69,343 matches
-
10 februarie. Gadsden a sugerat însă că senatorii din Nord vor bloca tratatul pentru a refuza Sudului construcția căii ferate. Deși semnat de Pierce și de Santa Anna, tratatul trebuia să fie ratificat cu votul a două treimi din membrii Senatului SUA, unde întâmpina opoziție puternică. Senatorii ce se opuneau sclaviei nu doreau să achiziționeze alte teritorii în care aceasta se mai practica. Lobby-ul speculatorilor i-a adus tratatului o proastă reputație. Unii senatori se opuneau acordării de ajutor financiar
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
ce se opuneau sclaviei nu doreau să achiziționeze alte teritorii în care aceasta se mai practica. Lobby-ul speculatorilor i-a adus tratatului o proastă reputație. Unii senatori se opuneau acordării de ajutor financiar către Santa Anna. Tratatul ajunsese în Senat în timp ce acesta era concentrat pe dezbaterea pe marginea Legii Kansas-Nebraska. La 17 aprilie, după multe dezbateri, Senatul a votat cu 27 de voturi pentru și 18 împotriva tratatului, cu trei voturi mai puțin de majoritatea de două treimi necesară pentru
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
-ul speculatorilor i-a adus tratatului o proastă reputație. Unii senatori se opuneau acordării de ajutor financiar către Santa Anna. Tratatul ajunsese în Senat în timp ce acesta era concentrat pe dezbaterea pe marginea Legii Kansas-Nebraska. La 17 aprilie, după multe dezbateri, Senatul a votat cu 27 de voturi pentru și 18 împotriva tratatului, cu trei voturi mai puțin de majoritatea de două treimi necesară pentru aprobare. După această înfrângere, secretarul Davis și senatorii din Sud l-au presat pe Pierce să adauge
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
puțin de majoritatea de două treimi necesară pentru aprobare. După această înfrângere, secretarul Davis și senatorii din Sud l-au presat pe Pierce să adauge la tratat și alte stipulări, între care: Această versiune a tratatului a fost adoptată de Senat la 25 aprilie 1854, cu 33 de voturi pentru și 12 împotrivă. Reducerea teritoriului era o concesie făcută senatorilor din nord care se opuneau achiziționării de teritoriu în care se practică sclavia. La votul final, nordiștii au fost împărțiți, 12
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
de 60 de ani, dar a continuat să activeze mulți ani în fruntea Societății "Virtutea Militară" a ofițerilor veterani și să conducă „Revista Armatei” și „Revista Artileriei”. După trecerea în rezerva a fost ales senator de Gorj și vicepreședinte al Senatului. În anul 1912 a participat, ca vicepreședinte al Senatului, la dezvelirea statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Iași și a publicat în Revista Armatei, al cărui director era, pe 27 mai, un amplu reportaj de la acest eveniment. Cu prilejul împlinirii
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
mulți ani în fruntea Societății "Virtutea Militară" a ofițerilor veterani și să conducă „Revista Armatei” și „Revista Artileriei”. După trecerea în rezerva a fost ales senator de Gorj și vicepreședinte al Senatului. În anul 1912 a participat, ca vicepreședinte al Senatului, la dezvelirea statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Iași și a publicat în Revista Armatei, al cărui director era, pe 27 mai, un amplu reportaj de la acest eveniment. Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la înființarea Brigăzii 17 Artilerie
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
a exercitat o serie de funcții și activități în domeniul didactic și al cercetării științifice în cadrul acestei instituții, astfel: 2008 - prezent - conferențiar universitar, 01.01.2005-01.03.2008 secretar științific, 2002-2008 șef lucrări, 1999-2002 asistent universitar, 1998-1999 preparator universitar. În Senat, a fost secretar al Comisiei pentru Sănătate Publică și membru al Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru Aderarea României la Spațiul Schengen. În activitatea sa, a semnat 99 de inițiative legislative, a emis 91 de declarații politice
Florian Dorel Bodog () [Corola-website/Science/335137_a_336466]
-
2008 - prezent - conferențiar universitar, 01.01.2005-01.03.2008 secretar științific, 2002-2008 șef lucrări, 1999-2002 asistent universitar, 1998-1999 preparator universitar. În Senat, a fost secretar al Comisiei pentru Sănătate Publică și membru al Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru Aderarea României la Spațiul Schengen. În activitatea sa, a semnat 99 de inițiative legislative, a emis 91 de declarații politice, 98 de întrebări, 18 interpelări, 6 interpelări adresate prim-ministrului și 171 de luări de cuvânt în plenul Senatului
Florian Dorel Bodog () [Corola-website/Science/335137_a_336466]
-
Senatului pentru Aderarea României la Spațiul Schengen. În activitatea sa, a semnat 99 de inițiative legislative, a emis 91 de declarații politice, 98 de întrebări, 18 interpelări, 6 interpelări adresate prim-ministrului și 171 de luări de cuvânt în plenul Senatului. De asemenea, a fost membru al Forumului Parlamentar European pentru Populație și Dezvoltare și membru în grupurile de prietenie cu Liban, Elveția, Lituania, Algeria, Germania.
Florian Dorel Bodog () [Corola-website/Science/335137_a_336466]
-
în zona de nord a actualului județ Vrancea (în preajma localităților Adjud, Panciu, Soveja). Vor avea împreună 10 copii, dintre care 6 ating vârsta maturității. Din anul 1856 intră în viața politică a țării, ca reprezentant al tecucenilor în Cameră și Senat, militând pentru constituirea unui sistem sanitar accesibil păturilor largi; în 1864 ajunge primul primar ales al orașului Tecuci, funcția de efor (echivalentul primarului) fiind până în acel moment ocupată prin desemnarea de către autoritatea centrală (domnie). Va fi reales în anii 1866
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
Agrară, adoptată prin Decretul-lege 4167 din 12 septembrie 1919. Între 1909 și 1920 este ales în repetate rânduri deputat în sinodul arhidiocezan de la Sibiu (1909-1911; 1915-1917; 1918-1920) și în congresul național bisericesc (1917); el a funcționat ca asesor (consilier) in senatul epitropesc al consistoriului arhidiocezan (1912-1921) și din 1921 ca consilier in consistoriul mitropolitan al Ardealului. Între 1919 și 1931 este ales în circumscripțiile Nocrich și Crasna-Sălaj ca deputat in Parlamentul României unite, patru legislaturi ca membru al Camerei Deputaților și
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
Annio îl convinge să nu facă acest lucru. În curând sosește Publio pentru a-l aresta pe Sesto, având informația că unul dintre co-conspiratorii lui Sesto s-a îmbrăcat în robele lui Titus și a fost înjunghiat, deși nu mortal. Senatul îl judecă pe Sesto iar Titus așteaptă nerăbdător, convins că prietenul său va fi absolvit. Publio își dezvăluie îndoielile și pornește spre Senat. Annio îl imploră pe Titus să aibă clemență față de prietenul său. Publio revine și anunță că Sesto
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
co-conspiratorii lui Sesto s-a îmbrăcat în robele lui Titus și a fost înjunghiat, deși nu mortal. Senatul îl judecă pe Sesto iar Titus așteaptă nerăbdător, convins că prietenul său va fi absolvit. Publio își dezvăluie îndoielile și pornește spre Senat. Annio îl imploră pe Titus să aibă clemență față de prietenul său. Publio revine și anunță că Sesto a fost găsit vinovat iar Titus trebuie să semneze condamnarea la moarte. Decide mai întâi să trimită după Sesto, încercând să afle mai
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
președinte al PNL Târgu-Jiu în data de 16 februarie 2010 iar la 4 septembrie 2010 președinte al PNL Gorj. În 2012 este candidatul propus de USL Gorj pentru funcția de Senator pe Colegiul 1 Gorj, fiind acum reprezentatul oamenilor în Senatul României. În iulie 2013, Dian Popescu, pe atunci președinte al PNL Gorj, a fost reținut preventiv pentru acuzațiile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dare de mită și uz de fals. Tribunalul Gorj a decis ulterior cercetarea
Dumitru-Dian Popescu () [Corola-website/Science/331839_a_333168]
-
foști soldați și ofițeri austro-ungari constituită în Praga în 30 octombrie 1918, cu scopul declarat al concentrării, organizării și expedierii acestora spre Transilvania, pentru a se pune la dispoziția noilor autorități române. Formarea ei a fost direct legată de înființarea Senatului Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena, căruia i-a fost ulterior subordonată. Organizarea ei a reprezentat un segment al unui plan mai vast de creare a unei forțe militare regulate, care să fie la dispoziția Consiliului Național
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
ale demnitarilor statului dualist, de a salva de la disoluție Dubla Monarhie. În acest context, prăbușirea armatei imperiale și emiterea de către împărat a manifestului "„Către popoarele mele credincioase”", prin care supușii împăratului Carol au fost încurajați să își constituie consilii și senate militare, au creat condiții favorabile pentru înființarea unor senate și legiuni românești formate din foști militari austro-ungari. La Praga, într-o conjunctură favorabilă concentrării și organizării soldaților români transilvăneni, în toamna anului 1918 s-au aflat "Regimentul 2 Brașov" (încărtiruit
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
Dubla Monarhie. În acest context, prăbușirea armatei imperiale și emiterea de către împărat a manifestului "„Către popoarele mele credincioase”", prin care supușii împăratului Carol au fost încurajați să își constituie consilii și senate militare, au creat condiții favorabile pentru înființarea unor senate și legiuni românești formate din foști militari austro-ungari. La Praga, într-o conjunctură favorabilă concentrării și organizării soldaților români transilvăneni, în toamna anului 1918 s-au aflat "Regimentul 2 Brașov" (încărtiruit în cazarma „Franz Joseph”), o parte a "Regimentului 51
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
din Rusia și asigurarea cu rapiditate a asistenței militare. Consiliul Național Cehoslovac a pus la dispoziția Legiunii române un spațiu pentru încărtiruire, armament, alimente, medicamente și o soldă zilnică. Printr-o declarație, conducătorii Legiunii Române din Praga s-au subordonat "Senatului Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților" din Viena (îndrumat de trimisul Partidului Național Român din Transilvania, Iuliu Maniu), organism care-și propusese gruparea și organizare în jurul său a soldaților și ofițerilor români din vestul Dublei Monarhii și care la
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
a soldaților și ofițerilor români din vestul Dublei Monarhii și care la data de 1 noiembrie trimesese o delegație (formată din ofițerii Petru Popovici și Emil Colbazi) la Praga. Pentru a colabora eficient a trimis un delegat ca membru al "Senatului Militar Român Central". Pe parcursul lunii noiembrie 1918, s-au depus eforturi semnificative cu scopul de a localiza, concentra, organiza și încadra în continuare soldați români din fosta armata austro-ungară în cadrul Legiunii. Conform înțelegerii încheiate de partea română (reprezentată de ofițerii
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
acestui Consiliu, s-a urmărit însă și organizarea unei forțe militare regulate, înafară de cea reprezentată de Gărzile Naționale Române. În acest context, unitățile din etnici români care s-au aflat la Pragu trebuiau să revină în Transilvania conform indicațiilor Senatului de la Viena. Convenția de armistițiu care a fost semnată la Belgrad la data de 13 noiembrie între Antantă - reprezentată de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul Karolyi, a determinat apariția unei situații cu caracter relativ confuz fixând o linie
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
caracterizată de un corp mic și un cap mare, la care se adaugă amănunte fizice sau vestimentare specifice modelului caricaturizat. Asistând la ședințele Parlamentului României în luna martie a anului 1908, a realizat o mapă-album numită "Caricaturi. Repausul duminical la Senat". În anul 1913 a publicat cel de al doilea album intitulat "Albumul meu" în care sunt ilustrate 42 de desene și caricaturi alb-negru. Nicolae S. Petrescu-Găină a fost cunoscut și foarte apreciat în cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
1908, în care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical introdusă pe ordinea de zi de către membrii Patriarhiei, Găină s-a inspirat din scenele pe care le-a văzut. Ca urmare, a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. În anul 1913, Nicolae Petrescu publică cel de al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu" la editura ziarului "Seara" al cărui director era prietenul său, Alexandru Bogdan-Pitești. Albumul conținea un
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical introdusă pe ordinea de zi de către membrii Patriarhiei, Găină s-a inspirat din scenele pe care le-a văzut. Ca urmare, el a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. Prima lucrare reprezintă un țăran aflat în încurcătură neștiind pe ce drum să apuce la bifurcația dintre două drumuri: unul spre o cârciumă - aflată cel mai aproape de el - și al doilea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
aflată în zare. Țăranul face pe loc alegerea spunând: „"- De, dacă stăpânirea îmi pune cârciuma în cale..."” A doua caricatură îl reprezintă pe Iosif mitropolit primat, pe mitropolitul Moldovei I.P.S. Partenie și pe episcopul Dunării de Jos, fugind disperați spre senat, în vreme ce Mitiță Sturdza încearcă să-i rețină trăgându-i de sutanele preoțești. I.P.S. Partenie strigă în gura mare: "- Dacă respingeți legenda repaosului duminical, noi nu mai avem ce vota în senat". Celelalte două lucrări sunt asemănătoare. Nicolae S. Petrescu-Găină a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și pe episcopul Dunării de Jos, fugind disperați spre senat, în vreme ce Mitiță Sturdza încearcă să-i rețină trăgându-i de sutanele preoțești. I.P.S. Partenie strigă în gura mare: "- Dacă respingeți legenda repaosului duminical, noi nu mai avem ce vota în senat". Celelalte două lucrări sunt asemănătoare. Nicolae S. Petrescu-Găină a fost cunoscut și foarte apreciat în cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului și caricaturistului Constantin Jiquidi din anul 1898, a făcut ca Nicolae Petrescu să devină pentru câțiva ani unul
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]