11,293 matches
-
că și sărutul poate fi un mare ticălos. Întemeietorii de religii au oferit căi de mântuire, nu de îmbogățire. Ateii nu au mai multe satisfacții. Dar le rămân foarte puține speranțe. Ateii sunt frustrați de voluptatea mântuirii. Cândva, oamenii se străduiau să împingă efemerul spre sacru. Până și agresivitatea unor religii a fost împinsă tot sub umbrela lui Dumnezeu. Nici deasupra nu prea avem liniște. Deși ne învecinăm cu Dumnezeu. Suntem creați de Dumnezeu, dar și-a băgat puțin coada și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
florile efemerului. Talent au caligrafii. Geniile scriu aproape indescifrabil. Iluzia gloriei a stors mai multă transpirație decât transformarea munților în piramide. Furtuna este starea meteorologică normală a geniului. Fără picătura de nebunie, geniul rămâne în scutecele talentului. Oricât s-ar strădui, geniul este imun la vulgaritate. Își declară unii geniul cu mult înainte de a ajunge la vama eternității. Gloria mă lasă indiferent. Ca lut, oricum voi fi etern. După ce ajung celebri, unii oameni își recuperează somnul chiar în ședințele omagiale ce
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cavaler Quijote. Chiar și sferica iubire este plină de stăpâni și de vasali. Iubirea - sublimul jug de doi al condiției umane. În unele căsnicii partenerii iubesc albind. În altele, albesc iubind. Iubirea - un opiu înnobilat. Mă tem că iubirea se străduiește să scape de tirania poeziei. O golgotă divină : iubirea. “Sublimul” unor iubiri nu poate depăși romanța. În contact cu monotonia, iubirea devine oțet. Iubirea stă să cadă de pe harta sentimentelor umane. Epoca noastră i-a mai pus un bemol iubirii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ca de o hangiță nurlie. În cazul mediocrilor și iluziile sunt pitice. Iluziile continuă să fie balsamul tuturor disperărilor. Luptăm împotriva nedreptății precum Rosinanta cu muștele. Iluziile sunt necesare, dar ca sarea în bucate, nu ca mărgăritarele în orez. Ne străduim din răsputeri să lăsăm urme eterne pe zăpada vremii. Și ciupercile ajung la oraș, dar direct în tocăniță. Numai pe vapor și în povești șeful se salvează ultimul. Noblețea nu poate fi simulată. Decât cu efecte comice. Debutantul care nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
are partea ei. Deși i s-ar mai putea da peste mână câteodată. Pe cel amărât norocul îl găsește dormind. Loviturile destinului le poți primi cu detașare, cu umilință ori cu sfidare. Fatalismul presupune să fii spectatorul propriului destin. Ne străduim din răsputeri să risipim și puținele șanse pe care ni le oferă soarta. Popoarele pașnice par văduvite de destin. Ghinionul vine când cel puțin un detaliu este dereglat. Supraviețuirea poate fi destin. Sau biologie. Succesul vine când destinul îți suflă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
știi că destinul tău și cel al omenirii poartă aceeași semnătură. Destinul intervine, de regulă, pe post de pilot automat. Până în clipa fatală, destinul se poartă cu noi ca pisica cu șoarecele. Zilnic simțim în noi harpoanele destinului. Destinul se străduiește să fie permanent cu ghiara pe noi. Când este un exemplar unic într-o cultură, laureatul Nobel are două șanse : să fie linșat, ori plimbat ca pe un fazan împăiat. Șansa este întâmplarea care așază valoarea pe soclul propriei splendori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
între ciumă și holeră. Doar trei etape zdruncină ființa umană : trecutul, prezentul și viitorul. Comunismul și fascismul au fost niște promisiuni. Dar au mizat pe bestii. Unele popoare sunt strânse în brațe de istorie până la sufocare. Cinci secole s-au străduit turcii și tătarii să ne explice cam cum va arăta venirea comuniștilor. Puțini dintre diplomații lumii prind trenul istoriei. Ne-am obișnuit să așteptăm surprizele istoriei cu geamantanul pregătit. Comunismul consacrase regula celor trei F : frică, frig și foame. Oamenii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tron. Pe români, i-a așezat Dumnezeu prea aproape de colții tigrilor. Cam după un secol, de la scrierea lor, cărțile de istorie devin de necitit. Istoria contabilizează scrumul incendiilor planetare. Viața este înșurubată în cea a timpului tău. Popoarele subdezvoltate se străduiesc să supraviețuiască prin prolificitate. Barbarul duel era totuși o chestiune de ecologie morală. Responsabilitatea profesorilor este imensă. Dacă Hitler nu ar fi fost respins la Academia de Arte Frumoase,istoria secolului XX ar fi fost alta. La primele seisme ale
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cultură, nu prin forță. În revoluție nu poți fi decât erou, ori profitor. Foștii guvernanți duc servieta puternicilor de astăzi. Oamenii nu au luat niciodată în serios virtuțile pedagogice ale istoriei. Unele popoare sunt simpli trepăduși ai istoriei. Românii se străduiesc să se smulgă din zona de contact dintre pașalâc și gubernie. Evreii și palestinienii negociază de două mii de ani pe bază de intoleranță reciprocă. Toți ne urcăm în trenul istoriei. Mulți însă greșim direcția. Mesajul subînțeles în istorie este același
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nostru? Arta tulbură, știința îngrozește. Planeta noastră se grăbește din răsputeri să se alinieze celorlalte rebuturi cosmice. Șenilele progresului au călcat întotdeauna și pe cadavre. Nici un zeu nu s-ar fi încumetat să dea de-a berbeleacul pământul, așa cum se străduiește, în zilele noastre, știința. Pentru omul contemporan, televizorul a devenit indispensabil. Mai ceva ca săpunul. Dacă bucătăriile noastre vor fi lipsite de energie, vom deveni ori vegetarieni, ori canibali. Timpul și spațiul - acești sublimi piloni ai hăului. Pe omul mileniului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Artiștii - acești scotocitori de enigme. Unele capodopere s - au născut din niște intenții cât se poate de modeste. Epoca pătrunde în artă precum iarba prin asfaltul crăpat. Muzica nu e mare lucru, spun afonii. Concerte dau și broaștele. Arta se străduiește să exploreze filoanele aurifere ale sinelui. Creația - o sublimă înlănțuire de mistere. Nici tiranii nu au putut anihila complet libertatea interioară a artei. În expozițiile de artă abstractă nimeni nu înțelege nimic. Dar unii își iau o mină cât se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
suspectați de anormalitate poeții care nu se plâng de falsitate axiologică. Arta are deschideri spre toate azimuturile. Muzica - o profesie care tinde spre religie. Pentru artă, ideologia înseamnă bețe în roate, nu cârje. Poeții - acești profesioniști ai visului. Arta se străduiește să ne curețe sentimentele de steril. Prin cărțile altora descoperim în noi teritorii nebănuite. Uneori, arta este spovedanie. Alteori - taină. Cultura spintecă bezna cu fulgerări de laser Arta ne poate condimenta identitatea. Fără artă, ne simțim mai liberi. Aproape ca
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
autentică operează pe cord deschis. Marii scriitori știu să aducă în raft partea invizibilă a lumii. Destinul cărților : unele - flendurite, altele - prăfuite. Poetul autentic își moaie pana în infinit. Artiștii contemporani sunt din ce în ce mai sadici cu fanii lor. Unii artiști se străduiesc să mai pieptene haosul, alții doar îl ciufulesc. Arta rămâne generoasa zonă a tuturor morilor de vânt. Hoții de literatură suferă de amnezia ghilimelelor. Omul contemporan se îndepărtează de artă. Dar nici amurgul soarelui nu mai are spectatori. Excesul de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
esențele ancestrale ale zulușilor. O operă de artă este rezultatul unui cumul de dezordini interioare. Receptează intens arta firile posedate de frumos, nu cele călduțe. Muzica - o consolare pentru tot zgomotul universal care ne înconjoară. Unii creatori de artă se străduiesc să conserve arta în alcool. A fost deturnată condiția placentară a poeziei.. În artă, distincțiile le acordă publicul. El nu este nici arogant, nici părtinitor. Arta tulbură, nu demonstrează. Arta poate da sens zbuciumului. Mă tem că indiferența față de artă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din ce în ce mai repede de durerile altora. Egoismul îl împinge pe om spre bestie. Sărăcia este umilitoare, luxul - dezgustător. În cel învins, umilința intră ca toporul în varză. Viciile sunt asemenea buruienilor. Se descurcă și singure. Există creatori de artă care se străduiesc să conserve arta în alcool. Nici un zeu nu a avut mai mulți fani decât dolarul. Ieșirea din contingent nu rămâne nepedepsită. Artiștii de curte formează o specie perenă. Inchiziția ni s - a infiltrat în priviri. Și chiar în suflete. Pentru
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Filosofia rafinează limbajul până la neantizare. Fug artiștii contemporani de claritate ca de o boală venerică. Există creiere care fumegă după lectura unei pagini. Pentru regizorii actuali nu este nici o dificultate să transforme comediile în tragedii și viceversa. Oricât s-ar strădui un exilat, bagajele lui tot incomplete rămân. Nu poți încropi o inteligență ascuțită din gânduri obtuze. Dincolo de limitele decentei, abstractizarea artei devine o sfidare. Omul actual se îndreaptă spre marea neutralitate afectivă. Când scopul fumegă, nici mijloacele nu ard. Doar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dar cum au vrut alții. Există filosofi care încearcă să stabilească relații de cauzalitate dintre paralelismul șinelor ferate și conjunctivita la biblici. Oare nu regretă Dumnezeu că ne-a încrețit ceva mai mult creierul? Filosofii nu distrug lumea. Dar se străduiesc să o facă neinteligibilă. Golul din noi nu se poate entuziasma de plinul din alții. Industrializarea ne ajută să ne turnăm și la propriu cenușă în cap. O mare personalitate este un amalgam de divin și de diabolic. Cu lacrimi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Ghica dovedește un acut simț al nuanțelor cuvintelor și o capacitate surprinzătoare de a le reconverti la noi valori semantice prin deraierea sensurilor denotative și proiectarea lor în planul conotațiilor celor mai neașteptate. Unul din aforismele lui, sună astfel : „Ne străduim din răsputeri să lăsăm urme eterne pe zăpada vremii”. Aș nota, în încheierea acestei evocări a omului, pedagogului și scriitorului Vasile Ghica, ideea că urmele lăsate pe terenul expresiei aforistice, la noi, vor rămâne atâta timp cât va vremui limba română, în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Numai că aici au ajuns călugării greci, care, ca de obicei, nu s-au spetit muncind ca să întrețină mănăstirea așa cum au primit-o, ci au lăsat-o, ba s-au străduit s-o aducă în paragină. Ascultă ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și transpirată. Știi cum lucește o femeie frumoasă de la propria transpirație, mai ales după ce această transpirație a cîștigat-o în pat? Nu vrei să știi. Când a apărut goală în cadrul ușii, din întunericului din holul obosit și a luminii care se străduia să din camera mizerabilă de hotel cu orice preț, corpul ei părea aureolat, sclipind ireal din cauza broboanelor de transpirație care se transformau în picături și apoi se uneau câte patru-cinci ca să o ia la vale pe corp, mângâind sânii ăia
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
sociale ar contribui la prosperitatea globală și, indirect, ar sluji bunăstării noastre individuale; - de când am început să considerăm că dacă cineva este sărac este din cauza sa, și dacă pierde serviciul, înseamnă că nu are chef de muncă, deoarece nu se străduiește, ci vrea să trăiască din asistență socială; - de când am început să prezentăm viața umană ca pe o acoperire utilă, în timp ce ea nu are valoare reală, ci eventual ceva de cheltuit pe dublul altar al principiului producției și al principiului performanței
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
mi-a mărturisit că, în scurtele momente de repaus pe care și le acordă, stă de vorbă cu cele trei galinacee. Cocoșul este mai receptiv și mai disciplinat în dialog. Când poetul îi vorbește, el tace și ascultă cu atenție străduindu-se, parcă, să înțeleagă ceea ce i se spune. Politețea mă obligă, spune Mihai Munteanu ca și eu să-l ascult când el emite pe diferite tonuri, ceea ce are să-mi transmită prin cântecul său. Singurătatea prietenului meu este diminuată și de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
-nsurătoare, Bărbatul este pus în legătoare, Și, pentru ca la „cașcaval” străin să nu ajungă, Consoarta nu-i lasă funia prea lungă. Cerbul de aur, 2002 Brașovul a adunat din nou la Festival, Virtuozi din elita melosului mondial. Organizatorii s-au străduit să nu umbrească Tradiționala ospitalitate românească. Elogiu muncii Munca-i grea, obositoare Și-i izvor de bunăstare Dar din nouăzeci, încoace, Multora nu le mai place. Eden literar Cineva spunea că multe din creațiile literare, Le-a realizat în anii
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
nu am mai dormit, iar când ațipeam visam că scriu poeme cu imagini atât de fantastice, încît simțeam că mi se ridică părul pe brațe și în creștet, dar când mă trezeam îmi dădeam seama de imbecilitatea lor și mă străduiam să adorm la loc. Cam pe atunci au început acele vise care aveau să genereze prozele mele. Refulatul începea să se întoarcă, postmodernismul se veștejea către modernism, care, ca un film dat înapoi, glisa lent spre simbolismul lui Redon și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vorbind despre bătrânii triburilor africane: "Moartea unuia dintre acești bătrâni este ceea ce pentru voi ar fi incendiul unei biblioteci pline de cărțile gânditorilor și ale poeților". Prin moartea lui Doinaș ne-a fost într-adevăr incendiată o mare bibliotecă. Mă străduiesc să-mi aduc aminte când am descoperit poezia lui. Cred că noi n-am studiat la școală "Mistrețul cu colți de argint", poem faimos ca "Moartea căprioarei" 110 și ca nu mai mult de două-trei alte poezii din întreaga lirică
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]