72,558 matches
-
din 2005). Este fondatorul școlii științifice în domeniul microelementelor că vectori ai proceselor biologice din Republică Moldova. A efectuat cercetări fundamentale în domeniul microelementelor că vectori ai proceselor biologice, evidențiind legitățile distribuirii microelementelor (Mn, B, Zn, Cu ș.a.) în sol, plante, ceea ce a permis elaborarea cartogramelor conținutului diferitelor fracții (totale, mobile, hidrosolubile) în solurile din republică. Împreună cu colaboratorii institutului, a precizat rolul microelementelor în formarea rezistenței, productivității plantelor și calității producției agricole, a elaborat strategii, procedee și tehnologii de aplicare a
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
proceselor biologice, evidențiind legitățile distribuirii microelementelor (Mn, B, Zn, Cu ș.a.) în sol, plante, ceea ce a permis elaborarea cartogramelor conținutului diferitelor fracții (totale, mobile, hidrosolubile) în solurile din republică. Împreună cu colaboratorii institutului, a precizat rolul microelementelor în formarea rezistenței, productivității plantelor și calității producției agricole, a elaborat strategii, procedee și tehnologii de aplicare a microelementelor aparte și concomitent cu macroîngrășămintele și substanțele biologic active. Investigațiile complexe au permis trasarea căilor de valorificare a microelementelor în fitotehnie, viticultura și pomicultura. Au fost
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
clorozei edafice și căile de tratare a viței-de-vie de această boală fiziologica, metode incluse în regulamentul tehnologic aplicat pe larg în agricultură. În ultimii ani, este preocupat și de stabilirea căilor de atenuare a consecințelor acțiunii factorilor climatici nefavorabili asupra plantelor cultivate. Activitatea științifică este reflectată în cele 680 de lucrări, între care se impun monografiile: Микроэлементы в полеводстве Молдавии (1973); Содержание микроэлементов в кормах и водоисточниках Молдавской ССР (1976, în colab.); Микроэлементы и урожай (1979, în colab.); Микроэлементы и урожай
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
care se impun monografiile: Микроэлементы в полеводстве Молдавии (1973); Содержание микроэлементов в кормах и водоисточниках Молдавской ССР (1976, în colab.); Микроэлементы и урожай (1979, în colab.); Микроэлементы и урожай подсолнечника (1981); Бесподстилочный навоз под зерновые культуры (1982, în colab.); Fiziologia plantelor de cultură (vol. 1-4, 1999-2000, în colab.). Este deținător a 44 de brevete de invenție, președinte al Consiliului științific de conferire a gradelor științifice la specialitatea „Fiziologia plantelor” (1983-2004). A pregătit 30 de doctori și 4 doctori habilitați în științe
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
урожай подсолнечника (1981); Бесподстилочный навоз под зерновые культуры (1982, în colab.); Fiziologia plantelor de cultură (vol. 1-4, 1999-2000, în colab.). Este deținător a 44 de brevete de invenție, președinte al Consiliului științific de conferire a gradelor științifice la specialitatea „Fiziologia plantelor” (1983-2004). A pregătit 30 de doctori și 4 doctori habilitați în științe biologice și agricole. Rezultatele cercetărilor științifice au fost prezentate la numeroase congrese, conferințe și simpozioane (SUA, Franța, Rusia, Grecia, Elveția, Italia, România, Finlanda, Ucraina, Uzbekistan, Estonia etc.) și
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
și simpozioane (SUA, Franța, Rusia, Grecia, Elveția, Italia, România, Finlanda, Ucraina, Uzbekistan, Estonia etc.) și menționate cu 29 de medalii la expoziții internaționale și naționale (Budapesta, București, Iași, Geneva, Bruxelles, Moscova, Pittsburgh, Chișinău, Bălti etc.). Preda cursurile „Agrochimia” și „Fiziologia plantelor” la Universitatea Agrara (1973-1983) și la Universitatea de Stat din Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
la Universitatea de Stat din Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
dintre puținii ani ai vieții sale - scriind un eseu intitulat " Un punct de vedere filosofic asupra Reformei" ("A Philosophical View of Reform"), eseu rămas neterminat. Către sfârșitul lui ianuarie 1820, poetul părăsește Florența, stabilindu-se la Pisa. Aici scrie poemul "Planta simțitoare" ("The Sensitive Plant"). În iunie își schimbă din nou reședința, plecând la Livorno, unde scrie celebra " Odă unei ciocârlii". În august, pleacă la San Giuliano, o localitate balneară de lângă Pisa. Scrie poemul fantastic "Vrăjitoarea din Atlas" ("The Witch of
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
acestor călătorii studiază etnografia regiunilor unde ajunsese, colecționând obiecte casnice și de cult, podoabe, arme, țesături și împletituri care au îmbogățit muzeele din Viena (unde i-a fost determinat parțial materialul) și București. Colectează și clasează un număr mare de plante (nu s-au păstrat, sunt menționate doar de presa timpului) și animale (între ele specii rare de păsări și mamifere, cum este maimuța năsoasă) pe care în 1882 le oferă Muzeului național de Istorie naturală "Grigore Antipa" din București, unde
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
de aceasta are o valoare care se calculează cu ajutorul formulei lui Pascal (fizician francez, 1623 - 1662). unde: Sub acțiunea forței gravitaționale, apele subterane curg prin golurile subterane, la aceasta se adaugă proprietățile caracteristice apei precum efectul capilar (important pentru de plante, sau migrării apei prin rocile poroase), tensiunea superficială a apei care determină formarea picăturilor de apă și menținerea solurilor umede. Apa subterană ia parte la recircularea apei în natură, tot în cadrul apelor subterane sunt considerate și apele fosile care au
Ape subterane () [Corola-website/Science/306523_a_307852]
-
7 cm fiecare. Fructul sau este o capsula, acoperită cu o coaja verzuie, de dimensiuni relativ reduse. Preferă o climă temperata, cu ierni blânde și veri răcoroase, fiind prezent în special în zonele montane și cu climat oceanic. Este o plantă melifera. Frunzele" "verzi, sunt compuse din cinci frunze mici, ușor păroase pe partea inferioară, sunt așezate opus pe ramuri. Florile" "sunt albe cu pete gălbui, spre maturitate ele devin roșiatice, acestea sunt așezate în vârful ramurilor, grupate în inflorescențe mari
Castan sălbatic () [Corola-website/Science/306531_a_307860]
-
creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare. Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt: - cofeină (din cafea, ceai, și alte surse de plante) - legală în toate părțile lumii, dar care nu sunt consumate de către membrii unor religii.<br> - canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conține canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal în cele mai multe părți ale lumii și consumate de către membrii unor religii.<br> - etanol
Drog () [Corola-website/Science/306553_a_307882]
-
numai prin prescripție medicală, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, și altele; anumite opiacee sunt ilegale în unele țări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroină).<br> - cocaină - un stimulent derivat din plantă de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaină, este legal în Peru și Bolivia. Cocaină este ilegală în cele mai multe părți ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina și novacaina, utilizate în medicină și stomatologie
Drog () [Corola-website/Science/306553_a_307882]
-
DMT este un acronim pentru dimetiltriptamină, o substanță psihoactivă, mai precis un halucinogen din familia triptamintelor. Ea se găsește în anumite plante, și arbori cum ar fi acacia, dar este și produsă natural în corpul multor mamifere, inclusiv în cel uman, prin intermediul glandei pineale. DMT-ul poate fi și sintetizat și adiminstrat în diferite metode, cea mai populară fiind fumatul. De asemenea
Dimetiltriptamină () [Corola-website/Science/306560_a_307889]
-
animal misterios apare între Adam și Eva, iar cornul său este îndreptat către arborele Binelui și Răului. Se spune că inorogul își datorează forța miraculoasă unei călătorii pe care o face odată pe an spre grădina apelor Paradisului, unde consumă plante magice, dătătoare de viață. Sfântul Ambrozie spunea că „originea unui unicorn este un mister asemeni nașterii lui Iisus”. Pe timpul Potopului el a fost cel care a salvat Arca, legând-o și trăgând-o cu cornul său imens, salvând umanitatea, animalele
Inorog () [Corola-website/Science/306570_a_307899]
-
dătătoare de viață. Sfântul Ambrozie spunea că „originea unui unicorn este un mister asemeni nașterii lui Iisus”. Pe timpul Potopului el a fost cel care a salvat Arca, legând-o și trăgând-o cu cornul său imens, salvând umanitatea, animalele și plantele de la o distrugere totală. Unicornul este întâlnit și în izvoarele istorice ale Greciei. Prima descriere a unicornului apare la medicul grec Ctesias din Cnidas, care a plecat să viziteze curtea regelui Darius al II-lea al Persiei. La întoarcere, el
Inorog () [Corola-website/Science/306570_a_307899]
-
Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase din culturile forestiere, plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase din culturile forestiere, plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic, adică
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase din culturile forestiere, plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic, adică efectul păgubitor al bolilor plantelor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic, adică efectul păgubitor al bolilor plantelor, a fost acela care a trezit interesul pentru probleme de fitopatologie. Bolile la plante se caracterizează prin dereglarea echilibrului funcțional, care determină o scădere mai mare sau mai mică a cantității de substanțe organice sintetizate și acumulate de plantă. În
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic, adică efectul păgubitor al bolilor plantelor, a fost acela care a trezit interesul pentru probleme de fitopatologie. Bolile la plante se caracterizează prin dereglarea echilibrului funcțional, care determină o scădere mai mare sau mai mică a cantității de substanțe organice sintetizate și acumulate de plantă. În cazul plantelor de cultură aceasta duce la scăderea productivității. Agenții patogeni ai bolilor au
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
bolilor plantelor, a fost acela care a trezit interesul pentru probleme de fitopatologie. Bolile la plante se caracterizează prin dereglarea echilibrului funcțional, care determină o scădere mai mare sau mai mică a cantității de substanțe organice sintetizate și acumulate de plantă. În cazul plantelor de cultură aceasta duce la scăderea productivității. Agenții patogeni ai bolilor au apărut pe pământ și s-au răspândit împreună cu plantele. În general, plantele de cultură sunt mai sensibile la boli decât rudele lor sălbatice din cauza că
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
fost acela care a trezit interesul pentru probleme de fitopatologie. Bolile la plante se caracterizează prin dereglarea echilibrului funcțional, care determină o scădere mai mare sau mai mică a cantității de substanțe organice sintetizate și acumulate de plantă. În cazul plantelor de cultură aceasta duce la scăderea productivității. Agenții patogeni ai bolilor au apărut pe pământ și s-au răspândit împreună cu plantele. În general, plantele de cultură sunt mai sensibile la boli decât rudele lor sălbatice din cauza că ele sunt silite
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]