rochie, pe umăr, firul subțire al, înfiorându-mă, gestul încetinit prin care își atinge domol cu șervetul buzele, despre nerăbdarea de a mă urca pe schelă îi vorbesc, despre, eu mai am încă în farfurie pizza cu ananas, numai eu vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Dumnezeu din ceruri de poveștile tale altfel n-ar fi dat cu atâta milostenie tunete și fulgere de-a valma pe cerul întunecat de norii grei de ploaie, n-avem unde ne adăposti și ne udă pe amândoi până la piele, rochia lipindu-i-se de trup, cămașa mea, ea râde spre mine cu obrajii picurați de stropii mari, părul lipit de creștetul capului în smocuri, o iau pe după umeri și ne grăbim spre casă, ne ducem la mine, prin ploaia mirosind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe asfalt, ploaie de vară, binecuvântată, o port aproape pe sus, ușoară ca un fulg sub brațul meu prinzând puteri din fierbințeala trupului ei ud, în camera mea întunecată de ploaia de afară îi deschei cei treisprezece bumbi micuți ai rochiei ude, îi dau o pijama de-a mea uscată și-o pun să se dezbrace, dau la o parte pătura de pe pat, îmi schimb și eu hainele și-o las singură pentru câteva clipe cât voi pregăti la bucătărie ceaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și ne prefăceam amândoi că nu înțelegem, o invit într-o cofetărie, afară se-ntunecă parcă de ploaie și deodată trupurile noastre își amintesc de ziua aceea din iunie, când ne-a prins ploaia și ei i s-a lipit rochia de trup și mie, Ai fost la Paris în vara asta, Da! Știi că bunica mea are o soră în Franța, plecată demult, imediat după război, după ce l-au arestat pe bunicul meu și nu mai era nici o șansă, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
emoționați oamenii de acest fapt inedit, cineva îi filmează, eu mă țin după tata și Alex după noi, le-am ajuns din urmă pe mama și pe Corina, tinerele fete admirându-și una alteia hainele, de unde ți-ai cumpărat costumul, rochia, fusta, bluza, dar pantofii, eu mi-am făcut la comandă rochia, La cine? La Victorița, coase bine! Eu mi-am cumpărat-o! Ce ți-ai pus în păr, nu voi mai afla ce și-a pus în păr fata cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
țin după tata și Alex după noi, le-am ajuns din urmă pe mama și pe Corina, tinerele fete admirându-și una alteia hainele, de unde ți-ai cumpărat costumul, rochia, fusta, bluza, dar pantofii, eu mi-am făcut la comandă rochia, La cine? La Victorița, coase bine! Eu mi-am cumpărat-o! Ce ți-ai pus în păr, nu voi mai afla ce și-a pus în păr fata cu bucle blonde și rochie roz din fața mea, stingându-mi-se lumânarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pantofii, eu mi-am făcut la comandă rochia, La cine? La Victorița, coase bine! Eu mi-am cumpărat-o! Ce ți-ai pus în păr, nu voi mai afla ce și-a pus în păr fata cu bucle blonde și rochie roz din fața mea, stingându-mi-se lumânarea mă întorc spre tata să mi-o aprind, mă ajunge din urmă Viorel, coleg la școala generală, rămas în sat, însurat, cu un copil mic și cu burta rotunjită de viața tihnită, Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acum, mă provoacă ea, e cu un an mai mare decât mine și crede, te-a mai sărutat vreo fată? Aș putea să-i vorbesc despre Ileana, dar îmi dau seama că nu-mi mai amintesc de la ea decât fluturarea rochiei albe cu buline roz, are ochi albaștri și, Nu! Dacă te-aș săruta eu acum ai putea să-ți începi jurnalul cu sărutul meu, de pildă, de ce m-a sărutat Diana? prima întrebare, căutând să-i afli răspunsul ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
negru și cravată, discutând între ei, fețele nu li se văd, sunt întoarse de la scena ungerii cu mir, în planul al doilea, în diagonală față de scena principală, o prezentare de modă, Versace, femeia neagră pe podium, poate fi Naomi Campbel, rochie de seară, albă, pălăria mare îi acoperă pe jumătate chipul, la șold un brâu de mătase de culoare neagră, atârnă de el în jos o cruce ca accesoriu, la picioarele ei mâini întinse și blitzuri, părintele Ioan vorbea cu glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cum nimic?! nu mă pot uita în ochii ei, ea îmi evită privirea, nu ni s-au întâlnit, eu jos cu tricoul fratelui ei pe mine, nici n-am întrebat al căruia dintre băieți și pantalonul de, Diana într-o rochie lungă, dacă nu mă uit în ochii ei pot să văd ce culori are rochia, galben de soare, portocaliu de, rochia femeii negre era albă, foarte strânsă pe corp, eu am douăzeci de ani, Daniel, voi împlini douăzeci și unu, toate prietenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
s-au întâlnit, eu jos cu tricoul fratelui ei pe mine, nici n-am întrebat al căruia dintre băieți și pantalonul de, Diana într-o rochie lungă, dacă nu mă uit în ochii ei pot să văd ce culori are rochia, galben de soare, portocaliu de, rochia femeii negre era albă, foarte strânsă pe corp, eu am douăzeci de ani, Daniel, voi împlini douăzeci și unu, toate prietenele mele se laudă că au făcut-o deja, ce?! vrea Daniel să știe, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tricoul fratelui ei pe mine, nici n-am întrebat al căruia dintre băieți și pantalonul de, Diana într-o rochie lungă, dacă nu mă uit în ochii ei pot să văd ce culori are rochia, galben de soare, portocaliu de, rochia femeii negre era albă, foarte strânsă pe corp, eu am douăzeci de ani, Daniel, voi împlini douăzeci și unu, toate prietenele mele se laudă că au făcut-o deja, ce?! vrea Daniel să știe, dar nu întreabă, mi-am promis că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
evităm privirile, când ai venit la noi am știut că numai cu tine o voi putea face prima oară, pe tine te-am sărutat tot eu în clasa a cincea, ți-amintești, da! mai e și albastru și verde în rochia ei și lui Daniel îi trece prin minte primul gând necurat, cum se poate da jos rochia asta, are nasturi la, mă scutur repede de gândul, Te superi pe mine, Daniel, Nu, Și?! Bine! bine! ce am zis? la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
prima oară, pe tine te-am sărutat tot eu în clasa a cincea, ți-amintești, da! mai e și albastru și verde în rochia ei și lui Daniel îi trece prin minte primul gând necurat, cum se poate da jos rochia asta, are nasturi la, mă scutur repede de gândul, Te superi pe mine, Daniel, Nu, Și?! Bine! bine! ce am zis? la ce am răspuns oare cu bine? la nu te superi sau la vrei, caietul lui Theo lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe mine, Daniel, Nu, Și?! Bine! bine! ce am zis? la ce am răspuns oare cu bine? la nu te superi sau la vrei, caietul lui Theo lângă mine, eu sprijinit cu amândouă mâinile la spate, gândindu-mă la nasturi, rochia Anei avea treisprezece nasturi, cum mi-a rămas în minte detaliul acesta, treisprezece, i-a numărat Theo?! sau, rochia Dianei, la ce te gândești, ea mă întreabă, la nasturi, la nasturi?! câți nasturi are rochia ta, Diana zâmbește și ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
te superi sau la vrei, caietul lui Theo lângă mine, eu sprijinit cu amândouă mâinile la spate, gândindu-mă la nasturi, rochia Anei avea treisprezece nasturi, cum mi-a rămas în minte detaliul acesta, treisprezece, i-a numărat Theo?! sau, rochia Dianei, la ce te gândești, ea mă întreabă, la nasturi, la nasturi?! câți nasturi are rochia ta, Diana zâmbește și ochii noștri se întâlnesc de când ne-am văzut pentru prima oară, Numără-i, ea mă îndeamnă, și ajutat de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
spate, gândindu-mă la nasturi, rochia Anei avea treisprezece nasturi, cum mi-a rămas în minte detaliul acesta, treisprezece, i-a numărat Theo?! sau, rochia Dianei, la ce te gândești, ea mă întreabă, la nasturi, la nasturi?! câți nasturi are rochia ta, Diana zâmbește și ochii noștri se întâlnesc de când ne-am văzut pentru prima oară, Numără-i, ea mă îndeamnă, și ajutat de ea încep să număr, dezbumbând, unu, doi, trei, patru, cinci, șase, șapte, opt, nouă, nouă, nouă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
avut una. Sau un ziar, doar că ziarele sunt atât de plictisitoare și de deprimante... Măcar avea haine de despachetat. Deci, în timp ce străzile de sub ea se umpleau de tineri ce mărșăluiau către o seară în oraș, Lisa fuma și scutura rochii și fuste și jachete pentru a le așeza pe umerașe, împăturea hanorace și bluze pentru a le pune în sertare, aranja pantofi și ghete ca la o paradă militară desăvârșită, atârna poșete... Sunetul telefonului o făcu să tresară din ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
este departamentul de modă? —Acolo. Trix făcu un gest din cap pentru a indica un cuier bătut în perete, undeva în colț, pe care atârna un hanorac portocaliu oribil, care evident avea ceva de-a face cu Gaelic Knitting, o rochie de domnișoară de onoare și câteva articole vestimentare pentru bărbați. Iisuse Hristoase! Departamentul de modă de la Femme ocupa o cameră întreagă. Era plină cu mostre de la cele mai importante magazine, ceea ce însemna că Lisa nu mai era nevoită să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vieții lor și prioritatea era să fie îmbrăcate impecabil. Sfătuită de băieți, care aveau o enciclopedie de frumusețe la dispoziție, Lisa a învățat rapid cum să facă să arate incredibil. Geraint a făcut-o să cumpere din piața Camden o rochie Body-Map roșie cu un decupaj pe coapsă, pe care a purtat-o cu colanți în dungi albe și roșii. Poșeta ei era o casetuță albă cu o cruce roșie pe ea. Pentru a completa ținuta, Kevin a insistat să fure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
smiorcăindu-se: —De ce faci curat? Clodagh a luat de pe jos un mănunchi de ciorapi și l-a aruncat în coșul de rufe, apoi s-a repezit în muntele de haine de pe scaunul din dormitor, aruncând la nimereală pulovere în sertare, rochii pe umerașe și - după un scurt moment de ezitare în care n-a mai știut ce să facă cu ele - a aruncat totul sub pat. —Vine bunica Kelly? întrebă Craig. El se aștepta ca răspunsul să îi confirme nedumeririle - astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a încercat, una după alta, tot felul de perechi de pantaloni care nu-i veneau, în timp ce Clodagh se plimba printr-un univers paralel cu cel al hainelor. Nu se imagina purtând nimic din ce vedea. — Uite cât de scurte sunt rochiile astea! spuse ea. Apoi își duse mâna la gură. Chiar am spus eu asta? — Asta a fost bună, mai ales că a venit de la femeia care odată purta o față de pernă pe post de fustă. —Așa am făcut? —Eh, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ea. Apoi își duse mâna la gură. Chiar am spus eu asta? — Asta a fost bună, mai ales că a venit de la femeia care odată purta o față de pernă pe post de fustă. —Așa am făcut? —Eh, oricum nu sunt rochii, spuse Ashling, observând la ce se uita Clodagh. Sunt tunici, se poartă peste pantaloni. — Am pierdut complet legătura, spuse Clodagh hipnotizată. Dar se întâmplă fără să îți dai seama, te trezești dintr-odată că ceea ce vrei de la un material este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să o țină ocupată pentru tot restul serii. Dintr-odată, casa aceea nu mai părea la fel de respingătoare. —Bună, Lisaaa. O gașcă de fete care se jucau pe stradă au strigat la ea când a coborât din taxi. —E foarte sexy rochia ta. —Mulțumesc. —Cât porți la pantofi? —Șase. O conferință ad-hoc a urmat după aceea. Cât însemna șase? Prea mari pentru ele, au decis. După ce a intrat, a aruncat geanta pe podea, a pus ibricul pe aragaz și și-a verificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și-a verificat mesajele. Nu avea nici unul, ceea ce nu era deloc surprinzător, de vreme ce aproape nimeni nu îi știa numărul. Totuși, asta nu a oprit-o din a se simți ca o ratată. Și-a aruncat violent minunații pantofi, a pus rochia pe un scaun și tocmai se schimba în pantaloni largi și un tricou scurt când s-a auzit soneria. Probabil era una dintre fetițe care dorea să îi ceară poșeta, dacă ea nu o mai voia. Oftând, a deschis larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]