7,946 matches
-
deci, să deschidă focul. Atunci, după ce se formula ordinul mai treceau câteva secunde bune până ce racheta era lansată. Și mă gândeam ce curaj extraordinar pe căpitanul acela să dea asemenea ordin. Apoi individul a ieșit din punctul de comandă, a țipat ceva, a sărit pe transportor și a scos mufa de la rachetă. Am înțeles că și-au dat seama că pe ecrane apăruseră ținte false. S.B.: Rachetele acestea aveau un giroscop în față, începeau să vâjâie, și după ce se încălzea pleca
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
serviciu, noaptea. Noi am aflat după 17 ce s-a întâmplat la Iași, după ce au venit colegii noștri din permisie. Informațional, noi eram izolați. I.T.: Mi-aduc aminte când Bădărău a venit în birou la mine și a început să țipe: Nu v-am dat ordin?". Și era tot tanchist, cu un an mai mic decât mine, deci coleg cu mine, dar avea funcție în consiliul politic. S.B.: Revenind la Timișoara, ce anume ați aflat că s-a întâmplat acolo? Știați
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
care o vor face este de a exersa tipul de cădere ce va fi reprezentat pe pânză de către pictor. Mai mult, căderea nu va fi o simplă cădere - personajul anonim esențializează experiența drumului detaliind gesturile adiacente: "Împiedicându-ne, căzând și țipând" (trad. mea)39. Artistul însuși recunoaște, uitându-se de la fereastră la grupul de orbi, că în această ultimă operă vrea să reprezinte strigătul uman40. Diferențele între romanul lui Buzura și cel al scriitorului german constau în situarea față de opera lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
copil de un an o cușcă în care se afla un iepuraș alb. Copilului i-a plăcut această ființă blândă și și-a manifestat satisfacția. În zilele următoare, psihologul a readus cușca dar, când copilul se apropia de ea, cineva țipa puternic- un strigăt de groază care speria copilul. Repetându-se experiența în acest fel, s-a observat că micuțul a început să se ferească de iepure și să dea semne de frică. Sperietura provocată de țipăt s-a transferat și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în dinți și mi-a spus, așa într-o doară, că îl inimidez. Mă uitasem lung la el și mă minunam pentru că îl crezusem tot timpul una dintre cele mai de neintimidat persoane de pe planetă. Ce aveți, fraților, cu toții? Nu țip, nu bat din picior, nu sunt autoritară în niciun fel, nu fac pe deșteapta. Habar n-am, mi-a spus omul, n-aș putea explica, ai așa, un nu știu ce care atrage și, în același timp, ține la distanță. M-am
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dovadă de toată răbdarea pe care o aveam și cred că n-aș fi fost în stare dacă perplexitatea și curiozitatea nu ar fi fost mai puternice decât gustul amar pe care mi l-a lăsat comportamentul lui. Ar fi țipat tot timpul și din orice, până și la amărâtul de cățel maidanez, care s-a luat dând din coadă, vesel, după noi. Nici nu știu la cine țipa Andrei, la mine că vorbisem cu câinele sau la ăla că îmi
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
gustul amar pe care mi l-a lăsat comportamentul lui. Ar fi țipat tot timpul și din orice, până și la amărâtul de cățel maidanez, care s-a luat dând din coadă, vesel, după noi. Nici nu știu la cine țipa Andrei, la mine că vorbisem cu câinele sau la ăla că îmi răspunsese în felul lui, dar, până la urmă, tot maidanezul a fost mai înțelept. După ce s-a jucat cât s-a jucat cu mine, s-a dus și așa
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
simple cunoștințe, nici măcar nu l-aș fi bănuit. Un anume fel de agresivitate care mă lăsă cu gura căscată la fiecare zece minute și mă străduiam cât puteam să ascund asta, iar cel mai greu a fost când mi-a țipat acolo, pe trotuar, ridicându-se de pe bancă... nu pricepi că nu mai știu ce e tandrețea, că am fost prea multă vreme singur? Am împins cu vârful pantofilor o piatră către marginea rondului de flori și apoi o alta în
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mare decât urma să o aibă el, am avut-o eu. Mi-a răspuns sec că... nu se va duce. Eram pe stradă, era întuneric și zloată, am vorbit la telefon, iar de data asta a fost rândul meu să țip, nedumerirea și supărarea îmi epuizaseră rezervele de înțelegere. Au urmat mai apoi mailuri lămuritoare sau cel puțin el și le-a dorit a fi astfel, pentru mine nefiind decât explicații la fel de absurde ca și refuzul inițial, cum că a crezut
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
final, merită efortul... ție îți place să spui lucrurilor pe nume, ești făcută pentru asta, eu nu mă descurc atât de bine... indiferent ce fac, mintea zboară la tine, inima n-o mai am demult și..., fiecare centimetru de... piele țipă după tine... uneori pare a fi o versiune modernă de... Șeherezada... îți tot spun povești ca să amân ziua tăiatului de cap... nu mai știu cum s-a terminat cu Șeherezada mi-am adus aminte!... nu i-a mai tăiat capul
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacementă către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind omul care, fiind umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
stau la taifas în jurul cârciumii lui Busuioc, în timp ce boierii se agită, se consfătuiesc. Scânteia care pune capăt așteptării scapără tot sub chipul unei întâmplări obișnuite:Rudolf, șoferul Nadinei, aplică o sancțiune unui copil care stătea în fața mașinii, copilul începe să țipe atrăgând atenția celorlalți țărani. “Scena de culminație cu năvala de valuri întunecate, furioase, e ca o eliberare, până la extrema limită, întârziată, supsendată.Astfel apar în roman, după o prelungită așteptare zugrăvită plastic pe sute și sute de pagini, după
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din urmă se împlini". În Voinicul cu cartea în mână [Păun și Angelescu], nevasta naște un băiat care avea în mâna dreaptă o cărticică pe care nu i-o putea lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa în mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că-i de-o lună." Tatăl copilului a stat treaz toată noaptea pentru a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa l-a cunoscut îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: "De atunci nu se mai lăsa moașa să meargă cu mâna goală de la lăuză; măcar ceva
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de noi]. În anumite condiții sintactice, în structuri de tipul [a vedea + GComplcă ] se exprimă neambiguu o reprezentare cognitivă, mentală; atunci când verbul de percepție este modificat de adjunctul adverbial parcă, natura percepției este irrealis: (50) Parcă văd că începea să țipe și îmi trântea iar telefonu' (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA) 4.2.2.2. Tiparul [a vedea +GComplsă] * Tiparul se actualizează în enunțurile imperative 97 în care a vedea are sensul agentiv "a avea grijă; a se asigura". În
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că referentul l-a văzut pe Andrei, ci poate doar că i-a auzit vocea, ceea ce îl conduce la concluzia că Andrei este prezent. Structura este posibilă în egală măsură și cu celelalte verbe de percepție: (137) Îl aud [că țipă]/(137') [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare: construcțiile care conțin în subordonată verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a plânge etc.) redau percepții directe, în timp ce structuri ca (137') redau indirect un mesaj verbal: Îl aud √ spunând [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. Enunțurile cu verbul a simți pot exprima, ca și celelalte tipare, o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prezența verbului a auzi, care poate exprima percepții directe, atunci când în subordonată apar verbe dicendi (141), sau indirecte, când se transpune indirect un mesaj verbal (141'): (140) Pe Ion îl văd să facă asta. (141) Nu l-am auzit să țipe la ei./( 141') Nu l-am auzit să doarmă după-masa. Interesantă este posibilitatea substituirii subordonatei conjuncționale cu centrul să printr-un gerunziu cu interpretare irrealis 125: (142) Pe Ion îl văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
subordonatei conjuncționale cu centrul să printr-un gerunziu cu interpretare irrealis 125: (142) Pe Ion îl văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la ei vs *Nu l-am auzit dormind după-masa. 4.4.7.3. Conectori ai predicativelor secundare după verbele de percepție sunt și adverbele sau pronumele relative. Tipurile de relații semantice exprimate de verbele de percepție în aceste structuri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Într-o zi însă, Frederic a comis o greșeală, sancționată imediat de direcție. El avea o mină posomorâtă. Era atât de egocentric, încât nu reușea să stabilească o paralelă între propriile sale comportamente și cele ale direcției. El continuă să țipe, să urle, să înjure, să-și bată joc și să trântească ușile (Leymann, 1993, pp. 56-57). Ingrid (consilier în psihosociologie) În prepararea unei anchete ea a fost solicitată să modifice metodele pentru a se conforma parametrilor fixați de partenerii sociali
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
victimei (vezi Leymann, 1966, pp. 42-43). Analitic, acestea sunt: 1. acțiuni vizând împiedicarea victimei de a se exprima superiorii ierarhici refuză victimei posibilitatea de a se exprima; victima este constant întreruptă când vorbește; colegii împiedică victima să se exprime; colegii țipă, jignesc victima; este criticată munca victimei; se critică viața privată a victimei; victima este terorizată prin apeluri telefonice; victima este amenințată verbal; amenințrea victimei prin scris; refuzarea contactului cu victima (se evită contactul vizual, se fac gesturi de respingere etc.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ore înainte de cutremur, vacile au început să mugească puternic, oile și caprele să behăie, câinii urlau îngrozitor, caii sforăiau straniu; pisicile păreau speriate, având părul zbârlit; iepurii și cârtițele au părăsit ascunzișurile, gâștele și celelalte păsări domestic au început să țipe alarmant; păsările sălbatice zburau speriate de la cuiburile lor.” Iar în alte localități rurale, “caii din ham se agitau speriați, voind să fugă; alții, dimpotrivă, se opreau și nechezau în două picioare în grajduri, nu se atingeau de nutreț; câinii erau
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul spre înălțimi, vrăbiile se strâng în stoluri, ciripesc neliniștite, pătrund chiar în casele oamenilor. Rândunelele își părăsesc cuiburile, intră speriate
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
oamenilor. Rândunelele își părăsesc cuiburile, intră speriate în locuințe, sunt neliniștite, zboară departe, fără a reveni mult timp la cuiburi. Foarte agitate sunt și păsările din colivii, în special papagalii, care cântă într-una, cu penele înfoiate, bat din aripi, țipă tare. * Caii. Devin neliniștiți, fricoși, refuză hrana, nechează puternic, se ridică în două picioare, lovesc pământul sau podeaua grajdului cu copitele, încearcă să iasă din adăposturi, iar dacă ies afară, fug cât mai departe. Când sunt înhămați, caii se opresc
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
spaimă. Domnul Alexandru Dimitrie Ghica, împreună cu o mare parte din boierime și protipendada orașului București și reprezentanții țărilor străine, se aflau la teatru, unde trupa franțuzească reprezenta piesa “Angelo”. La cele dintâi semne ale cutremurului, panica a cuprins publicul, doamnele țipau și leșinau, iar toți se îmbulzeau spre ieșire să scape cât mai repede din clădirea teatrului, care se putea dărâma peste ei. Tot orașul era într-o stare de spaimă fără margini, din toate părțile se auzeau strigări, țipete și
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]