8,206 matches
-
copioasă din Munții Trodos. Speram să realizez încă un pas spre armonia liber consimțită a coloniei române de pe insulă și în acest scop mă străduiam să fiu cât se putea de echidistant în relațiile cu fiecare și cu toți. Comunicarea sinceră și directă era singura cale spre mintea și sufletul ciprioților. Experiența oferită cu generozitate de familia Nishanian îmi dovedea că sunt pe calea cea bună, căci obținusem prin amiciție economii lunare substanțiale pentru MAE. Prin cocteilul oferit familiilor de români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
medicină umană), ambele fiind mame a câte trei copii (o fată și doi băieți) a fost o coincidență absolut întâmplătoare de natură să faciliteze o comunicare rapidă la toate nivelurile. Ospitalitatea gazdelor, care nu a depășit niciodată buna-cuviință, comunicarea deschisă, sinceră a unor aspecte sensibile din comunitatea română, fără tendințe de absolutizare sau judecare preferențială mi-au permis să mențin un echilibru corect între opinii, uneori exprimate cu tendințe partizane, dar potolite în timp optim prin soluții echilibrate și discutate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
ministrul afacerilor interne, domnul Christodoulos Veniamin, cu care reușisem să stabilesc relații bune. Aveam multă încredere în domnia sa. Domnul ministru mi-a răspuns imediat, cu o voce vioaie: Bună dimineața, domnule ministru, vă deranjează la această oră nepotrivită, cu scuze sincere, însărcinatul cu afaceri al României, într-o problemă destul de delicată, la care apreciez că numai cu spijinul domniei voastre aș putea să găsesc o rezolvare rapidă și benefică pentru un cetățean român sub vârsta de 17 ani. Bună dimineața, domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
adoptivi în organizația "From Ciprus with love". Ultimele trei luni de activitate în Cipru au fost poate cele mai încărcate din toată viața mea și a soției cu manifestări de mulțumiri, recunoștință și elogii, la care am răspuns cu prietenie sinceră, cu asigurări că nu vom uita niciodată cei mai mult de trei ani trăiți pe insula din mijlocul Mediteranei printre oameni atât de apropiați nouă, celor trimiși pe insula Afroditei să ne bucurăm de istoria multimilenară, plină de evenimente triumfale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
l-am ascultat niciodată. "Tra queste mura pie la Regina di Spagna può sola penetrar" ... marina krilovici, soprană Pentru mine, Viorica Cortez este un simbol de generozitate, frumusețe, dragoste, forță, optimism, talent, dar, mai ales, o mare artistă. Autentică, spontană, sinceră! De ea mă leagă o viață întreagă. De neuitat ziua în care neam cunoscut, la Con cursul Internațional George Enescu din 1964, la fel concertele și dis curile făcute împreună prin țară. Am admirat întotdeauna dragostea ce le-o purta
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Sunt măgulită să fiu una dintre colegele sale care o onorează în această carte. Au trecut mulți ani de când am avut plăcerea să cânt cu ea. Nu aș fi putut uita însă vocea ei frumoasă și imediat recognoscibilă, felul ei sincer și plăcut de a fi, pregătirea fără fisură indiferent de rol, știința de a rămâne mereu în pielea personajului și implicarea 100% față de colegi. Ultimele noastre întâlniri pe scenă au fost acum treizeci de ani. Am cântat mult împreună și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și asigurându-le ordinea și liniștea ardelenilor. Un alt conațional al vremurilor col. D.Rădulescu ,consemnează în " Amintiri despre mareșalul Prezan" -“Acest comandant personifică figura marilor căpitani de oști. Este un om cultivat, de o înaltă moralitate, lipsit de fățărnicie, sincer și principial.Așa l a cunoscut ofițerul, cât a fost în subordinele mareșalului, timp de 4 ani când comanda Corpul 4 Armată din garnizoana Iași”. Ulterior devenind Armata de Nord, singura care nu a cunoscut înfrângerea. Prezan a fost chemat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fost eliberați și transformați în "eroi", deoarece făcuseră închisoare pe timpul lui Ceaușescu. Astfel au devenit revoluționari. În concluzie, unii care furau erau pedepsiți de justiția comunistă, iar alții nu, probabil pentru că erau securiști. Nu întâmplător, unii politicieni și mass-media noastră "sinceră și obiectivă," au constatat că odiosul regim comunist a fost ilegal și criminal. Logica și înțelesul acestor afirmații, probabil se vor da de către alți politicieni, altădată cu altă ocazie, sau în alte condiții. Așa se întâmplă în mod firesc, când
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
da de gol, eu o prevenisem dinainte că aveam acest viciu de sensibilitate la somn. Nici dânsa nu-mi scrises în "curiculum vitae" că are acest obicei,sau boală cu care nu-și lasă partenerul să doarmă,deci nu fuseseră sinceră cu mine.De fapt,după ce ne-am căsătorit nici nu am avut ocazia să dormim prea mult împreună, eu fiind mereu plecat prin misiuni cu militarii și nu veneam acasă cu săptămânile. Iar după două luni mi-a venit ordin
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dar întreținea relații intime cu profesorul de fizică-matematică, bărbat căsătorit și cu un copil. Are o fiică, cu care sunt colegă din acelaș an și prietenă foarte bună. Ne vizitează des și ne ajutăm reciproc cu materiale didactice. Să fiu sinceră nici nu știu ce legendă să inventez pentru a întrerupe relația cu familia ei, pentru că are și un frate mai mare care mă curtează și trebuie să termin prietenia cu ei, să nu-mi fac rău cu mâna mea. Am putea să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Potrivit declarațiilor lui Mihail Sadoveanu, motivul care l-a îndemnat să adere la partidul condus de Gheorghe Brătianu era "răsfrângerea unei activități tinere [...], pentru regenerarea vieții noastre politice". Scriitorul evidenția motivația membrilor de rând ai partidului, care doreau ca "energiile sincere să fie canalizate pentru fapta bună, în interesul suprem al neamului"224. Prezența scriitorului în rândul georgiștilor avea să fie de scurtă durată. Desprins în 1932 din Uniunea Agrară, formațiune politică de sub conducerea lui Constantin Argetoianu, pentru că intrase într-un
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intervenției statului"263. Gheorghe Brătianu afirma că, pe plan financiar "va aplica programul stabilizării monetare, va da capitalului siguranța și egalitatea de tratament, fără deosebire de origine [...] stimulând formarea economiilor înlăuntrul țării". În același timp, partidul "va înlesni o colaborare sinceră și serioasă a capitalului străin [pentru] punerea în valoare a marilor izvoare naturale de bogăție ale pământului românesc". Deși prima parte a afirmațiilor exprimă tendința de revenire la ideile economice ale liberalismului tradițional, completările privind politica financiară dezmint această intenție
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
României și pentru ordinea internațională. Liberalii conduși de Gheorghe Brătianu apreciau că formula "numerus valahicus" dezvăluia ipocrizia și demagogia celor care o susțineau. Ei se delimitau și de "acțiunile clandestine și conspirative" ale acestora, ca unii care desfășurau acțiuni "fățișe, sincere și categorice". Cu atât mai clară a fost respingerea de către georgiști a formulei "numerus nullus", vehiculată de membrii baroului de Ilfov, în frunte cu decanul acestei instituții, Iorgu Petrovici, pentru a bara accesul tinerilor, proaspeți absolvenți ai Facultății de Drept
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
hotărâre intenția de a încheia vreo convenție care să permită trecerea trupelor sovietice prin teritoriul României. În replică, Gheorghe Brătianu preciza că opinia publică a țării nu era potrivnică destinderii relațiilor cu U.R.S.S., dar dorea ca aceasta să fie sinceră din ambele părți 797. Încercând să afle motivele pentru care președintele liberalilor georgiști se pronunța atât de hotărât împotriva politicii promovate de Nicolae Titulescu față de U.R.S.S., unul din diplomații sovietici, Vinogradov, s-a întâlnit cu Gheorghe Brătianu, care și-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
le pregătesc alianțele noastre, chezășie deopotrivă de necesară a siguranței și a creditului nostru. Preocuparea de căpetenie în raporturile internaționale trebuie să fie întărirea păcii, prin strângera legăturilor economice între popoare. Printr-o politică externă de demnitate națională servind prin sincera ei dorință de pace, apropierea dintre popoare, România își îndeplinește menirea de civilizație și de progres în această parte a lumii. Politica internă PNL [...] va avea o deosebită grijă față de provinciile unite dând posibilitatea valorilor locale de a aduce întreaga
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, pp. 595-612. Cliveti, Gheorghe, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996. Comănescu, Radu, Dobrescu, Emilian, M., Istoria francmasoneriei (926-1960), Editura Tempus, București, 1992. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, traducere de Lucian Leuștean, Editura Polirom, Iași, 2001. Demeter, M. Attila, "Aspecte ale liberalismului englez", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, an II
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, Partidele politice din România, (1862-1994), Enciclopedie, Editura Mediaprint, Oradea, 1995. 31 Keith Hitchins, România 1866-1947, traducere de George G. Potra și Delia Răzdolescu, Editura Humanitas, București, 1998. 32 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. 33 Ioan Scurtu, Ion Bulei, Democrația la români, 1866-1938, Editura Humanitas, București, 1990. 34 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 1999. 35 Ioan Scurtu, Politică și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
218 Scrisoarea prin care Gh. Gh. Mironescu cerea înscrierea în PNL-Gh. Brătianu este publicată în ziarul partidului: "Domnule Președinte, vă rog să binevoiți a-mi primi prezenta cerere de înscriere în PNL. Totodată, vă asigur de tot respectul și de sincera mea admirație și îmi exprim speranța că voi putea aduce în luptele pe care le veți duce, un sprijin cât de mic. Cu distinsa mea considerație Gheorghe G. Mironescu, București, 4 iunie 1932". "Mișcarea", nr. 456, 7 iunie 1932, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din 28 noiembrie 1936, pp. 112-116. 409 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 31/ 1937, f 1; "Mișcarea",nr. 1760, 1785, 1795; 11 aprilie, 20 mai, 2 iunie 1937; pp. 1, 2, 2; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Univers enciclopedic, București, 1999, pp. 323-324 . 410 C. Argetoianu susține că înțelegerea dintre Gh. Brătianu, O. Goga și Al. Averescu, pentru formarea unui guvern, a eșuat și datorită tratativelor de împăcare dintre Gh. Brătianu și Gh. Tătărescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Turnu Severin, nr. 5, 15 martie 1937, p. 2. 740 Armin Heinen, op. cit., p. 331. 741 "Mișcarea", nr. 1915, 27 noiembrie 1937, p. 1; C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. p. 251; Florin Constantiu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers enciclopedic, București,1999, p. 324. 742 "Mișcarea", nr. 1920, 3 decembrie 1937, p. 1. 743 Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 297. 744 "Monitorul Oficial", partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 1, ședința din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, coordonatori, România sub imperiul haosului, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, p. 42. 772 Pierre Milza, Serge Berstein, Istoria secolului XX, traducere de Marius Ioan, vol. I, Editura All, București, 1998, pp. 212-214; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 330; Nicolae Bocșan, Valeriu Leu coordonatori, Cronologia Europei Centrale (1848-1989), Editura Polirom, Iași, 2001, p. 197; Jacques de Launay, A cincea valiză. Titulescu și Europa, versiune românească de Stelian Țurlea, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
răspuns, e greu să dai un unghi jurnalistic pe asta.“ Cu alte cuvinte, o concluzie clară nu există. și a continuat: „Bineînțeles că am pornit tâmpeala aia de la «superficialitatea relațiilor pe fb». Ăsta era unghiul evident. Dar am primit urări sincere și frumoase, de la oameni care nu mă cunoșteau și nu avuseseră pretext să-mi zică două vorbe. Până la urmă, s-a dovedit a fi o tabără de umanizare a unor relații virtuale“. Florescu se referea la acele relații create pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
prin social media, într-un interviu Schimbările spațiului public în era social media 177 acordat ziarului New York Times. „Pot să postez ceva și într-un minut să adun reacții de la 700 de oameni din toată lumea, care-mi dau opiniile lor sincere.“139 și feedbackul negativ e bun Chiar faptul că utilizatorilor le este acum mult mai ușor să-și publice experiențele, pozitive sau negative, este un lucru bun pentru companii. În mod tradițional, majoritatea copleșitoare a clienților nemulțumiți nu se agită
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
unul dintre motivele pentru care Nenshi Schimbările spațiului public în era social media 215 a avut succes a fost acela că el și echipa sa au înțeles că simpla prezență în social media nu este îndeajuns. Că trebuia să fie sincer și să și înțeleagă utilizatorii (interesantă folosirea acestui ter men pentru publicul-țintă al unui politician) în contextul social media. Naheed Nenshi își actualiza singur contul de Twitter și răs pundea în persoană la întrebările care îi erau adre sate pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o revistă, Cristian Lupșa. E adevărat, titlul faulta intenționat gramatica limbii române și livra o glumiță destul de răsuflată. Dar plăcea. Nu doar titlul, ci și, mai ales, revista. Mai toată lumea a văzut în ea una dintre cele mai proaspete, mai sincere și mai incitante întreprinderi jurnalistice din ultimii ani. Lupșa și prietenii săi au tipărit 1.500 de exemplare pe cheltuială proprie. Dar nu au fost singuri. Au reușit să atragă în proiect o serie întreagă de jurnaliști, fotografi, designeri, plus
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]