71,108 matches
-
terorii", Holmes încearcă să-i oprească pe agenții lui Moriarty de la comiterea unei crime. Moriarty nu se întâlnește cu Holmes în această povestire. Într-un episod în care Moriarty este vizitat de către un polițist, un tablou de Jean-Baptiste Greuze este descris ca fiind atârnat pe perete; remarca lui Holmes despre o altă lucrare a aceluiași pictor are rolul de a arăta faptul că tabloul nu ar fi putut fi achiziționat din salariul său de profesor. Lucrarea menționată este "La jeune fille
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
lui Holmes despre o altă lucrare a aceluiași pictor are rolul de a arăta faptul că tabloul nu ar fi putut fi achiziționat din salariul său de profesor. Lucrarea menționată este "La jeune fille à l'agneau"; unii comentatori au descris-o ca pe un joc de cuvinte al lui Doyle de la numele lui Thomas Agnew de la galeria "Thomas Agnew and Sons", care a avut o pictură celebră furată de Adam Worth, dar fără a putea să se dovedească acest fapt
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
în alte adaptări media. În povestirile lui Doyle, relatate de către asistentul lui Holmes, dr. Watson, Watson nu-l întâlnește niciodată pe Moriarty (obține numai referiri îndepărtate cu privire la el în "Ultima problemă") și se bazează pe Holmes pentru ca acesta să-i descrie lupta detectivului cu răufăcătorul. Doyle însuși, cu toate acestea, se contrazice în ceea ce privește familiaritatea lui Watson față de Moriarty. În "Ultima problemă", Watson îi spune lui Holmes că el nu a auzit niciodată de Moriarty, în timp ce în "Valea terorii", a cărei acțiune
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
preferință pentru organizarea de "accidente". Încercările sale de a-l ucide pe Holmes includeau zidărie care se prăbușea și trecerea prin fața sa a unei trăsuri în viteză. El este, de asemenea, responsabil pentru coordonarea uciderii lui Birdy Edwards. Holmes îl descrie astfel pe Moriarty: Holmes își exprimă acest sentiment în "Valea terorii", el precizând următoarele: Despre "universitatea mai mică" implicată s-a pretins că ar fi unul dintre colegiile care au fost încadrate ulterior în Universitatea Leeds. Cu toate acestea, în
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
preotului Thomas Kay, S.J., prefect însărcinat cu disciplina, sub a cărui protecție a intrat Doyle ca un elev neastâmpărat. Conform acestei ipoteze, Doyle prezintă o discuție privată purtată pe un ton glumeț între Holmes și inspectorul MacDonald, acesta din urmă descriindu-l astfel pe Moriarty: "Ar fi putut ajunge un mare preot cu fața lui prelungă, cu părul cărunt și felul solemn de a vorbi." În cele din urmă, Conan Doyle este cunoscut că a folosit fosta sa școală, Stonyhurst College
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
The Dynamics of An Asteroid (în ) este o carte fictivă a profesorului James Moriarty, dușmanul implacabil al lui Sherlock Holmes. Cartea este descrisă de autorul Arthur Conan Doyle în romanul "Valea terorii" (scris în 1914, dar a cărui acțiune se petrece în 1888) când Sherlock Holmes, vorbind de profesorul Moriarty, afirmă: Cu acest talent remarcabil, profesorul Moriarty trezește respectul profund al lui Sherlock
The Dynamics of an Asteroid () [Corola-website/Science/324499_a_325828]
-
subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
încât se făcea referire la ea ca la "regina neîncoronată". Barbara a fost subiectul multor portrete, în special cele ale pictorului de curte Sir Peter Lely. Extravaganța, temperamentul și promiscuitatea ei l-au provocat pe jurnalistul John Evelyn, s-o descrie ca "blestemul națiunii". S-a convertit la romano-catolicism de la anglicanism în 1663. Printre descendenții ei se include și Diana, Prințesă de Wales. Născută Barbara Villiers, în parohia St. Margaret, Westminster, a fost singurul copil a lui William Villiers, al II
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
japonez al insulei principale ("Uotsuri") înseamnă ambele "pescuit". Prima descriere a insulelor în Europa a fost într-o carte publicată de Isaac Titsingh în 1796. Biblioteca sa de cărți japoneze includea de Hayashi Shihei. Textul, publicat în Japonia în 1785, descrie Regatul Ryūkyū. În 1832 a fost publicată o traducere prescurtată a traducerii în franceză a lui Titsingh. În anii 1870 și 1880, marina britanică folosea numele Pinnacle Islands pentru cele trei roci din apropierea insulei "Uotsuri"/"Diaoyu Dao" (numită "Hoa-pin-su", 和平屿
Arhipelagul Senkaku () [Corola-website/Science/327421_a_328750]
-
de L. Ron Hubbard. Filmul este regizat de Roger Christian, cu John Travolta, Barry Pepper și Forest Whitaker în rolurile principale. "Battlefield Earth" prezintă Pământul aflat sub dominația unei rase de extratereștri (numită Psychlos) timp de 1000 de ani și descrie povestea unei revolte care se declanșează atunci când Psychlos încearcă să-i folosească pe supraviețuitorii umani în mine de aur. A câștigat Zmeura de Aur pentru cel mai prost film al anului 2000.
Câmp de luptă - Pământul () [Corola-website/Science/327433_a_328762]
-
sarcofage egiptene). Orașul a fost distrus în prima jumătate a secolului al XII-lea î.e.n. și în stratul epocii respective s-au găsit circa 1,500 de cranii umane. Dată ar corespunde perioadei pătrunderii în zonă a triburilor ebraice, perioada descrisă în Biblie (Vechiul Testament) că așezării lor sub conducerea lui Iosua Navi (Yehoshua bin Nun). Cucerirea orașului Lahish (definit în textul biblic că „regat”, condus de „regele Yafiya”, Iosua 10, 3) este menționată în cartea Iosua,10,31-34, dar nu s-
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
prosperă, dar a fost serios păgubita de un cutremur de pământ - poate cel din vremea regelui Uziahu, prin 760 î.e.n.. Orașul a fost ulterior refăcut, dar după jumătate de veac a fost asediata de oastea regelui asirian Senaherib. Textul biblic descrie în capitolele 18 și 19 din Cartea a II-a a Regilor campania lui Sanherib în Iudeea. Se povestește cum în al 14-lea an al domniei regelui Hizkiyahu, Senherib (în ebraică Sanheriv) a distrus toate cetățile întărite din țară
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
și două de generații, Imperiul ajunge să depindă în întregime de Lumile Agricole populate de clonele Abației, conferindu-i independență în schimbul Însămânțării. Imperiul intră în conflict cu Abația, stins în urma tratatului de la Eridani, semnat cu 400 de ani înaintea evenimentelor descrise în primul roman. Tratatul devine fundamentul politic al Imperiului, delimitând clar suveranitățile: Imperiul ocupă întreg universul cunoscut, federațiile sunt posesoare și unic răspunzătoare de planetele și sateliții lor naturali, iar Curtea Imperială este proprietara tuturor celorlalte corpuri cerești. În codicilul
Trilogia Abația () [Corola-website/Science/327419_a_328748]
-
locuită în acea epocă de către carieni. După Eustațiu din Salonic, numele ei ar fi fost Diomedeea (greacă: Διομήδεια, "Diomedeia"). Sub acest nume apare și la Dictys din Creta, care, în plus, dezvoltă personajul, narând episodul capturării ei din insula Lesbos, descriind prietenia dintre aceasta și sora ei de lapte (Hippodamia sau Briseis) și iubirea nutrită față de ea de Patrocle. Diomede figura, ca un personaj secundar, într-un tablou al lui Polignot care reprezenta îmbarcarea lui Menelau și era expus la Delfi
Diomede (nume feminin) () [Corola-website/Science/327447_a_328776]
-
Ploaia de stele (1969) este un roman de aventuri al autorului român George Anania, al doilea scris de acesta fără colaborarea lui Romulus Bărbulescu. Romanul descrie călătoria întreprinsă în America Latină de geograful, naturalistul și exploratorul prusac Friedrich Wilhelm Heinrich Alexander von Humboldt (1769-1859), fratele mai mic al ministrului, filozofului și lingvistului prusac Wilhelm von Humboldt (1767-1835). Munca susținută depusă de Humboldt în domeniul geografiei botanice a
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
de geograful, naturalistul și exploratorul prusac Friedrich Wilhelm Heinrich Alexander von Humboldt (1769-1859), fratele mai mic al ministrului, filozofului și lingvistului prusac Wilhelm von Humboldt (1767-1835). Munca susținută depusă de Humboldt în domeniul geografiei botanice a pus bazele biogeografiei. Călătoria descrisă în roman, întreprinsă între anii 1799 și 1804, a avut drept rezultat prima descriere a regiunii într-un mod considerat a prezenta un punct de vedere științific modern. Această descriere a fost publicată într-un set imens de volume de-
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
alăturau formației pentru concerte. Concertele lor erau numite „cabaret teatral electronic.” Formația concerta deseori cu Pere Ubu, The Residents, Devoas și Cabaret Voltaire. În 1979 au scos EP-ul „No Tears”, cu single-ul „No Tears”. Single-ul a fost descris ca fiind „unul dintre cele mai bune imnuri electro-punk al tuturor timpurilor.” În același an au semnat un contract cu casa de discuri Ralph Records. În 1980 au scos primul album, "Half-Mute". Albumul este numit după regizorul de film James
Tuxedomoon () [Corola-website/Science/327467_a_328796]
-
muzică punk, jazz, funk, tango și post-punk. Criticul muzical Simon Reynolds le-a caracterizat muzică ca fiind o „adiere de eleganță blazata” cu un stil muzical mai european decât cel al formațiilor americane contemporane lor. Ziarul "Seattle Weekly" le-a descris muzică că „radiind un disconfort care sugerează o mâncărime existențiala.” Din punct de vedere al textelor, Tuxedomoon analizează societatea, cultura și psihologia umană. „Holiday for Plywood”, de pe discul "Deșire", analizează societatea de consum și paranoia.
Tuxedomoon () [Corola-website/Science/327467_a_328796]
-
fi dezvăluită identitatea acestuia, el fiind ascuns printre personajele participante la acțiune, cititorul neputând să-și dea seama cine e. Se pune accentul pe psihologie și relațiile dintre oameni: "cât de oribili pot fi oamenii în ziua de azi!". Lackberg - descrisă câteodata ca Agatha Christie a Suediei - a devenit scriitoare după ce soțul și părinții ei au înscris-o într-un concurs organizat de Crăciun. „Mai întâi am în minte imagini, apoi poveștile încep să ia contur din acele imagini. Tot ce
Camilla Läckberg () [Corola-website/Science/327457_a_328786]
-
organizat de Crăciun. „Mai întâi am în minte imagini, apoi poveștile încep să ia contur din acele imagini. Tot ce scriu vizualizez în minte, văd povestea, iar povestea se învârte în capul meu 24 de ore din 24.”. Scenele sunt descrise în câteva cuvinte, dându-i cititorului un simplu șablon de unde oferă mai multe detalii despre locuri: „Citesc despre producători de mobilă despre care nu am auzit, nume de designeri pe care nu le pot pornunța, și magazine care par destul de
Camilla Läckberg () [Corola-website/Science/327457_a_328786]
-
vârstă fragedă, prima ei lucrare fiind "Tomten" („Spiridușul”). A terminat economia la Universitatea Göteborg, apoi s-a mutat la Stockholm (familia Läckberg deținând și proprietăți funciare în sudul capitalei Suediei) unde a lucrat ca economistă înainte să devină scriitoare. Ea descrie cea mai rea „calitate” a sa ca fiind: „excepțional de bună la tărăgănat lucrurile!” și că este un mare fan al cântecului disco clasic "I Will Survive". De asemenea se autocaracterizează ca fiind un „crying baby” care râde la comediile
Camilla Läckberg () [Corola-website/Science/327457_a_328786]
-
(sau "Behistoun" sau "Bisistun") este o inscripție monumentală care descrie cuceririle lui Darius I în trei limbi: vechea persană, elamită, și akkadiană. Textul este gravat într-o faleză din muntele Behistun, în provincia Kermanshah din actualul Iran. Inscripția a fost descifrată de Henry Rawlinson începând din 1835. Este pentru scrierea
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
Sakkarah/Saqqarah în Egipt, iar versiuni akkadiene au fost găsite în Babilon. Prima mențiune istorică a inscripției a fost făcută de istoricul și medicul grec Ctesias, care îi nota existența spre anul 400 î.Hr. Tacitus o menționa și el și descria unele monumente auxiliare, mult timp uitate, aflate la baza falezei, unde se află un izvor. Ceea ce a rămas este conform cu descrierea sa. Diodor din Sicilia a scris și el despre « Bagistanon » și declara că textul a fost gravat de regina
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
este o colecție de povestiri științifico-fantastic care a apărut în 2006. Subiectul principal al acestor povestiri îl reprezintă activitățile lui Rick Schumann, un barman al Tavernei Draco. Acțiunea seriei de povestiri se petrece într-un univers science fiction mai bizar, descris din perspectiva proprietarului unui bar în care se află mai multe specii de extratereștrii. Taverna Draco se găsește în Siberia, aproape de portul spațial Mount Forel. Barul a fost creat după ce o rasă de extratereștrii numită Chirpsithra a coborât pe Pământ
The Draco Tavern () [Corola-website/Science/327480_a_328809]