7,065 matches
-
tot acest timp, chipurile lor rămân lipsite de orice expresie. Când îmi ating trupul cu mâinile lor, mă simt ca și cum aș fi o pernă oarecare. După ce totul e aranjat, ei lasă în jos draperiile și se retrag. În cameră se așterne o liniște de mormânt. Mirosul bețișoarelor parfumate devine din ce în ce mai puternic. Analizez încăperea prin draperie. E plină cu lucrări de caligrafie și picturi. Cel mai mare tablou înfățișează un Buddha, pictat cu aur pur, care traversează râul. E un uriaș cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
audiențe, vine la mine cu fața tristă. Dispoziția sa e din nou mohorâtă. Urăște să se trezească dimineața și ar vrea să evite îndatorirea de a acorda audiențe. E lipsit de tragere de inimă, mai ales când trebuie să-și aștearnă semnătura pe decrete și edicte. Când piersicii înfloresc, dorința de intimitate a Majestății Sale începe să pălească. Țăranii au început să se răscoale, mă informează el. E rușinat de incapacitatea sa de a schimba situația. Cel mai îngrozitor coșmar al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
criminali, localnicii s-au adunat cu miile. Au ars bisericile și i-au omorât pe misionari. — De asta tratatele stipulează limpede că țara noastră va fi amendată usturător dacă nu reușește să controleze revoltele? — Amenzile ne duc la faliment. Se așterne liniștea, iar prințul Kung se întoarce să se uite la împărat, care doarme profund. — De ce nu le spunem misionarilor să plece? întreb eu, dorindu-mi să mă pot stăpâni și să nu o fac. Să le spunem să revină când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fost prinși navigând sub pavilion britanic - ca pretext pentru a-l evita. Nu a fost adusă nici o dovadă pentru a susține afirmațiile lor. Este foarte posibil ca totul să fie o conspirație împotriva Chinei. Împăratul Hsien Feng ascultă, pe chip așternându-i-se o expresie sumbră. — Cu scopul de a ne da o lecție, continuă Kuei Liang, britanicii au lansat un asalt asupra Cantonului și întreaga provincie a fost înfrântă. Având împreună douăzeci și șase de nave cu tunuri, britanicii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pentru el. De câteva luni devenisem din nou secretara împăratului. El rămăsese pur și simplu fără energie și mă rugase să-l ajut alegându-i cele mai urgente scrisori la care să răspundă. Majestatea Sa rostea cuvintele, iar eu le așterneam pe hârtie. Nu era ușor, dar eram încântată să îl ajut. Dintr-odată, nu mai eram o concubină abandonată. Nu mai trebuia să brodez nefericirea în cercuri. Mi se dădea șansa să împărtășesc visul Majestății Sale de reînviere a Chinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-mi mâna, Orhideea, zice el și încearcă să se ridice în capul oaselor, dar se prăbușește. Toți trei - eunucul-șef Shim, An-te-hai și eu - îl așezăm pe spate. Pun hârtia lângă mâna lui și îi spun că acum își poate așterne semnătura. Cu ochii ațintiți în tavan, împăratul Hsien Feng mișcă din pensulă. Îi conduc cu atenție liniile, pentru a împiedica semnătura să semene cu mâzgălitura unui copil. Până să-i acoperim numele cu pecetea roșie imperială, Hsien Feng scapă pensula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca el să-și poată atinge din nou tatăl. Copilul își scoate brațul din strânsoarea lui Su Shun și se eliberează: — Tati, tati! Ochii împăratului Hsien Feng clipesc, iar buzele lui se mișcă încet: — Tung Chih, fiule... În sală se așterne liniștea și toată lumea își ține răsuflarea. Secretarul imperial își ia pensula de scris. — Vino la mine, Tung Chih! Brațele muribundului se întind de sub plapumă. — Majestatea Voastră - înaintez, asumându-mi riscul că aș putea fi pedepsită -, vreți să-l anunțați Curții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ordona gărzilor să te îndepărteze, dacă nu poți să-ți îndrepți purtarea. Plin de admirație față de Fiul Cerului, eunucul-șef Shim cade în genunchi. Gărzile îi urmează exemplul, iar apoi și Curtea, inclusiv Nuharoo și cu mine. În sală se așterne o liniște de mormânt. Ceasurile de pe pereți încep să bată. Mult timp, nimeni nu îndrăznește să se miște. Razele soarelui pătrund prin draperii, transformând tapiseria în aur. Rămas singurul în picioare, Tung Chih nu știe ce să spună în continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lumânări și se vor ruga pentru iertare de păcate. Oricine are o carte nescrisă și un epilog după care începe o călătorie, printre stele, spre infinit. Va începe un chin al singurătății și tristeții, se va coborî și se va așterne amurgul într-un loc stabilit de judecata supremă. La ceasul de liniște deplină voi deschide ușa spre mântuire și, cu fruntea plecată, voi păși spre ultimul popas. După călătoria pe pământul făgăduinței voi încerca să mă odihnesc în liniște și
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
ușa spre mântuire și, cu fruntea plecată, voi păși spre ultimul popas. După călătoria pe pământul făgăduinței voi încerca să mă odihnesc în liniște și pace dincolo de zări, într-o priveliște captivantă, stranie și divină. Odată cu înserarea se va așterne o nefirească tăcere și poate voi călători spre uitare călăuzit de îngeri și de o stea ciudată.
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
populației autohtone dacice și daco-romane, impactul imediat sau de durată asupra spațiului nord-dunărean. De-acum înainte, după 381, informațiile scrise se vor referi aproape exclusiv la huni și gepizi (apoi avari), în timp ce asupra populației din Dacia, romană sau liberă, se așterne tăcerea ce se va prelungi până în secolele IX-X ! Dominația (stăpânirea) hunică asupra vastului spațiu dintre Don și Dunăre, în perioada 375-454, nu s-a manifestat sub forma unui "imperiu" închegat și organizat de la început.19 Stăpânirea hunică cuprinde trei faze
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
administrației ruse, „s-au croit apoi și drumurile cele mari a poștelor prin ingineri ruși, însămnându-să cu șanțuri și cu punturi sau taruri (țăruși ?) de lemn la toate 5 verste, din care unele s-au îndreptat numai spre a se așterne cu prund, rămânând operația aceea a se îndeplini de guvernul local după rânduirea domnului”. În vremea administrației ruse, s-au trasat principalele drumuri ale Moldovei. Unele dintre vechile drumuri au fost părăsite, preferându-se altele, care prezentau mai multe avantaje
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe bărbați și e perfect conștientă de asta. Ea speră să reușească în acest fel să pună mâna pe acel soț bogat și bine plasat care s-o scoată din mocirlă, pe acel "Făt-Frumos liber și independent care să-și aștearnă la picioarele ei coroana și inima". Acest demers, atât de deznădăjduit, atât de machiavelic, este cel care o face pe Marie să meargă înaintea timpului său. Pentru că ea sfidează toate acele considerații sociale, financiare și familiale care continuă să încorseteze
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nevoie, voi avea parte de bucuria regăsirilor. Așteaptă-mă, eu te aștept. Sărutări nenumărate, sărutări, a ta Simone". Și asemenea unei midinete zburdalnice de 16 ani, Simone de Beauvoir strecoară în plic "floricele din Franța". Sărută coala pe care-și așterne cuvintele, lăsând pe hârtie o amprentă de ruj de buze... Un nou umanism? În timp ce visează la Făt-Frumos al ei, Simone de Beauvoir și aici este unul dintre paradoxurile sale scrie Al doilea sex. În momentele în care scriitoarea este captivată
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
echilibrul. Doamne, cât e de plăcut să fii în brațele unui băiat!" În seara aceea, se destăinuie Bab, "atinsese culmea plăcerii cu toată nevinovăția". Înainte, "așteptând cu lăcomie manevrele lui Luc". În timpul, în înfierbântarea erotică a luptei. Și după, în vreme ce așternea pe hârtie "emoții calde de tot încă". Pentru a se despăgubi de victoria reală, tânăra inventează o înfrângere fictivă. Își imaginează că Luc reușește în cele din urmă s-o încolțească, s-o posede. Și că, biruită, n-are de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ședință comunală (1907). Cartea Calvarul unui gazetar (1930) este o suită de amintiri ce descriu amănunțit perioada detenției la Seghedin, colegi de suferință fiindu-i cei care cred cu tărie în împlinirea visului Unirii, ca Ioan Lupaș sau Octavian Goga. Așternută pe hârtie la o distanță considerabilă în timp față de desfășurarea evenimentelor, evocarea se caracterizează printr-un ton obiectiv, lipsit de resentimente. Foarte respectat în cercurile patrioților români ardeleni, S. a adoptat în articolele sale un ton mobilizator, nepretențios, cu ecou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
Există reprezentante ale genului la care oameni de cultură, serioși, exigenți, plîng ca niște pici ai lui Chaplin; sau ai lui Dickens. Una din ele m-a pălit în... luciditate, nu de mult; și ca să nu mă mai obsedeze, o aștern acum pe hîrtie, cititorule, fratele meu, dublul meu, amator în secret, ca și mine, de prilejuri de înduioșare... Am un amic care a fost, ani de zile, peste două decenii, directorul unui teatru de copii. Teatrul, de cînd am montat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sub fereastra școlii... În zilele ce-au urmat l-a urmărit pe Giandomenico și a putut să-l vadă cum scoate din crăpăturile zidului de lângă fereastra școlii câteva pietre plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Extrem de familiar pentru Dante Maffìa este ambianța. Imediat după primele pagini, Tommaso este readus pe meleagurile natale calabreze, la Stilo, în mijlocul lumii în care trăise. Cine a citit frumoasele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
săi, ca de pildă papa Urbano VIII. Întemnițat într-o celulă fetidă, lipsit de hârtie și toc de scris, și-a conceput operele în minte, învățându-le pe de rost. Astfel le-a compus și atunci când, având posibilitatea să le aștearnă pe hârtie, acestea i-au fost distruse, dar le-a compus din nou din minte. Intrigile, interogatoriile Sfintei Inchiziții, torturile, umilințele, cei douăzeci și șapte de ani de pușcărie n-au izbutit să-i anihileze temperamentul prometeic, și nici să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
câinele, se așeza în firida unui zid la adăpost de soare, și scruta orizontul. Natura își dezvăluia culorile tainice, cele ale înfloririi și ale veștejirii, se oferea în toată splendoarea sa. Era Dumnezeu atât de nemărginit încât putea să se aștearnă deasupra tuturor pământurilor și apelor? Ce erau brațele sale, ochii săi, mintea sa? Dumnezeu se ascundea în acea puzderie de arbori, în cântecul asurzitor al greierilor, în țopăitul gărgăunilor, în răcoroasa boare a izvorului de sub stejari? Erau gânduri iscoditoare, dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de sub stejari? Erau gânduri iscoditoare, dar don Terentio îi spusese să-l lase pe Dumnezeu în pace: oricum nu putea fi zărit sau atins, și nici închipuit. Învățase de la mătușa lui o incantație pentru a îndupleca cerul să i se aștearnă pe mâini, și seara încerca s-o repete de mai multe ori. Degeaba însă, stelele rămăseseră în livada lor de lumină lăptoasă, iar el cu mâinile goale în văzduh. Și totuși, spunea mătușa, invocațiile nocturne, făcute fără să fii auzit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
acolo degeaba. Preotul, în zilele ce-au urmat, l-a urmărit pe Giandomenico și a putut să-l vadă cum scoate din crăpăturile zidului de lângă fereastra școlii câteva pietre plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Acasă, când s-a întors de la pășune, l-a luat din scurt. Băiatul nu a negat și, mai mult, dădu pe loc dovadă de tot ce reușise să învețe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
logică, ca și cum ai lua în derâdere totul. Aproape întotdeauna, în cel mai bun caz, i se răspundea în acest fel, așa că se încăpățână să-și explice mai clar convingerile, punându-le cap la cap în De investigatione rerum. Am să aștern pe hârtie tot ce v-am spus prin viu grai, poate că citind, o să puteți urmări mai bine raționamentul meu și poate că n-o să vă mai pară că am luat-o razna. Starețul ar dori să fie înțelegător, Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fi putut fi vorba, dar Trimisul pontifical și Arhiepiscopul văzuseră bine, la fel de bine ca și Starețul Dominicanilor: acel tânăr confrate, acel Tommaso Campanella, cutezase să întrerupă ritualul de omagiere funebră și lipise de draperia catafalcului un pergament pe care erau așternute versuri în latină. Ceva scandalos: care era noima acelui gest? O sfidare a autorității, un omagiu căruia nu-i socotise urmările negative și care se puteau răsfrânge asupra Ordinului Dominicanilor și a lui Tommaso însuși? Sau cu totul altceva? Starețul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
avea condiții să scrie cât ar fi vrut, așa că se mulțumea scriind scrisori către oamenii însemnați ai vremii: oameni de știință, cardinali și ambasadori, cerea grațierea sau își justifica d.p.d.v. cultural sau teologic lucrarea lui. Când indignarea dădea pe-afară, așternea argumente în apărarea sa cu o stringentă și logică fluență a frazelor și cu argumente atât de perfecte în rigoarea lor logică, încât oricine le-ar fi primit rămânea fascinat și mișcat, chiar dacă avea anume prejudecăți în ceea ce-l privește
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]