72,558 matches
-
un miros puternic aromat și gust foarte amar. De asemenea, pelinul este o componentă importantă a cunoscutei băuturi spirtoase absint (ca dovadă și numele băuturii, derivat din denumirea latină a plantei). 1 Mai este ziua pelinului. În tradiția populară această plantă are numeroase întrebuințări: http://www.evenimentul.ro/articol/armindenii-ziua-pelinului-0.html
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
ele sunt produse chimice (exceptând medicamentele) folosite pentru combaterea dăunătorilor plantelor și a produselor agricole stocate, precum și pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului și animalelor. Dăunătorii includ microbi, plante sau animale care concurează cu omul pentru hrană, distrug proprietatea, difuzează boli sau reprezintă o calamitate. ele sunt substanțe sau amestecuri
Pesticid () [Corola-website/Science/308186_a_309515]
-
ele sunt produse chimice (exceptând medicamentele) folosite pentru combaterea dăunătorilor plantelor și a produselor agricole stocate, precum și pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului și animalelor. Dăunătorii includ microbi, plante sau animale care concurează cu omul pentru hrană, distrug proprietatea, difuzează boli sau reprezintă o calamitate. ele sunt substanțe sau amestecuri de substanțe ce conțin ingrediente biologic active împotriva dăunătorilor. Ingredientele biologic active sunt, în general, substanțe toxice cu potențial
Pesticid () [Corola-website/Science/308186_a_309515]
-
Țelina, sau apium graveolens, este o plantă din familia apiaceae. Poate atinge o înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este
Țelină () [Corola-website/Science/308214_a_309543]
-
o înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Este o plantă hidrofilă. Țelina este folosită în întregime ca legumă, fiind consumată atât rădăcina cât și tulpina. În țările cu climă temperată, țelina este crescută și pentru semințe, din care se poate extrage un ulei volatil folosit în industria parfumului și farmaceutică
Țelină () [Corola-website/Science/308214_a_309543]
-
alimentația copiilor, adolescenților, este ideală pentru toți cei care suferă de tulburări de creștere și de maturizare. Folosirea semințelor de țelină ca medicament este descrisă Aulus Cornelius Celsus. Extractul din semințe se folosește mai ales în tratamentul afecțiunilor inflamatorii. Întreaga plantă este folosită pentru stimulare și pentru valoarea sa nutritivă; poate fi lichefiată, zeama fiind folosită în inflamațiile aparatului urinar, pentru artitele reumatice, pentru condițiile fizice slabe sau pentru epuizarea nervoasă. Semințele, recoltate după ce planta înflorește, sunt baza pentru un extract
Țelină () [Corola-website/Science/308214_a_309543]
-
ales în tratamentul afecțiunilor inflamatorii. Întreaga plantă este folosită pentru stimulare și pentru valoarea sa nutritivă; poate fi lichefiată, zeama fiind folosită în inflamațiile aparatului urinar, pentru artitele reumatice, pentru condițiile fizice slabe sau pentru epuizarea nervoasă. Semințele, recoltate după ce planta înflorește, sunt baza pentru un extract homeopatic folosit ca diuretic. Se crede că pot ajuta la eliminarea toxinelor din corp, deci sunt bune în special pentru gută și artite. Sunt folosite și ca stimulent digestiv ușor. Rădăcina și fructele sunt
Țelină () [Corola-website/Science/308214_a_309543]
-
este frontieră de stat cu Republica Moldova, aici funcționând 4 puncte de trecere a frontierei: În raionul Secureni funcționează 5 întreprinderi industriale, dintre care patru produc bunuri de larg consum. Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici fiind cultivate cereale, plante leguminoase, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. De asemenea, sunt procesate aici produse lactate și produse de carmangerie. Suprafața raionului este de 66.090 hectare, dintre care 45.646 hectare sunt terenuri agricole, adică: De asemenea, mai există și 13.937 ha
Raionul Secureni () [Corola-website/Science/308229_a_309558]
-
Rodia ("Punica granatum") este un arbore mic sau arbust foios de înălțime până la 5-8 m. În fapt, termenul de rodie reprezintă fructul, iar planta se numește rodiu sau rodier. Acesta crește pe o arie care se întinde din Iran până la Munții Himalaya în India de nord și este cultivat și naturalizat în întreaga regiune mediteraneană inclusiv în Caucaz din vremuri antice. Este cultivat pe
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
în creștere din 2001 . Frunzele sunt dispuse opus sau altern, sunt lucioase, înguste-alungite, întregi, au 3-7 cm în lungime și 2 cm în lățime. Florile sunt roșii-deschis, 3 cm în diametru, cu patru sau cinci petale (adesea mai multe la plantele cultivate). Fructul are dimensiune mai mare decât portocala și mai mic decât grapefruit-ul, 7-12 cm în diametru cu o formă hexagonală rotunjită, are o coajă roșie groasă și în jur de 600 semințe., prezentând placentație parietală. Semințele și pulpa
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
roșie groasă și în jur de 600 semințe., prezentând placentație parietală. Semințele și pulpa ce le înconjoară, numită fruct fals, sunt comestibile. Unele soiuri au pulpa de culoare violet. Genul Punica este reprezentat de doar două specii. rul este o plantă rezistentă la secetă, și poate fi cultivată în regiuni uscate cu climă mediteraneană (cu ierni ploioase) sau în regiuni cu veri ploioase. În regiunile mai umede, rodierii riscă putrezirea rădăcinilor din cauza unor boli datorate unor ciuperci. Sunt plante tolerante la
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
este o plantă rezistentă la secetă, și poate fi cultivată în regiuni uscate cu climă mediteraneană (cu ierni ploioase) sau în regiuni cu veri ploioase. În regiunile mai umede, rodierii riscă putrezirea rădăcinilor din cauza unor boli datorate unor ciuperci. Sunt plante tolerante la îngheț moderat, până la −10 °C. rul este originar din Persia (Iran) și se cultivă în Asia Centrală, Georgia, Armenia, Azerbaijan și regiunea Mediteranei de câteva milenii. În Georgia și Armenia, la est de Marea Neagră, există crânguri de rodieri sălbatici
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
în nivelele din Epoca Bronzului de la Hala Sultan Tekke în Cipru și Tiryns. O rodie mare, uscată a fost găsită în mormântul lui Djehuty, servitorul Reginei Hatshepsut. Documente cu scriere cuneiformă mesopotamiene menționează rodiile de la jumătatea mileniului al treilea î.e.n. Planta este de asemenea crescută extensiv în China de Sud și Asia de Sud-Est, unde a ajuns fie pe Drumul Mătăsii, fie adusă de corăbiile comerciale. Orașul antic Granada din Spania a primit numele de la acest fruct în perioada maură. Coloniștii spanioli au
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
m vârfurile înconjurătoare, de care era ascuns. Locuitorii băștinași „aeta” (sau „negrito”) au trăit mai multe secole la poalele și pe versanții vulcanului, unde s-au refugiat din fața coloniștilor spanioli. Ocupația lor principală fiind vânătul și culesul de fructe și plante sălbatice care le asigurau și o mobilitate, prin care se explică faptul că au reușit să supraviețuiască. Pe versanții vulcanului înainte de erupția (1991) care este considerată ca o catastrofă naturală istorică, au trăit în sate răspândite cca. 30 000 de
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
(19 iunie 1926 — 08.03.2015) este un specialist în domeniul fiziologiei, biochimiei, geneticii și ameliorării plantelor, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Membrul corespondent s-a născut la 19 iunie 1926 în satul Chiuit, județul Edineț într-o familie de țărani. În anul 1949 a absolvit cu mențiune Institutul
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
de Ministru al Agriculturii Republicii Moldova (1961-1962). Erudiția vastă în domeniile agriculturii și biologiei i-a permis să se realizeze ulterior și ca director al Institutului de Pedologie și Agrochimie „N. Dimo” (1963-1967) și a Institutului de Fiziologie și Biochimie a Plantelor al AȘM (1970-1978). În acea perioadă elaborează teza de doctor habilitat pe care o susține cu succes în 1972. Timp de cca 50 ani și-a desfășurat activitatea științifică și științifico-organizatorică în cadrul Academiei de Științe a Moldovei ca cercetător științific
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
șef de laborator (1962 - 2011). Constantin Moraru a fost unul din fondatorii Academiei de Științe a Moldovei. Profesorul Constatntin Moraru s-a expus printr-o activitate științifică amplă, contribuind la fondarea unei noi direcții științifice, ce rezidă în reglarea formogenezei plantelor prin acțiunea radiației solare de înaltă altitudine în alternanță cu întunericul. Realizând multiple experiențe complexe care modelau acțiunea radiației spectrului solar cu diferit raport dintre energia sumară a radiației albastre, violete și ultraviolete și energia razelor roșii a stabilit că
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
diferit raport dintre energia sumară a radiației albastre, violete și ultraviolete și energia razelor roșii a stabilit că radiația solară, caracteristică zonei latitudinii de 22°, ce corespunde condițiilor muntoase și pre-muntoase, este factorul principal ce induce mutații și recombinații la plante. Aceste rezultate au stat la baza noțiunii conceptuale despre formogeneza ereditară, conform căreia procesele formogenezei pot fi dirijate prin acțiunea radiației solare de înaltă altitudine în alternanță cu întunericul. In corespundere cu acest asamblu de idei au fost cre¬ate
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
soiuri productive, cu o calitate înaltă a boabelor, rezistență la secetă, asigurând astfel securitatea alimentară a populației și a economiei naționale. O altă problemă, asupra căreia și-a focusat activitatea membrul corespondent C. Moraru se referă la elucidarea mecanismelor rezistenței plantelor la factorii abiotici nefavorabili - ger, secetă, arșiță în scopul elaborării căilor de sporire a recoltelor în condițiile caracteristice climei republicii. Ideile elaborate privitor dependența nivelului de rezistență a plantelor către factorii stresogeni de cantitatea histonei H1 în organele plantelor au
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
activitatea membrul corespondent C. Moraru se referă la elucidarea mecanismelor rezistenței plantelor la factorii abiotici nefavorabili - ger, secetă, arșiță în scopul elaborării căilor de sporire a recoltelor în condițiile caracteristice climei republicii. Ideile elaborate privitor dependența nivelului de rezistență a plantelor către factorii stresogeni de cantitatea histonei H1 în organele plantelor au fost confirmat experi¬mental și înalt apreciat de specialiștii din domeniu. Recunoașterea acestor rezultate este documentată prin nominalizarea membrului corespondent al AȘM, Constantin Moraru, ca „Savant al anului”, 2002
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
rezistenței plantelor la factorii abiotici nefavorabili - ger, secetă, arșiță în scopul elaborării căilor de sporire a recoltelor în condițiile caracteristice climei republicii. Ideile elaborate privitor dependența nivelului de rezistență a plantelor către factorii stresogeni de cantitatea histonei H1 în organele plantelor au fost confirmat experi¬mental și înalt apreciat de specialiștii din domeniu. Recunoașterea acestor rezultate este documentată prin nominalizarea membrului corespondent al AȘM, Constantin Moraru, ca „Savant al anului”, 2002, pentru contribuția în dezvoltarea Fiziologiei plantelor, cu oferirea de către Centrul
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
histonei H1 în organele plantelor au fost confirmat experi¬mental și înalt apreciat de specialiștii din domeniu. Recunoașterea acestor rezultate este documentată prin nominalizarea membrului corespondent al AȘM, Constantin Moraru, ca „Savant al anului”, 2002, pentru contribuția în dezvoltarea Fiziologiei plantelor, cu oferirea de către Centrul Internațional Biografic, Cambridge, Anglia, a Certificatului de onoare și a Medaliei de aur. Sub îndrumarea membrului corespondent C. Moraru au fost elaborate și susținute 3 teze de doctorat. Pentru activitate prodigioasă, merite deosebite în cercetare, membrului
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
() specialist în domeniul agrochimiei și fiziologiei nutriției minerale a plantelor, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Stiinte a Moldovei. Între anii 1986-1990 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 30 august, anul 1936, în satul Mirzaci, azi raionul
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 30 august, anul 1936, în satul Mirzaci, azi raionul Orhei. Este de specialitate agronom. Domeniul științific în care s-a afirmat plenar ține de agrochimie și fiziologia nutriției minerale a plantelor. Doctor habilitat în științe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1978) și membru titular (1981) al Academiei de Stiinte a Moldovei. Studiile: a absolvit Școală Agricolă din s. Cucuruzeni (1950-1954) și Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chișinău
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
conferențiar, profesor interimar la Catedră de Agrochimie a acestei instituții de învățământ superior (1959-1973), apoi ca director și șef de laborator al Filialei Chișinău a Institutului Central de Deservire Agrochimica din U.R.S.S. (1973-1978), director al Institutului de Fiziologie a Plantelor al A.S.M. (1978-2005). Deține importante funcții în cadrul A.S.M.: academician coordonator al Secției de Stiinte Biologice (1980-1986), vicepreședinte al A.S.M. (1986-1990), academician coordonator al Secției de Stiinte Agricole a A.S.M. (din 2005). Este fondatorul școlii științifice în
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]