7,848 matches
-
Pe pelcele așezat". Gheorghelaș încearcă pieile, dar distrat. Atenția îi este atrasă spre un colț întunecos al stânei, unde un necunoscut doarme pe o grămadă de piei. Se îndreaptă într-acolo, îl recunoaște pe Macovei, îl apucă de păr, îl învârte ca pe o sfârlează și-i amintește toate relele făcute. Macovei merită această corecție, căci aflăm că într-adevăr se purtase rău cu Gheorghiță, ciobanul și nepotul lui. Macovei și oamenii lui ăl trăgeau de brâu, îi furau pâinea, îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și-l silise să joace astfel hora, urlând. Bietul mire leșinase de durere. Oricât ar fi omul de împăciuitor, răbdarea are limite, iar Macovei pare să le fi încălcat, căci Gheorghiță se înfurie. Îl apucă pe Macovei de păr, îl învârte de nouă ori și-l azvârle pe niște pietre "foicică ș-o lalea" cu mare cruzime. Radu crede de cuviință să intervină: Ci lasă-i, mă zilele Că ți-o da averile; Toți bănuții și-a cărat Și la mine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
șuvoaielor, foșnetul frunzelor, simți cum se întinde în pacea fortifiantă a singurătății și tăcerii umbra blândă a marilor arbori peste ierburile înalte și înflorite și peste tufele de urzici ascunse. E răcoare și liniște aici. frunze mici plutesc și se învârtesc pe cursul Peleșului; în pădure, o femeie înaltă, aureolată de pletele albe, îmbrăcată cu o rochie neagră și largă, cu părul lăsat în jos și un văl lung aruncat pe umăr, cu chipul descoperit, o expresie surâzătoare și bună, ochi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
singură noapte la marginea Bucureștilor. Și nu rareori lupii intră în oraș. Zăpada pare atunci că nu mai cade: ea execută un dans tumultuos de jos în sus învârtejindu-se, încât oamenii și animalele sunt orbiți și încep să se învârtă în loc, deși li se pare că înaintează... Unul dintre momentele poetice în București este săptămâna Paștilor, când aproape două sute de biserici sunt luminate în fiecare seară. Clopotele sună cu toată puterea, iar mulțimea se înghesuie să ducă flori proaspete la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un suflu în care se împreunau aburii gâfâielilor. Îi simțeam mâinile cuprinzându-mi mijlocul, umerii, trăgându-mă spre ea. E-o nebunie ce-o să facem, îmi șopti. Însă buzele ei deja le atinseseră ușor pe-ale mele. Capul mi se învârtea cum nu mi se mai întâmplase niciodată, nici măcar în culmea dragostei cu băieți sau cu soțul meu. Te iubesc, i-am spus la rându-mi". Capitolul III. De remarcat acel "cât se poate de firesc" ce trădează tocmai absența firescului
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
într-o funcție publică? Mărturisesc că nu știu răspun sul la această dilemă, deși ar fi un proiect de cercetare interesant să studiezi calitativ percepția față de DNA și cum se formează această percepție. Fapt este că, în spațiul public, se învârt multe mituri despre DNA și mai puține informații reale, și chiar și mai puține puneri în context general. Câteva dintre aceste mituri sunt: Mitul 1: Nu e nevoie de instituții specializate, de ce nu lăsăm problema pe mâna instituțiilor obișnuite de
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
capăt la altul al spectacolului, de la fetița jucăușă și visătoare, la femeia prinsă în mrejele poveștilor de dragoste sau implicată politic. Încântătoare este scena când pictează în pat, folosind o oglindă fixată deasupra sa, pentru a-și face autoportretul. Dansatoarea învârte oglinda cu picioarele, îi dă viață și își ia viață, mișcările îngemănate dintre corp și obiect fiind, de altfel, foarte reușite de-a lungul întregului spectacol. Fac parte din dans și scaunul cu rotile, și patul de spital, și păpușile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
povești ce par s-o valideze, atât la bine, cât și la rău. Prima. Un amic plecat să apere patria prin Afganistan mi-a spus cum a întâlnit în mijlocul deșertului un soi de TAB înțepenit în nisip, pe lângă care se învârteau îngrijorați vreo câțiva soldați americani. Nimic grav: pana prostului, li se terminase benzina. Nu-i vorbă, soldați pregătiți pentru orice situație, fuseseră prevăzători și-și luaseră la ei câteva canistre de rezervă. Însă uitaseră pâlnia, iar rezervorul era amplasat cumva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
dreptcredinciosului român. Nu din respectarea Postului și din dezgustul față de mărfurile consumabile se născu iritarea profeților mediatici. Ci din constatarea la locul faptei a teribilei aglomerații achizitive. E într-adevăr inconfortabil ca, odată ajuns în parcarea unui Mall, să te învârți bezmetic minute în șir în căutarea unui locșor liber. E dezagreabil ca, după această mică aventură pe patru roți, să constați că și cea pe două picioare se va transforma într-o odisee. Prins în valurile mulțimii, ca altădată Ulise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
alterității, foarte activă în aria studiilor privind virtualitatea și corporalitatea: cyberfeminismul. Chiar dacă pare un proiect utopic să traversezi toate aceste perspective, fiecare capitol are o structură puternică (unul dintre scopurile autoarei, după cum afirmă în Concluzii, a fost sistematizarea), care se învârte în jurul unor termeni-cheie. E rar întâlnită această abordare care-ți dă cheile, pistele, de la început (ceea ce ușurează lectura). În același timp, trebuie să fii atent la trecerile bruște între autori atât de diferiți, cum ar fi Jean Baudrillard și David
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
volum. Note pe slip Dar oare ce e de citit pe plajă? Iată întrebarea: un fel de „to be or not to be“ de vacanță. La fiecare început de vară răspundem la aceleași întrebări idioate, cu tentă jurnalistică, ce se învârt în jurul temei contrafăcute a turismului cultural, numită „lecturi de vacanță“. Ei bine, eu cred că tocmai în vacanță trebuie citite cele mai bune, obsedante, dificile, nebune cărți. Nu prea cred în „lecturi sifon“ de vară. Sifonul livresc poate fi lecturat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cu degetele ridicate în aer) „obsolete“? — Sort of. Dar sunt cool totuși... — OK. Nevermind... Așa stau lucrurile și n-avem ce face. Dar am și eu un vis - unul mai modest decât Martin Luther King. Mi-ar plăcea ca vreodată, învârtindu-mă pe lângă niște străini avizi de cultură, să aud și replici precum cele de mai jos: — Mais c’est incroyable! C’est une excellent expression de l’espace mioritique! Comme elle est michteaux! Sau: — Futu-i, I’ve got to
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
pe treptele scării, de undeva, de departe, răzbește o voce răgușită, cântând stângaci. Gabriel le spune invitaților aflați pe picior de plecare povestea calului Johnny și a bătrânului său bunic, „un gentleman“. Calul Johnny, a cărui funcție era să se învârtă în cerc, pentru a pune instalația fabricii în funcțiune, e reciclat pe post de cal de trăsură, cu ocazia unei parade. Numai că, ajuns într-o piațetă cu statuie (a regelui Bill), începe să se învârtă conștiincios în jurul ei. Toată lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
funcție era să se învârtă în cerc, pentru a pune instalația fabricii în funcțiune, e reciclat pe post de cal de trăsură, cu ocazia unei parade. Numai că, ajuns într-o piațetă cu statuie (a regelui Bill), începe să se învârtă conștiincios în jurul ei. Toată lumea râde, Gabriel povestește atât de frumos, are atâta umor. Iarăși cercul. Suntem de câteva pagini în tărâmul morții. Bătrânul gentleman e mort și el. Johnny la fel. Frigul proaspăt nu e altceva decât parfumul morții Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
tăia 115. a despica 116. a înjunghia 117. a zgîria 118. a sapă 119. a înota 120. a zbura 121. a merge 122. a veni 123. a se culcă 124. a se așeza 125. a se ridica 126. a se învîrți 127. a cădea 128. a da 129. a ține 130. a strînge 131. a freca 132. a spăla 133. a șterge 134. a trage 135. a împinge 136. a arunca 137. a lega 138. a coase 139. a număra 140
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apă de la Calul Alb.. De obicei, la capătul de jos al iezăturii se făceau una sau două mori,apa venind la ele printrun jgheab,numit lăptoc. Când se ridica stăvilarul, apa cădea peste o roată mare din scânduri ce se învârtea și punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nedescris. Dumitru Cronț în vârstă de 86 de ani povestește că pe când era flăcău, mergea cu tatăl său la tăiat în pădure. După ce au trecut de marginea pădurii, în plină toamnă au văzut două femei dezbrăcate în pielea goală care învârteau pe lângă un copac un gânj. Din când în când se opreau și cu câte o bărdiță băteau pene de lemn în tulpina copacului. Una spunea: - îi bat o pană în inimă. - Eu îi bat una în plămâni-răspundea cealaltă. - Acum am
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Cantea din Fundoaia. De multe ori m-a descântat și pe mine cu păr de la un câine care era să mă rupă. Zoița lui Cantea descânta cu lumânări aprinse, dând drumul la stropii de ceară întrun castron cu apă. învârtea apa apoi cu una din lumânări spunând fel de fel de lucruri și unele erau adevărate. Știa să spună și o serie de blesteme de care te înfricoșai numai când le auzeai. Cu toate câte le știa mătușa Zoița, într-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu ouăle, brânza de oi sau brânză de burduf din comerț, untul și bicarbonatul. Lăsăm compoziția să stea timp de șase până la șapte ore, apoi o punem într-un vas cu fundul dublu. Punem vasul pe plită la foc domol, învârtim cu lingura de lemn până compoziția devine fluidă și se leagă de lingură, atunci este gata și, caldă, o punem în forme de plastic, după care dăm la răcit. CASCAVAL DE CASA 100 g unt, 500 g brânză de vaci
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ Rața se unge cu ulei, sare, piper și boia dulce, apoi se pune în cratiță la prăjit în ulei, după care se tot învârte ca să se rumenească pe toate părțile. Se adaugă puțin bulion, foi de dafin și se lasă să mai fiarbă puțin. Varza se călește întâi cu zarzavat tăiat rondele, apoi se toarnă apă și se fierbe. Peste varză, se așează rața
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
restul de ulei, se sărează, se piperează după gust și se presară puțin zahăr. După ce se fierbe timp de treizeci de minute, se adaugă sucul de roșii fiert și strecurat, apoi se fierbe până ce este suficient de consistent - nu se învârte cu lingura, ci se scutură cratița ca să nu se sfărâme gogonelele și gogoșarii. Se pune în borcane mici, se leagă cu două rânduri de celofan și se sterilizează timp de douăzeci de minute. ZACUSCA DE PESTE (CRAP) 6 kg pește (crap
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
crud. Se spală gogoșarii și se curăță de cotor, apoi se taie în 4-5 bucățele și se pun într-un vas mai mare, după care se stropesc cu sare și turnăm peste gogoșari siropul făcut din oțet, zahăr și sare. Învârtim cu lingura până se topește zahărul și sarea, lăsăm să stea timp de patru până la cinci ore, între timp, îi mai învârtim în vas ca să fie cuprinși toți în sirop. După ce au lăsat zeamă, punem gogoșarii în borcane, intercalăm printre
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mare, după care se stropesc cu sare și turnăm peste gogoșari siropul făcut din oțet, zahăr și sare. Învârtim cu lingura până se topește zahărul și sarea, lăsăm să stea timp de patru până la cinci ore, între timp, îi mai învârtim în vas ca să fie cuprinși toți în sirop. După ce au lăsat zeamă, punem gogoșarii în borcane, intercalăm printre ei frunze de țelină și rădăcini de hrean. Deasupra punem, în fiecare borcan, boabe de piper, enibahar, muștar și câte o foaie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gălbenușuri, zeama și coaja de la o lămâie Se freacă untul spumă, se amestecă cu zahărul și sarea, după care se adaugă celelalte ingrediente și se amestecă bine într-un castron. Se pune treptat făina, până când compoziția nu se mai poate învârti cu lingura. Se frământă repede pe planșetă și se întinde o foaie de mărimea unei muchii de cuțit. Se taie cu paharul înmuiat în făină forme rotunde, cărora li se scoate mijlocul cu un degetar. Inelele se ung cu albuș
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zahărul și vanilia timp de zece minute, la foc moale. Între timp, se freacă gălbenușurile crude până devin albicioase. După ce s-a răcit laptele, îl punem peste ouă câte puțin, ca la maioneză, frecând continuu. La urmă, se pune spirtul, învârtim puțin, apoi turnăm în sticlă și dăm la rece. Se poate păstra un an fără degradare. Dacă dorim să facem cocktail de ciocolată, punem la fiert în lapte 2 linguri de cacao, în rest, este aceeași compoziție. SIROP DE AFINE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]