8,296 matches
-
sau stricăciunea au provenit din caz fortuit sau din forță majoră, din chiar viciul propriu al lucrurilor sau din natura lor, din faptul expeditorului sau din acel al destinatarului. Articolul 426 Dacă sunt de transportat lucruri fragile, sau care se strică ușor, animale sau lucruri pentru care transportul urmează să fie făcut în anume condițiuni, administrațiunile căilor ferate pot stipula că pierderea sau stricăciunea să se presupună că provenită din viciul lucrurilor transportate, din cauza naturei lor, sau din faptul expeditorului ori
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
descărcării, să ceară că ele să se depună în o a treia mină până la plata navlului. Articolul 591 În nici un caz încărcătorul nu poate cere scăderea navlului. Încărcătorul nu poate lăsa, drept prețul navlului, lucrurile încărcate scăzute în valoare, sau stricate prin viciul lor propriu, din caz fortuit sau forță majoră. Cu toate acestea, daca vinul, uleiul sau alte lichide s-au scurs, butiile ce le conțineau, rămase goale sau aproape goale, pot fi lăsate pentru navlul ce urma a se
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
se vor fi aruncat în mare, nu se plătesc; iar de au scăpat, contribuie. Articolul 662 Lucrurile încărcate pe podeala de sus a vasului, contribuie întotdeauna la avariile comune, daca nu sunt scăpate. Dacă lucrurile sunt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afară de cazul călătoriilor prevăzute de ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere despăgubire pentru pierderea sau stricarea lor, decît de la căpitanul care le-a încărcat pe podeala vasului fără învoirea scrisă a încărcătorului. În
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
Articolul 669 Căpitanul va încheia proces-verbal despre orice hotărâre va lua și despre operațiunile urmate pentru scăparea comună, îndată cu aceasta îi va fi cu putință. Procesul-verbal va cuprinde motivele hotărârii și va arăta în mod sumar lucrurile aruncate sau stricate; va fi subscris de fruntașii echipajului sau va arăta motivele nevoinței lor de a subscrie și va fi transcris în registrul vasului. O copie de pe acest proces-verbal, subscrisa de căpitan, va fi alăturată la raportul prevăzut de art. 526. Articolul
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
care au condus la solicitarea scoaterii din evidență (casării). ... (3) Bunurile proprietate comună, aprobate pentru cașare, vor fi dispuse conform instrucțiunilor autorității care aprobă. ... (4) Bunurile proprietate comună vor fi scoase din evidență ori de câte ori devin neoperative, se pierd sau se strică ori se dispune astfel de către Consiliul reprezentanților național superiori la Comandamentul permanent al Forței. ... (5) Ofițerul financiar va elabora proceduri detaliate pentru raportarea și scoaterea din evidență a pierderilor de numerar, care vor face subiectul aprobării de către Comitetul director. ... Articolul
ACORD din 26 septembrie 1998 privind Forta Multinationala de Pace din Europa de Sud-Est*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146242_a_147571]
-
să înțeleagă modul în care reacționează mașina la acționarea volanului, răspunsul pe care aceasta îl oferă. De multe ori cursanții trebuiesc învățați să aștepte acest răspuns al mașinii, virajul neefectuându-se instantaneu; dacă nu se opresc din virare la timp strică direcția, apoi se chinuie să o redreseze și descriu traiectorii greu de imaginat. În această fază este necesară și obligatorie explicația dar și demonstrația executată de instructor și apoi asistența la mânuirea volanului (cu mâna pe volan sau fiind foarte
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
dacă vrem la stânga, rotim stânga (multe persoane au senzația că la dăm prioritatea. Dacă de deplasarea cu spatele lucrurile se petrec în “oglindă” și acționează invers volanul, adică ei vor să se deplaseze spre dreapta și rotesc stânga de volan, stricând complet direcția). După rotirea volanului ¼ așa: până la ½ ture, se așteaptă un pic pentru a observa reacția mașinii și apoi se redresează prin readucerea sa în poziția mers rectiliniu - mâna stânga la ora 12. 13. TRECEREA LA NIVEL CU CALEA FERATĂ
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
dă de-a dreptul”, „a fi om e lucru mare, a fi domn e o-ntâmplare” etc. Asemenea comunicări psiholingvistice exprimă atitudinea activă și permanentă față de limba română și în același timp de apărători ai ei împotriva celor care o strică. Una din marele misiuni și forțe ale limbii a fost și este dezvoltarea patriotismului, căci ea s-a născut odată cu poporul român, în spațiul românesc. Ca și Alexei Mateevici exprimăm sentimente de adâncă dragoste și prețuire pentru limba română, creația
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
conflicte de natură afectivă și de unele dificultăți mereu crescânde în legătură cu asimilarea cunoștințelor școlare. Dacă copilul este ajutat să iasă din impasul respectiv, este sigur că funcțiile lui psihice s-ar debloca. Pentru aceștia repetenția nu rezolvă nimic, din contră, strică, adâncește conflictele existente. Încadrarea lor la școala ajutătoare nu constituie o soluție căci pseudo debilii mintali au nevoie de un alt program, de alte metode. Pseudo-debilul mintal trebuie diferențiat și de elevii rămași în urmă la învățătură la care funcțiile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
i anterior» („i”)...” - AlfLombard, Despre folosirea literelor î și î în revista Limba română, 1992, nr. 10, p. 539; „Litera i reprezintă un sunet care e la mijloc între i și u cu care se confundă, că se zice indiferent stric și (în nordul Moldovei) strâc, sâmbure și sumbure și altele multe...” - A. Scriban, Dicționar, p.51; „... î... este o vocală mediană între u și i...” - Éd. Bourciez, Eléments de linguistique romane, Paris, 1967, p. 549). Însăși transcripția fonetică recurge la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
hotel plural: -e/-uri: chibrite/chibrituri hotele/hoteluri Observații: Când cele două forme de plural se caracterizează prin sensuri lexicale diferite, ele reprezintă pluralul diferit al unor substantive omonime la singular: mâncare - mâncări (activitatea de „a mânca”, repetată: „Două bătăi strică, două mâncări nu.”), mâncăruri („tipuri de bucate”), corn - coarne (la animale), cornuri (în patiserie). Unele substantive prezintă forme și de singular și de plural fără ca acestea să fie corelative; cele două forme aparțin unor substantive cu aceeași rădăcină dar fiind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ș-acela între oameni devină cel întâi/ Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi.” (M. Eminescu, I, p. 115) • complement: „L-am adus pe ultimul.”, „A fost lovit de primul.” • complement corelativ: „Afară de primul, toți sunt stricați,”, „S-a dus la gară cu aldoilea.” • complement predicativ: „Ea a sosit a doua.” • circumstanțial: „Din cauza celui de-al doilea, n-a mai ajuns la vreme.”, „El a plecat după al doilea (semnal).” etc. • atribut: „Am uitat culoarea celei dintâi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel mai adesea, ca prim element de structură, prepoziția de, solidară sau autonomă: Omul intră în casă. / „Omul din casă.; Ion s-a plimbat în jurul lacului./ „Arborii din jurul blocului au înflorit.; Au pus magnetofonul pe dulap. / Magnetofonul de pe dulap este stricat. Observații: Fac excepție sintagmele cu regent verbal în care prezența prepoziției de în structura prepozițiilor derivate/compuse este determinată de planul semantic al relației de dependență: Ies din casă. S-a întors de la școală. etc. În legătură cu caracterul planului lor semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că vor putea să fie mai mulți?” (B. Fox), „Eu nu aduc nimănui nici o supărare.” (I. Creangă), „- Da’ bani ai adus?/ - Ba!... zice că să scrii.” (I.L. Caragiale) Realizează în ele înseși enunțuri negative unele interjecții: „Fugi, nene, că mustul strică stomacul! zice unul. - Ei, aș! răspunde Costică.” (I.L. Caragiale) Adverbul nu își pierde caracterul de marcă distinctivă în enunțurile în care se instituie o contradicție între aspectul negativ al planului expresiei și caracterul pozitiv al planului lor semantic. Prezintă această
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pozitiv) și planul semantic (cu caracter negativ) și unele enunțuri asertive sau interogative exclamative: „- Ce-mi pasă a cui ești, zise el.” (M. Eminescu) „- Ei! Ș-apoi?... Ce-mi pasă?” (I.L. Caragiale) „Ce era să-i răspund? De ce să-i stric o iluzie?” (B. Fox) RELAȚII ȘI FUNCȚII SINTACTICEtc "RELA}II {I FUNC}II SINTACTICE" I. RELAȚIA DE INTERDEPENDENȚĂTC "I. RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" În Gramatica limbii române ( realizată și publicată, sub egida Academiei, în două ediții, în anii 1954 și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
loc este vizibilă, centrul pământului este în tine, indiferent de oră, de veac. Pregătesc o altă carte, tot de versuri, și, un vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac de existență și vă aduc de la Bacău vestea că, la Galeriile AdHoc ale Direcției Județene pentru Cultură, Culte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vei munci; • Vorba multă sărăcia omului; • Ce semeni aceea culegi; Mărul nu cade departe de pom; • Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine; Mata blândă zgârie rău; • Întâi asculta și pe urmă vorbești; • Muncă e brățară de aur; • Lăcomia strică omenia; • Merele rele strică și pe cele bune; Lenea e cucoana mare care n-are de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte nimeni; • Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba nu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sărăcia omului; • Ce semeni aceea culegi; Mărul nu cade departe de pom; • Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine; Mata blândă zgârie rău; • Întâi asculta și pe urmă vorbești; • Muncă e brățară de aur; • Lăcomia strică omenia; • Merele rele strică și pe cele bune; Lenea e cucoana mare care n-are de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte nimeni; • Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba nu se face ciorbă; • Ce
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ființe maturizate prea devreme. în confruntarea cu greutatea ce-i apasă zi de zi, ei se comportă, totuși, ca niște persoane normale, fără probleme, fără a duce grija zilei de mâine. Chiar 206 dacă, uneori, unele voci rele le mai strică buna-dispoziție, spunându le că nu pot fi ca ceilalți copii de vârsta lor, ei întotdeauna sunt optimiști și nu bagă prea mult în seamă, zicându-și, mereu, că Dumnezeu are grijă de toată suflarea. De fapt, aș putea spune că
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ia spune-mi, când seʹncepe apriga va vânătoare”? „De poimâine, Măria Voastră .” „Și unde au s ă ia prâ z?” „Pe piscul lui Catelina” - O să-aveți bună răcoare.” „Și de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se umplu iar, le întind, tind pest
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ea s-a creat Valea Albă și cronicile lui Miron Costin, din ea fapta tinerei boierimi de la 1848, care s a pus jertfă pe rugul ce și-a aprins ea singură. Sămânța e în floare, învățămintele sunt în lucruri. Nu stricați aceasta bună podgorie, în care Domnul și-a trimis lucrătorii săi întru spirit. Readuceți în ea duhul cel bun de altă dată, dragostea de cultură și de libertate, rezistența contra obscurantismului, înfrățirea pentru ridicarea poporul ui. VALERIU STANCU (n. la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bogați sufletește, ne credem imperfecți și nesemnificativi, de neluat în seamă; ne concentrăm pe sărăcia noastră sufletească (pe nevoință și smerenie). ... Și când ne gândim că singura bucurie fundamentală, profundă și neclintită în viață este copilul. Orice lucru neîngrijit se strică. Lumea (ne) cere mereu să o îngrijim. Atât de mult vom ajunge să ne grăbim, încât picioarele ne vor deveni - la un moment dat - inutile, dacă nu, chiar, un impediment sau o povară... Doamne, să credem că e totul și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
noi și valul care se involburează între țărmurile vieții. Să zidim; dar nu pentru a ne separa unii de alții, ci pentru a ne consolida unii pe alții. Să încercăm ca - în virtutea încrederii noastre ferme/sigure în noi - să nu stricăm, atunci când credem că facem ce e bine să facem. Omul - mereu între privirea exterioară și privirea interioară; între modul cum se vede când presupune că îl văd alții și modul cum se vede când presupune că se vede el însuși
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
totul, inclusiv credința. Datoria artistului este să păstreze fiecare lucru cât mai clar și mai durabil posibil. Nu se pune problema redării naturii așa cum ar fi putut să apară din‑ tr‑un unghi oarecare. Artistul desenează din memorie respectând reguli stric‑ te, a căror aplicare asigură că tot ceea ce trebuie să figureze în pictură se va putea discerne perfect 8. 8 Cf. e. GomBriCh, o. c., 60‑61. introduCere Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
totul, inclusiv credința. Datoria artistului este să păstreze fiecare lucru cât mai clar și mai durabil posibil. Nu se pune problema redării naturii așa cum ar fi putut să apară din‑ tr‑un unghi oarecare. Artistul desenează din memorie respectând reguli stric‑ te, a căror aplicare asigură că tot ceea ce trebuie să figureze în pictură se va putea discerne perfect 8. 8 Cf. e. GomBriCh, o. c., 60‑61. introduCere Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]