6,823 matches
-
când visul înălța fruntea mea până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul pivnițelor și grotelor comuniste. Legionarii, ostașii lui Hristos, strigătul, chemare sfântă, cântec de vioară, continuă neîntrerupt pe strune de foc într-o lume împovărată de greul chin al așteptărilor. Am adunat necontenit mireasma cântecului nostru, rănilor noastre, petale de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri de pază cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Trăim momente grele. Românii se luptă cu moartea și pleacă din țara lor pentru a putea supraviețui, lăsând în urmă intrigi și nimicuri de caractere. Ei pleacă în îndepărtate exiluri împinși de asupritorii de ieri, azi deghizați în democrați. Dar strigătul legionarilor nu a încetat. El vibrează ca un dangăt de clopot, ca o chemare la rugă din adâncul temnițelor, din desișul codrilor, din gropile știute și neștiute, din adâncul minelor de plumb. La 27 noiembrie 1940, după lungi cercetări, groapa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la luptă, bate ora/ Din urmă pentru neamul românesc etc.” Momentul a fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât nimeni dintre noi n-a putut să-și stăpânească o lacrimă în colțul ochiului, era în cântecul acesta însuși strigătul durerilor noastre, ale neamului românesc de azi, îndreptat către strămoșii și vitejii care de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată s-au umplut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
morți iubiți, vegheați de stele și lună, prohodiți de aroma frunzelor codrilor și plasma caldă a sângelui legionar care în murmur lin, ca o rugăciune, vegheză în țărâna neamului românesc. Răzlețiți oriunde, legionarii apără ființa neamului păstrându-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va înfrunta veșnic cu neînvinsa IUBIRE, până când tulnicele heruvimilor vor suna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu erau sugrumați și măcelăriți. Stăpânilor, însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și pururea nesecate! Va veni vremea când morții noștri vor învia, ei se vor ridica cu raclele în spate, cu ștreangurile pe gât, cu fluierele picioarelor zdrelite, cu tâmplele găurite, de sub vitriol, de sub grele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la iluminații spirituale (ciclurile Cuvinte de cretă și Secunde cu munți), la formula baladescă, epică și lirică (Măslinul oglindit, 1983), la dialogurile în care apar personaje negative din „perioada administrării” (Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, 1988), la strigătele existențiale și la atitudinile patetice de susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în care poetul se vrea un tribun, un purtător de voce al renașterii basarabenilor, al revenirii la matca tradiției, la limba și la valorile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
reapărând/ cu insule albastre de cer și de cuvânt/ prin ochiul apei care o visează”), se articulează astenic un lamento pentru osânda „morții în care prea viu am s-ajung” și în care, „ciudat” decolorate, au căzut toate lucrurile. Un strigăt surd e ridicat „pentru însuflețirea/ lumii rămasă oarbă în cuvânt”. Dobândind prestigiu inițiatic, alveola secată a lumii și a lucrurilor va deveni emblema poeziei lui O., captată în arhetipul „roții întoarse a lumii”, care tutelează un bogat izomorfism al năzuitei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
al șaptelea, volumul Roata e consemnabil prin tipul insolit de atitudine lirică a unui eu-exponent anonim, situat în orbita mitului și întărind prin varii procedee - forma folclorică de baladă, descântec sau strigătură, un ciclu de poeme intitulate alternativ Voce, Cor, Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea și măsura măruntă sunt damnațiunea ironică sub care insul se zbate: „Vai, îngerul pipernicit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
poziția pe care își reprezintă societatea în care această funcționare are loc și felul în care ei sunt integrați, izolați, dependenți, aserviți sau liberi în această societate. Obiectul științelor umane nu este acel om care, din zorii lumii, de la primul strigăt al vârstei sale de aur, este sortit muncii, ci ființa care, din interiorul formelor de producție, prin intermediul cărora întreaga sa existență este divizată, dă naștere reprezentării propriilor nevoi, a societății prin care, cu care sau împotriva căreia el și le
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
aspectului monden al Christianei în Aleea Karl Johan seara. Cu angoasa se strecoară în pictura lui Munch și sensibilitatea decadentă și interesul pentru grotescul terifiant al măștilor, carnavalizate în pictura lui Ensor. Munch procedează într-o serie de picturi afine Strigătului la o preschimbare a chipului în mască ca expresie a angoasei, printr-o fluidizare, printr-o dizolvare care conferă acestor chipuri un aspect fantomatic, o consistență ectoplasmatică, în același timp cu un efect meduzant, fapt ce presupune nu doar litificarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în jur, ca și în tăietura crudă a buzelor împiedicând parcă un strigăt. Reflexul decadent se desprinde din transformarea maladiei în subiect estetic, prin portretizarea ei sub semnul identificării cu eul profund pe care aceasta îl face vizibil. De asemenea, este posibil ca pictorului să-i fi fost cunoscut tabloul lui Eugène Carrière
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ca și pentru artiștii care semnează articolul manifest din primul număr din Золотое Руно (Lâna de aur), arta constituie pentru Przybyszewski un reflex al Absolutului, iar misiunea artistului este să reveleze "sufletul gol goluț" (naga dusza) și să dea glas "strigătului" individului"484. Tot Stanisław Przybyszewski expune teoria cu privire la "naturalismul psihic" (psychic naturalism) într-o interpretare modernistă, care-l situează la confiniile cu decadentismul și expresionismul, marcând astfel un câmp de tensiuni în arta poloneză modernă. Asimilarea și integrarea noului curent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sus. Poezia care servește de libret imaginii relevă dimensiunea sa simbolic-rituală. "Sunt Adonai, la viață întors din Iaduri iară!... / Astarte, trup de spume, pe cari s-au fost prelins / Petalele de roze și crini, felina fiară/ Te chiamă-n al meu strigăt de patimă aprins. -/ La sâni de fericire, Iluzia m-ascunde!... Din lut și Vis, forma-vom sublimi, un mitic grup! / Resfiră-mi peste frunte noptosul păr în unde, / Iar doliu morții mele, îl rupe de pe trup!"510. L. Bachelin are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literatură a iraționalului:confirmarea libertății absolute a spiritului; - lumea existenței e o lume a culorilor; -arta, expresie profundă a sufletului uman, nu o reproducere a naturii; - explozia sentimentului, starea dionysiacă; - năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului; - revolta Împotriva condiției umane; - strigătul fără ecou În totul cosmic; - afirmarea ideii de supraom care să stăpânească lumea; - imagini violente, exprimând neliniștea existențială; - personajele sunt figuri generice, simboluri (În teatru);orientarea spre parabolă. Constructivism În România, constructivismul s-a concretizat În doctrina revistei Contimporanul (condusă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oraș. Condițiile de trai din ghetou erau extrem de grele: Era lipsă de case. Lumea se înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă gigantică și n-aveai unde să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ochii lor avizi era ticsit în graba mare în ranițele și buzunarele lor. La mare căutare erau ceasurile, brățările, inelele, cerceii și banii. Și îndată, de parcă cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie și de samavolnicie și strigătele oamenilor înspăimântați de moarte, care nu înțelegeau deloc limba română, umpleau toate casele, ulițele. Soldații îndrăciți goneau după femeile tinere și le violau în grup, deseori sub ochii împietriți de groază
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ranițele și buzunarele lor. La mare căutare erau ceasurile, brățările, inelele, cerceii și banii. Și îndată, de parcă cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie și de samavolnicie și strigătele oamenilor înspăimântați de moarte, care nu înțelegeau deloc limba română, umpleau toate casele, ulițele. Soldații îndrăciți goneau după femeile tinere și le violau în grup, deseori sub ochii împietriți de groază ai membrilor familiei". Cf.. Sergiu Nazaria, Holocaust: File din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem de iubire pentru locurile natale. Strigătul ierbii (1978) este un roman în bună parte autobiografic, clarificările adolescentului cunoscând drumul spre lumină prin prețul îndoliat al binelui. Pe coperta a patra Mircea Sântimbreanu salută noua prezență literară, așezată și aici în vecinătatea stilului lui Fănuș Neagu. Alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
imediat ce cartea a fost citită. El scrie după o formulă personală, reconstruind propria biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977, 16; Adrian Nicolau, „Iarba pierdută”, R, 1977, 11; Nicolae Ciobanu, Tentația imaginarului în roman, LCF, 1978, 37; Costin Tuchilă, Două romane, AFT, 1978, 9; P. Constantin [Constantin Pricop], „Strigătul ierbii”, CL, 1978, 11; Ulici, Prima verba, II, 164-165; Gabriel Dimisianu, Povestiri din câmpia munteană, CNT, 1979, 39; Sorin Titel, Farmecul povestirii, RL, 1979, 39; Artur Silvestri, Observația mediilor marginale, LCF, 1979, 40; Gheorghe Pituț, Un roman din povești, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
este de extraordinară, de utilă și de minunată”. CAPITOLUL 35tc "CAPITOLUL 35" Disfuncțiile glandulare pot duce la alcoolism și la dependență de droguritc "Disfunc]iile glandulare pot duce la alcoolism [i la dependen]\ de droguri" „Puteți trata alcoolismul?” este un strigăt de ajutor al multor oameni care se zbat în cea mai neagră disperare. Da, reflexologia îi poate ajuta pe cei care se află în ghearele alcoolului sau ale drogurilor. Aceste cuvinte ar trebui să sune ca niște clopote ale libertății
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
glandulare. Prin stimularea acestor reflexe vă veți putea elibera de durere și de boală pentru a avea un viitor sănătos și fericit. Vă ofer această carte cu un sentiment de compasiune, știind că va ajunge în lume și va răspunde strigătelor de disperare și suferință. Le-o dedic tuturor celor care se reîntorc la natură pentru un mod de viață perfect sănătos până la sfârșitul zilelor. Foto 48: Reflexologia este o metodă naturală de prevenire a îmbătrânirii premature și de prelungire a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]