16,963 matches
-
importanța managementului strategic al calității, prin integrarea calității ca obiectiv prioritar În managementul strategic al universității pe baza unor standarde educaționale ale sistemului de Învățământ. Excelența În viața universitară presupune realizarea standardelor de calitate la superlativ și În Întregul proces academic. Standardele educaționale din sistemul de Învățământ au la bază standardele educaționale de stat, ce asigură posibilitatea de nostrificare a actelor naționale de studii. Standardele stabilesc cerințele minime obligatorii față de diversele niveluri și trepte de Învățământ. Standardele educaționale constituie baza aprecierii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În care Înainte nu Își aveau locul, În special În aria umanistică și a științelor sociale. Se stabilește astfel un tip de relații student profesor bilaterale, reciproc active, participative, reușind să Înlocuiască pe cele preponderent unilaterale, unidirecționale intrate În tradiția academică. c. Un alt tip de activitate care capătă acum o nouă semnificație și o mai mare extindere, este tipul de „Îndrumare individuală continuă", cunoscută și În alte sisteme de Învățământ În special În cele anglosaxone sub numele de sistem tutorial
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
asupra nevoilor comunității. Instituția univrersitară antrenează și implică eficient organele publice locale și membri comunității În activitatea ei. Instituția universitară promovează o relație de conlucrare, În care reprezentanții legali ai comunității sunt priviți drept parteneri În “marea afacere” - viața comunității academice și mediul socio-economic comun. Membrii comunității ajută profesorii nu doar În activitățile extracurriculare, ci și În procesul de predare propriu-zis prin asociere. Activitatea educațională, Învățarea/instruirea continuă a persoanelor de orice vârstă este stimulată și favorizată de personalul instituției. Personalul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și prețuri (sau cursuri) ale hârtiilor de valoare, „prețuri” ale banilor (corespunzător pieței titlurilor financiare și pieței monetare). Literatura de marketing<footnote Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, Marketing, Editura Marketer, Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992, p. 338. footnote> analizează și alte tipuri de prețuri. Față de un cuantum dat al propriilor costuri ori față de un presupus preț al pieței, diferitele firme practică fie prețuri înalte, fie prețuri joase. Practicarea unor
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Prentice Hall International Editions Drăgan, G., 2005, Uniunea Europeană între federalism și interguverna mentalism. Politici comune ale UE, București, Editura ASE Florescu, C. (coordonator), Balaure, V., Boboc, Șt., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop, N.Al., 1992, Marketing, București, Editura Marketer, Grup Academic de Marketing și Management Franț, F., 2012, Bazele economiei de piață, Reșița, Editura Eftimie Murgu Galbraith, J.K., 1982, Știința economică și interesul public, București, Editura Politică Glais, M., 1983, Microconomie, Paris, Economica Gogoneață, C., Gogoneață, A., 1995, Economie politică: teorie
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ce ne duce cu gândul la infinit și pe care el o folosește ca argument, spunând că este, de fapt, masa unei singularități. În concluzie, noțiunea de energie a punctului zero Înlătură acuzele de perpetuum mobile, aduse de comunitatea galonaților academici dispozitivelor producătoare de energie liberă, ce sunt concepute, de fapt, În sistem deschis și nu Închis, surplusul aparent de energie generată provenind din extragerea și canalizarea energiei acelui punct. Există trei caracteristici ale energiei punctului zero: 1 energia punctului zero
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Notițele...” sale. Unu: „Era pe la începutul anilor cincizeci, când un tânăr sosit de pe alte tărâmuri, nebilingve, nimerind în atmosfera universitară a Chișinăului cu limba localnicilor aflată în gestiunea unui debusolat cu numele ideceban, a fost martorul uluit al unei discuții academice de asemenea monstruozitate: Profesoara (universitară!) întreabă un student din anul întâi care este „enfenetivul” lui „sînt”. Studentul, prompt: «Infinitivul lui sînt este a să șiibă...Ă «Ei nu, drăguță, nu mai ești la sat! Nu „a să șiibă”Ă, dar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de la Institutul de Arte, care joacă un mini-spectacol tematic. Oricum, lansările de acest tip stau întotdeauna sub semnul exclamațiilor și al surprizelor artistice, care te fac să uiți motivul întâlnirii. Mai sobră, aș spune chiar rigid-solemnă este lansarea de tip academic. Cuvântările, garnisite cu citate din Platon și Hegel, sunt pregătite din timp și rostite ca de la catedră, fără vreo reacție la murmurul celor prezenți. În doar câteva minute, vorbitorii țin să convingă asistența că au citit o bibliotecă. La aceste
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
asigurarea coeziunii comunitare, prin intermediul rememorării colective a trecutului. Manualul și lecția de istorie, în strânsă complicitate cu publicul cărora le sunt adresate (alcătuit din elevi, profesori și părinți), construiesc o memorie colectivă care acționează cu forță inclusiv la nivelul istoriei academice. Câți savanți respectabili nu par să aibă concepții mult diferite în raport cu cele ale unui copil de școală, atunci când abordează o temă politică, istorică sau națională mai sensibilă, cu rezonanțe identitare! Din asemenea motive, cartea Cătălinei Mihalache nu are doar o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sale nu asigură doar conservarea unor informații sau atitudini. Alături de alte instanțe publice, școala edifică o anume imagine despre trecut, având la dispoziție variate strategii de impunere a codurilor culturale în vigoare. Mesajele care îi parvin sunt selectate politic și academic, iar ele se legitimează, încă o dată, prin faptul că sunt asimilate de sistemul educațional. Aici, difuzarea se realizează de o manieră simplist autoritară, redusă, în esență, la sancțiuni și recompense. Dincolo însă de intenția sa prescriptivă, impactul școlii asupra comunității
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlar la altul, același nucleu conceptual și informativ circulând cu minime retușări pe toate palierele de studiu. Răspunzând acestei evoluții, manualele alternative de clasa a IV-a s-au distanțat categoric de precedentul volum din anii '60-'80, tonul lor academic înlocuind destul de abrupt povestirea eroică și simplificatoare din cărțile profesorului Dumitru Almaș. Referințele la tradiția istorică și literară nu au dispărut complet, dar funcția lor educativă a devenit marginală, net inferioară demonstrației științifice. Formal destinate unor copii de 10-11 ani
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
patetism proiecția lor pe hartă, pentru a înlesni memorizarea 236. Apelul la orientarea spațială a rămas o constantă a povestirii, fiind un bun prilej de colaborare în localizarea intrigii istorice ("uitați-vă pe hartă!"). Povestitorul nu a utilizat periodizările istoriografiei academice decât în forme atenuate. Pentru început, timpul a fost împărțit firesc în ani, trimiterile la secole, milenii sau decenii realizându-se doar sporadic. Autorul a folosit totuși, fără nici o explicație, principala convenție a civilizației creștine, de împărțire a timpului înainte
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ori prin simpla reactivare a unor secvențe istoriografice pe care fostul regim le combătuse decenii în șir. Este chiar o istorie, bine articulată într-o logică proprie, cu o reconfortantă finalitate identitară. Tonul degajat și lipsa constrângerilor normative, de tip academic sau pedagogic 270, au permis autorului să regândească multe din piesele de bază ale memoriei istorice recente, sub acoperirea erudiției și prestigiului său personal. Povestirea sa a dat o nouă șansă Eroului 271, cel care face posibilă o istorie sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
potențial nelimitată și foarte inegală sub raportul resurselor socio-culturale. Rațiunea de a fi a unor asemenea texte este să trimită cititorii nefamiliarizați spre lecturile "de specialitate" prin suprimări, fragmentări, reașezări și generalizări ale unor texte ce aparțin, ca origine, culturii academice. Repetițiile, simplificările, exemplificările insistă să imprime sensuri predeterminate, asumându-și implicit axioma că cititorul va opune o anume rezistență, el având o viziune proprie "greșită", care nu se lasă lesne învinsă 313. Odată intrate în patrimoniul școlar, datele istorice sunt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de unire. Serbarea școlară: un exercițiu identitar Practicile comemorative din mediul școlar fac parte din ceea ce s-ar putea numi, în termenii ultimelor decenii, "curriculumul ascuns" o formă de învățare la fel de consistentă ca lecțiile sau examenele formale, dar cu mize academice aparent nesemnificative. Ele nu fixează informații verificabile, ci emoții, atașamente, atitudini, opțiuni identitare și forme consensuale de a le exprima. Cunoștințele "științifice" vehiculate cu acest prilej nu depășesc, de obicei, conținutul obișnuit al unei lecții de istorie, doar îl rezumă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
voievod de Alba Iulia. Dar toate discursurile care aduseseră ziua de 1 decembrie 1918 în primele pagini ale calendarului național au fost apoi sistematic denaturate de retorica comunistă. Proletari din toate țările După instituirea regimului "democrat-popular", sistemul de învățământ, instituțiile academice și discursul istoriografic au suferit schimbări fără precedent. Au apărut manuale unice de istorie, după modelul celui semnat de Mihail Roller. Acest tratat care a dominat anii '50 a fost utilizat, cu amplificări graduale de conținut, pentru clasa a IV
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
semnul întrebării structurile discursive rigide, fie ele de tip marxist, naționalist sau antioccidental. În jurul anului 2000, manualele, ca și țările pentru care au fost scrise, au devenit mai stabile, capabile să redea opțiuni narative mai coerente. În ciuda referințelor științifice și academice prin care se legitimează, manualele de istorie nu pun în circulație un produs neutru, "obiectiv", inalterabil, ci o sumă de versiuni ale memoriei colective care animă, la un moment dat, societatea. În ceea ce ne privește, fără a analiza un repertoriu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
identitate "moldovenească". Apărând cultura națională 87, scriitorii au promovat, implicit, o reală opoziție față de cea sovietică și rusofonă. Dar în paralel cu aceste dispute, nivelul cultural al Moldovei socialiste cunoștea o dezvoltare fără precedent, mai ales în ceea ce privește educația și viața academică. La fel ca și în cazul albanez, naratorul a evitat să se pronunțe asupra controversatelor succese ale epocii, admițând că, "indiferent de scopurile regimului, aceste realizări au ridicat nivelul de instrucție și de cultură al poporului"88. Dintre toate relele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
doar un mesaj strict școlar, ci exemplifică o didactică a trecutului în sens larg, dedicată unei conștiințe și culturi patrimoniale anume. În acest sens, împărtășim opinia lui Jörn Rüssen, care consideră că didactica istoriei nu este o specie subordonată cercetării academice și adevărurilor pe care ea le dictează. Dimpotrivă, ea "poate juca un rol eminent în scrierea și înțelegerea istoriei"1, influențând, la rândul său, așteptările publicului și selecția temelor investigate. Nu ne referim aici doar la sensul obișnuit, declarativ și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lor, adică formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea, am ales evenimentul aniversat de ziua națională a României (1 decembrie 1918), ca metafora supremă a unității; un ilustru principe medieval, Ștefan cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Irina, Tacea, Antoaneta-Firuța, Religie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Idem, Religie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Pamfil Georgian, Lucia, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a secundară, Editura Librăria Academică S.A.R., București, f.a. Panaitescu, Petre P., Istoria românilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990. Pascu, Ștefan (coord.), Bodor, András, Boșcăneanu, Victoriana, Istorie universală antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997. Petre, Zoe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Körber-Stiftung, Hamburg, 2002, p. 99. O astfel de opțiune era, deci, cu atât mai atractivă "în libertate". 3 În mod tradițional, în cadrul unei discipline școlare nu se vehiculează decât "cunoștințe reputate a fi conforme cu realitatea trecută și prezentă, dovedite academic, consensuale, extrase [din sfera] opțiunilor sau a chestionărilor politice". Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, Is there a Basis for European Consciousness among French Students? The Results of Three Empirical Studies, în Joke van der Leeuw-Roord (ed.), History for Today and Tomorrow. What
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Idem, Cum s-a născut poporul român?, pp. 56-57. 261 Ibidem, p. 57. 262 Problematica etnogenezelor concurente, română și respectiv maghiară, centrată pe disputa simbolică asupra Transilvaniei, continuă să preocupe cele două comunități etnice și în afara competițiilor strict politice sau academice (Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 110). 263 Neagu Djuvara, Cum s-a născut poporul român?, p. 10. 264 Ibidem. 265 Orașul roman este privit de pe spinarea unui măgar înhămat la o căruță cu mărfuri, așezat asimetric
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
București, 1935, p. 339; Scarlat Lambrino, Virgiliu P. Arbore, Istoria românilor pentru clasa a IV-a secundară, ediția I, Editura "Autorilor Asociați", București, 1935, p. 274; Lucia Pamfil Georgian, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a secundară, Editura Librăria Academică S.A.R., București, f. a., p. 314, etc. 26 Vezi, de pildă, Francisc Lörinczi, Istoria României pentru clasa III. și IV. a școalelor primare minoritare, Institutul de literatură și tipografie "Minerva", Cluj, 1931, p. 28. 27 După cum observa Mirela-Luminița Murgescu, referindu-se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de astăzi de realitățile epocii comuniste. Discuția a avut loc în cu totul alt mediu social și cultural decât cel din 2001, într-o școală de elită a orașului (Liceul "Mihai Eminescu", din Iași), cu tineri dedicați studiului și performanței academice. Aceasta explică, probabil, și caracterul extrem de livresc, abstract și politizat al reprezentărilor lor despre comunism. Proiectele lor personale pe această temă erau dominate de sloganuri politice generale și generoase libertate, egalitate, înlăturarea dictaturii etc. însoțite de obișnuitele simboluri culpabilizante ale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]